Decizia nr. 575/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 88/1997 23 decembrie 1997 (prevederi anume) privind privatizarea societăților comerciale
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Mihaela Negulescu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997
privind privatizarea societăților comerciale, excepție ridicată de Societatea „Agrodelta Sireasa“ - S.A. din București în Dosarul nr. 33.004/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.387D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.869D/2021 și nr. 3.350D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 , excepție ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 34.968/3/2020 al aceleiași instanțe, respectiv în Dosarul nr. 1.294/93/2018 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.869D/2021 și nr. 3.350D/2021 la Dosarul nr. 1.387D/2021, care a fost primul înregistrat.
6.
Magistratul-asistent învederează Curții că autoarea excepției de neconstituționalitate a transmis o cerere prin care solicită instanței de contencios constituțional să ia act de faptul că renunță la judecarea și susținerea acesteia.
7.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că instanța de control constituțional nu poate ține seama de declarația de renunțare a autoarei excepției la susținerea și judecarea excepției, soluționarea acesteia fiind de ordine publică.
8.
Deliberând, Curtea respinge cererea, în temeiul
art. 14
coroborat cu
art. 55 din Legea nr. 47/1992 , reținând că, în cadrul procedurii contenciosului constituțional nu sunt aplicabile regulile Codului de procedură civilă referitoare la stingerea procesului, iar Curtea, legal sesizată, va proceda la exercitarea controlului de constituționalitate. Așadar, cererile ulterioare de renunțare nu pot avea nicio influență asupra exercitării acestei competențe atribuite în mod expres prin
art. 146 din Legea fundamentală
și a cărei finalitate este de ordin constituțional și, în consecință, de interes general.
9.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că nu se încalcă cerințele de claritate și previzibilitate, cât timp practic norma nu conține nicio sancțiune, deoarece societățile titulare de drepturi continuă să folosească terenul până la clarificarea regimului juridic. Sintagma „clarificare a regimului juridic“ are în vedere, în ceea ce privește dreptul de proprietate, practic, clarificarea titularului și a naturii dreptului de proprietate, public sau privat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
10.
Prin încheierile din 8 aprilie 2021, 21 mai 2021 și 18 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 33.004/3/2020, nr. 34.968/3/2020 și nr. 1.294/93/2018, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, respectiv Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32^1 alin. (1)
și
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997
privind privatizarea societăților comerciale.
11.
Excepția a fost ridicată de Societatea „Agrodelta Sireasa“ - S.A. din București în cauze având ca obiect cererea de anulare a unei decizii emise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) - Centrul Județean Tulcea și recunoașterea dreptului de folosință asupra unor terenuri evidențiate în contractele de concesiune, soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ prin care s-a respins cererea de rambursare a diferenței de acciză pentru motorină și, respectiv, soluționarea cererii de eliberare a unei adeverințe necesare la APIA.
12.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile
art. 32^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997
sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât nu permit subiecților de drept să înțeleagă dacă sintagma „al căror regim juridic urmează să fie clarificat“ include și ipoteza în care terenul face obiectul unui proces privind prelungirea contractului de concesiune. Autoarea consideră că sunt încălcate prevederile constituționale ale
art. 1 alin. (3)
și
(5) , invocând în acest sens
deciziile nr. 363 din 7 mai 2015
și
nr. 51 din 16 februarie 2016 , prin care Curtea Constituțională a statuat că este necesar ca actul normativ să fie clar, predictibil și accesibil, punându-se în mod esențial accentul pe respectarea exigențelor de calitate a legislației interne.
13.
De asemenea, se arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se consacră în mod expres dreptul destinatarului normei de a fi informat într-o manieră lipsită de ambiguitate asupra comportamentelor interzise, pe care este obligat să le evite. Prin hotărârile din 5 ianuarie 2000,
4 mai 2000 , 25 ianuarie 2007 și
24 mai 2007 , pronunțate în cauzele Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, Rotaru împotriva României, paragraful 52, Sissanis împotriva României, paragraful 66, și Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 34, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut obligativitatea asigurării standardelor de calitate a legii drept garanție a principiului legalității, prevăzut la
art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
14.
Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate.
15.
Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .
16.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
17.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile
art. 32^1 alin. (1)
și
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997
privind privatizarea societăților comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare.
20.
Din analiza excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acestora îl reprezintă doar prevederile
alin. (1) al art. 32^1 din ordonanța de urgență
menționată. În acest sens, Curtea reține că în încheierea prin care Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32^1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997
s-a strecurat o eroare materială, însăși instanța redând conținutul normativ al
alin. (1) , iar nu pe cel al
alin. (3) al art. 32^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 .
21.
Articolul 32
^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 , criticat în cauză, are următorul conținut: „Societățile comerciale care dețin terenuri ce sunt necesare pentru desfășurarea activității în conformitate cu obiectul lor de activitate și al căror regim juridic urmează să fie clarificat vor continua să folosească aceste terenuri până la clarificarea regimului lor juridic.“
22.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin (3)
și
(5)
privind caracterul de stat de drept al statului român și principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii.
23.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate reglementează situația în care societățile dețin terenuri ce sunt necesare pentru desfășurarea activității în conformitate cu obiectul lor de activitate și al căror regim juridic urmează să fie clarificat, stabilind că acestea pot continua să folosească terenurile respective până la clarificarea regimului lor juridic.
24.
Curtea constată că textul de lege criticat a fost introdus prin
privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, scopul său fiind acela de a reglementa situația juridică a terenurilor deținute de societățile comerciale privatizate sau care urmează să fie privatizate.
25.
Autoarea excepției susține că sintagma „al căror regim juridic urmează să fie clarificat“, cuprinsă în textul de lege criticat, este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât nu se înțelege dacă aceasta include și ipoteza în care există pe rolul instanțelor judecătorești litigii referitoare la prelungirea contractului de concesiune cu privire la terenul/terenurile în discuție.
26.
Din examinarea excepției, Curtea constată că aspectele invocate privesc determinarea regimului juridic al terenurilor aflate în litigiu și stabilirea îndeplinirii condițiilor prevăzute de dispozițiile legale criticate, în funcție de situația de fapt și de probele administrate în cauză. O asemenea analiză ține de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, iar nu de controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Prin urmare, aspectul antamat nu vizează o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, în raport cu o anumită situație de fapt. În aceste condiții, Curtea reține că judecătorul cauzei va fi cel care va stabili dacă terenul/terenurile în discuție se încadrează sau nu în sfera sintagmei criticate, în funcție de probatoriul administrat și prin aplicarea corespunzătoare a normelor ce disciplinează materia în discuție. Hotărârea astfel pronunțată este supusă, ulterior, cenzurii instanțelor judecătorești, care, dacă este cazul, vor reanaliza împrejurările de fapt și de drept, cauza urmând să fie soluționată în mod definitiv în sistemul instanțelor judecătorești. Așadar, aprecierea asupra modului de interpretare și aplicare a legii aparține instanțelor judecătorești, iar nu instanței de contencios constituțional.
27.
Prin urmare, soluționarea unor astfel de critici excedează competenței Curții Constituționale care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii la speță, așa cum se reține în ceea ce privește prezenta cauză.
28.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 13 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997
privind privatizarea societăților comerciale, excepție ridicată de Societatea Agrodelta Sireasa - S.A. din București în dosarele nr. 33.004/3/2020 și nr. 34.968/3/2020 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 1.294/93/2018 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 6 noiembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Mihaela Negulescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.