Hotărârea nr. 22/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Cristina Radu - magistrat-asistent

La data de 2 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 301 din 2 noiembrie 2000, formulată de domnul Vladimir David.

Contestația privește înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 358/D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

Autorul contestației solicita constatarea nulității înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu, arătând, în esenta, ca acesta candidează la un nou mandat presedintial și ca, datorită unor aspecte de probitate morala ale personalității acestuia, incompatibile cu funcția de Președinte, "insistenta de a candida pentru a treia oara, incalcand Constituția, pune multe semne de intrebare privind cauzele reale ale acestei candidaturi".

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul

art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, apreciază ca singurul mandat de Președinte al României, în înțeles constituțional, este cel îndeplinit de domnul Ion Iliescu ca urmare a alegerilor din septembrie 1992. Se arata ca noțiunea de mandat de Președinte al României este utilizata în

Legea nr. 69/1992 , adoptată în temeiul Constituției din anul 1991. De asemenea, se considera ca

Decretul-lege nr. 92/1990

este un act normativ cu caracter provizoriu și tranzitoriu, care se referă la unele prerogative ale funcției de Președinte al României, iar nu la noțiunea de mandat de Președinte al României. Rezultă ca motivul invocat în legătură cu numărul mandatelor exercitate până în prezent de domnul Ion Iliescu este nefondat. Se apreciază ca celelalte motive invocate de contestator nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale și, în consecința, se solicita respingerea contestației ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

analizând contestația prin raportare la prevederile Constituției și ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, și vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

Contestatorul susține ca prin înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru un nou mandat de Președinte al României sunt incalcate dispozițiile art. 81 alin. (4) din Constituție și ale

art. 10 din Legea nr. 69/1992 . De asemenea, se mai considera ca unele dintre activitățile desfășurate în trecut de domnul Ion Iliescu nu sunt compatibile cu îndeplinirea funcției de Președinte al României.

I. Examinând aceste sustineri, Curtea retine ca în legătură cu primul motiv al contestației, și anume depunerea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru un nou mandat de Președinte al României, Curtea Constituțională, cu doua opinii separate, s-a pronunțat prin

Hotărârea nr. 3 din 24 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 8 noiembrie 2000, în sensul că domnul Ion Iliescu a îndeplinit până în prezent un singur mandat de Președinte al României, și anume în perioada 1992-1996, corespunzător prevederilor art. 81 alin. (4) și ale art. 83 alin. (1) din Constituție.

Cele statuate de Curtea Constituțională prin

Hotărârea nr. 3 din 24 octombrie 2000

își mențin valabilitatea și în cauza de fața, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea jurisprudenței.

II. În ceea ce privește celelalte motive cuprinse în contestație, Curtea constata ca atât condițiile de eligibilitate, cat și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) și la art. 81 alin. (4) din Constituție, texte al căror conținut este următorul:

- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.";

- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";

- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";

- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";

- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive."

În speta, examinând motivele invocate de contestator, Curtea constata ca acestea nu se regăsesc în conținutul prevederilor constituționale anterior menționate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.

În ceea ce privește invocarea în sprijinul contestației a unor opinii exprimate de juriști în presa, acestea nu pot fi reținute ca argumente juridice în fața Curții Constituționale, care, potrivit

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "se pronunța în numele legii".

În consecința, contestația care face obiectul prezentei cauze urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al

art. 16, 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , cu majoritate de voturi în privinta motivelor întemeiate pe dispozițiile art. 81 alin. (4) și ale art. 83 alin. (1) din Constituție și cu unanimitate de voturi sub celelalte aspecte,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcția de Președinte al României, contestație formulată de domnul Vladimir David.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.