Statutul din 2 noiembrie 1976

Articolul 10

În scopul îndeplinirii sarcinilor ce le revin, persoanele încadrate în munca în unitățile de transporturi au următoarele drepturi principale:

a) sa li se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, calificării sau brevetelor, aspiratiilor, precum și necesităților impuse de buna funcționare a unităților de transporturi;

b) sa participe la conducerea, organizarea și controlul activității unității în care sînt încadrate, sa aleagă și să poată fi alese în organele de conducere colectivă ale acesteia;

c) sa beneficieze de condițiile create prin lege pentru perfecționarea pregătirii profesionale;

d) sa beneficieze de drepturile specifice prevăzute pentru personalul din transporturi de legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii și de celelalte dispoziții legale.

Articolul 11

Ca membri ai colectivului de muncă, persoanele încadrate în munca din unitățile de transporturi au următoarele îndatoriri principale:

a) să-și însușească temeinic cunoștințele necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, sa participe la instructajele organizate pentru însușirea instrucțiunilor de serviciu, să execute întocmai și la timp toate sarcinile ce decurg din funcția pe care o îndeplinesc;

b) sa dea dovadă de inițiativa, simt de răspundere și grija deosebită în folosirea, gospodărirea și apărarea integrității mijloacelor de transport, a instalațiilor, precum și a altor mijloace materiale, bunuri și valori încredințate;

c) să respecte întocmai programul de lucru, normele de muncă, procesele tehnologice și prescripțiile de calitate stabilite pentru buna desfășurare a producție, sa folosească integral și cu maxima eficienta timpul de muncă;

d) să se prezinte la serviciu în stare corespunzătoare îndeplinirii în bune condiții a sarcinilor, sa nu introducă băuturi alcoolice în unitate sau la locul de muncă, sa nu consume asemenea băuturi în timpul serviciului și sa nu lucreze sub influența acestora;

e) în timpul serviciului sa nu părăsească locul de muncă, sa nu doarma și sa nu aibă alte preocupări în timpul cat își desfășoară munca;

f) să respecte regulile de acces în unitățile de transporturi și sa nu primească persoane străine la locul de muncă decât în conformitate cu reglementările în vigoare;

g) să respecte normele de protecție a muncii și să contribuie la preîntâmpinarea accidentelor de muncă, să se prezinte la examenele periodice medicale și psihologice, în cazurile și condițiile stabilite;

h) să se prezinte, la cererea unității, în cel mai scurt timp la serviciu pentru:

- prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamitati, cum sînt inundatiile, furtunile, incendiile și altele asemenea;

- prevenirea de accidente, avarii, deranjamente și defectiuni ale mijloacelor de transport și pentru înlăturarea urmărilor acestora;

i) să respecte normele de prevenire și stingere a incendiilor și să contribuie la apărarea integrității bunurilor și valorilor unităților de transport;

j) sa nu lase fără supraveghere, în timpul programului de muncă, mijloacele de transport, mașinile și instalațiile în funcțiune, să le dea în primire sau să le asigure în mod corespunzător, la terminarea lucrului;

k) sa nu părăsească, la terminarea programului, locul de muncă pînă la sosirea schimbului, acolo unde se lucrează fără întrerupere, iar în caz de neprezentare a acestuia sa anunțe conducătorul ierarhic,pentru a se lua măsurile necesare;

l) sa poarte corect și cu demnitate uniforma, atît în timpul cat și în afară programului de muncă și să respecte dispozițiile în vigoare cu privire la folosirea acesteia;

m) sa păstreze secretul de stat, secretul de serviciu și secretul corespondentei;

n) să execute orice alte obligații ce le revin în temeiul reglementărilor în vigoare, al contractului de muncă sau contractului colectiv de muncă.

Articolul 12

Personalul care concura la siguranța circulației pe căile ferate, auto și a navigației civile, pe lîngă îndatoririle prevăzute la art. 11, este obligat:

a) să fie vigilent în toate împrejurările legate de desfășurarea activității de transporturi pe căile ferate, auto și de navigație civilă și sa acționeze pentru preîntâmpinarea și înlăturarea oricăror fapte care ar putea pune în pericol siguranța circulației sau ar stanjeni în orice mod activitatea de transporturi;

b) să respecte cu exigenta regulile de circulație, itinerarul și programul de mers al mijloacelor de transport pe căile ferate, auto și de navigație civilă și sa nu folosească mijloacele de transport care au defectiuni tehnice de natura sa pericliteze siguranța circulației sau a navigației;

c) să aplice cu strictețe normele cu privire la exploatarea, întreținerea și repararea mijloacelor de transport pe căile ferate, auto și de navigație civilă ce îi sînt încredințate.

Articolul 13

Personalul cu funcții de conducere din unitățile de transporturi, pe lîngă îndatoririle prevăzute la art. 11, are și următoarele îndatoriri principale:

a) să aplice consecvent principiul muncii și conducerii colective și sa informeze periodic personalul unității asupra modului de realizare a sarcinilor;

b) sa aducă la cunoștința personalului în subordine obligațiile și răspunderile ce-i revin, sa organizeze astfel instruirea încît să asigure însușirea integrală a instrucțiunilor de serviciu, a celor privind siguranța circulației și securitatea mijloacelor de transport. Conducătorii de unități și cei care au sarcini de instruire și control răspund disciplinar în cazul cînd personalul în subordine săvârșește abateri ce sînt datorate lipsei de instruire;

c) sa dea dispoziții ferme și precise, asigurând condițiile necesare pentru executarea lor întocmai și la timp;

d) sa ia măsuri pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de protecție a muncii și de respectare a reglementărilor în vigoare în aceasta materie, să asigure desfășurarea sistematica a unor acțiuni educative și de propaganda în vederea creării opiniei de masa pentru respectarea normelor de protecție a muncii;

e) sa organizeze și să asigure perfecționarea pregătirii profesionale a personalului, precum și verificarea periodică a cunoștințelor acestuia;

f) sa cunoască aptitudinile, gradul de pregătire și comportare a personalului în subordine, îndeosebi ale celor ce ocupa funcții care concura la siguranța circulației pe căile ferate, auto și a navigației; să asigure, în condițiile legii, selecția personalului pe baze științifice, în raport cu pregătirea profesională și aptitudinile fizice și psihice ce se cer pentru postul ce-l ocupa. Încadrarea, menținerea sau promovarea celor care nu au actele de calificare cerute, nu cunosc sau nu-și îndeplinesc sarcinile de serviciu ori care prin comportarea lor periclitează buna desfășurare a activității, atrage răspunderea directa a conducătorilor;

g) sa pună la dispoziția personalului, potrivit muncii și condițiilor avute în vedere la stabilirea normelor de muncă, mijloacele de transport, instalațiile, utilajele, aparatele și uneltele, în vederea utilizării depline a capacității de transport și de producție, precum și a folosirii complete și eficiente a timpului de lucru;

h) sa introducă și sa generalizeze metode noi de imbunatatire a muncii;

f) sa organizeze prevenirea și stingerea incendiilor și să asigure dotarea și întreținerea rețelei de alarmare și de instalații destinate stingerii incendiilor, precum și dotarea locurilor de muncă și a lucrătorilor pentru intervenție în caz de incendii, după specificul bunurilor care se protejeaza;

j) sa organizeze paza și sa reglementeze accesul în unitate;

k) sa organizeze și să asigure buna funcționare a serviciului pe schimburi, iar în afară programului de lucru, serviciul de permanenta a conducerii pe unitate, în funcție de importanța și caracterul specific al acesteia;

l) sa ia măsuri pentru reducerea consumului de carburanți prin utilizarea rațională a parcului de locomotive, auto și a flotei, a mașinilor și utilajelor, precum și pentru utilizarea rațională a energiei electrice și termice.

Articolul 25

Recompensele ce se pot acorda celor încadrați în munca sînt:

a) multumirea verbală sau în scris;

b) evidentierea în munca;

c) înscrierea pe tabloul de onoare al unității;

d) înscrierea în cartea de onoare a unității;

e) evidentierea prin citare pe unitate, prin presa sau publicații ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor;

f) premii pentru cei care desfășoară o activitate deosebită, care previn accidente sau avarii sau care contribuie la înlăturarea urgenta a efectelor acestora;

g) acordarea de trepte sau gradatii la retributia tarifara cu reducerea vechimii minime, în condițiile prevăzute de lege;

h) gratificatii;

i) ordine și medalii, titluri de onoare, insigne, diplome de onoare și titluri distinctive;

j) alte recompense.

Articolul 26

În afară recompenselor prevăzute la art. 25, se pot acorda și următoarele recompense specifice:

a) personalul din căile ferate, insigna "Pentru merit ceferist";

b) personalului din transporturile auto, insigna "Pentru merite în transporturile auto";

c) personalului din marina civilă, insigna "Pentru merite în marina civilă".

Forma și caracteristicile insignelor și condițiile de purtare a acestora se stabilesc de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, cu avizul Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi și telecomunicații.

Articolul 27

Recompensele se acordă sau, după caz, se propun de către conducătorii ierarhici. De asemenea, pot propune acordarea de recompense conducătorii compartimentelor, organele de control, precum și colectivele de lucru din care face parte persoana respectiva. Acordarea recompenselor se face cu consultarea organului de partid și a celui de sindicat.

Recompensele se acordă după cum urmează:

a) multumirea verbală și multumirea scrisă, de șefii ierarhici, începînd cu șeful de echipa, sau de organele de conducere colectivă ale unității;

b) evidentierea în munca și înscrierea pe tabloul de onoare al unității, de conducătorii ierarhici, începînd cu șeful de serviciu, cu acordul adunării grupei sindicale;

c) înscrierea în cartea de onoare a unității, evidentierea prin citare pe unitate, prin presa sau publicații ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor, de directorii de întreprinderi și unități exterioare, directorii generali ai regionalelor de cai ferate, comandantii flotelor maritime, de pescuit oceanic și fluviale, directorii generali ai centralelor industriale și de construcții, ministru sau adjunctii acestuia;

d) premii pentru cei care desfășoară o activitate deosebită, care previn accidente ori avarii sau care contribuie la înlăturarea urgenta a efectelor acestora, la propunerea sau de către organele de conducere colectivă ale unităților, conform competentelor stabilite prin lege;

e) acordarea de trepte sau, după caz, gradatii la retributia tarifara, cu reducerea vechimii minime, și alte recompense în condițiile prevăzute de lege, de directorii întreprinderilor, directorii generali ai regionalelor de cai ferate, comandantii flotelor maritime, de pescuit oceanic și fluviale, directorii generali ai centralelor industriale și de construcții, ministrul sau adjunctii acestuia sau de organele de conducere colectivă ale unităților, potrivit competentelor;

f) acordarea insignelor de merit specifice activităților de transporturi, de ministrul sau adjunctii acestuia și de organul de conducere colectivă a ministerului;

g) gratificatii și alte recompense, în condițiile prevăzute de lege.

Stabilirea prin asimilare a funcțiilor ai căror titulari au dreptul de a acorda recompense se face prin ordinul ministrului transporturilor și telecomunicatiilor, cu acordul Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi și telecomunicații, prin echivalare cu cele prevăzute la lit. a)-c) din prezentul articol.

Recompensele acordate nu pot fi anulate sau modificate de către conducătorii ierarhici ai celor care le-au acordat, decât în situația în care cei care le-au acordat și-au depășit competența.

Dacă activitatea desfășurată de o persoană încadrată în munca justifica acordarea unei recompense ce depășește competența de acordare a conducătorului ierarhic direct, acesta poate face propunerea conducătorului ierarhic competent.

Recompensele pot fi acordate, în limita competentei, atît personalului unității, cat și celor detasati.

Conducătorii ierarhici pot primi recompense atît pentru merite personale, cat și pentru rezultate bune ale unităților sau compartimentelor pe care le conduc.

Articolul 28

Recompensele acordate se aduc la cunoștința celor cărora li sau acordat, precum și colectivului de muncă în care își desfășoară activitatea și se trec în fișa sau dosarul personal al celui recompensat.

Articolul 29

Încălcarea cu vinovăție de către persoana încadrată în munca, indiferent de funcția sau postul pe care-l ocupa, a obligațiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară.

Dacă faptele sînt săvîrșite în astfel de condiții încît potrivit legii penale constituie infracțiuni, faptuitorii vor fi sancționați și potrivit legii penale.

Răspunderea penală, administrativă sau materială ori aplicarea unor măsuri de influentare obsteasca nu exclud răspunderea disciplinară pentru fapta săvîrșită, dacă prin aceasta s-au încălcat și obligațiile de muncă.

Articolul 30

Se considera abateri disciplinare ale personalului din unitățile de transporturi următoarele fapte:

a) organizarea sau executarea unei operații ori lucrări, darea unei dispoziții pentru executarea acesteia, care au condus sau puteau conduce la întreruperea transporturilor, avarierea mijloacelor de transport, pagube materiale, accidente de muncă;

b) încălcarea regulilor și disciplinei în exploatarea, întreținerea, administrarea și repararea mijloacelor de transport și în conducerea prin dispecer a transporturilor;

c) sustragerea sub orice formă de bunuri și valori aparținînd unității;

d) încălcarea regulilor privind activitățile de protecție a muncii, prevenirea și stingerea incendiilor și accesul în unități;

e) introducerea sau consumul de băuturi alcoolice în incinta unității sau la locurile de muncă, prezentarea la serviciu în condițiile necorespunzătoare efectuării serviciului, precum și efectuarea serviciului sub influența alcoolului, introducerea sau consumul neautorizat, de băuturi alcoolice pe mijloacele de transport;

f) încălcarea regulilor privind apărarea secretului de stat și de serviciu;

g) neprezentarea la solicitarea conducerii pentru înlăturarea urmărilor accidentelor, avariilor, incendiilor, în scopul restabilirii grabnice a transporturilor;

h) nerespectarea programului de lucru, neprezentarea la ora prevăzută pentru intrarea în schimb sau părăsirea serviciului înainte de sosirea persoanei din schimbul următor, neprezentarea la data și ora stabilite de unitate pentru constituirea sau completarea echipajelor de schimb la nave;

i) nerespectarea în timpul serviciului a regimului de lucru stabilit, încălcarea disciplinei tehnologice;

j) efectuarea în timpul programului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligațiile de serviciu;

k) nerespectarea ordinii, curățeniei și neluarea măsurilor necesare pentru folosirea corespunzătoare și întreținerea bunurilor unității;

l) folosirea abuzivă a mijloacelor de transport, precum și a bunurilor aparținînd unității;

m) necompletarea sau completarea necorespunzătoare a evidentelor, precum și comunicarea de date sau informații inexacte sau necomplete;

n) neparticiparea la instructaje, cursuri de pregătire profesională, analiza activității periodice sau alte activități destinate ridicării nivelului profesional;

o) neprezentarea la controale și verificări periodice privind starea sănătății sau a aptitudinilor și la examenele psihologice ale personalului din siguranța circulației transporturilor;

p) neincunostintarea sefilor ierarhici asupra unor deficiente de natura a stanjeni activitatea normală a transporturilor;

r) încălcarea regulilor de comportare în relațiile de serviciu; neîndeplinirea obligațiilor de serviciu cuprinse în regulamentele de organizare și funcționare a unităților.

Articolul 31

Constituie, de asemenea, abateri disciplinare și următoarele fapte săvîrșite de conducatori în măsura în care acestea le reveneau ca obligații potrivit reglementărilor în vigoare:

a) neîndeplinirea atribuțiilor de organizare, coordonare și control;

b) neexecutarea obligațiilor privind îndrumarea personalului în subordine în legătură cu atribuțiile de serviciu; neluarea unor măsuri ferme privind îndeplinirea la timp și în bune condiții a obligațiilor ce reveneau acestuia;

c) abuzul de autoritate față de personalul în subordine, stirbirea autorității sau afectarea demnității acestuia;

d) aplicarea în mod nejustificat a unor sancțiuni, acordarea nejustificată a recompenselor sau luarea altor măsuri nedrepte ori cu încălcarea dispozițiilor legale.

Enumerarea faptelor arătate în art. 30 și 31 nu este limitativa, sancțiunile disciplinare putându-se aplică și pentru nerespectarea oricăror alte obligații de serviciu prevăzute în lege, în prezentul statut sau în instrucțiuni de serviciu.

Articolul 32

Conducătorii trebuie să ia măsuri în vederea prevenirii abaterilor disciplinare ale personalului, potrivit obligațiilor ce le revin, iar atunci cînd faptele s-au săvârșit, să aplice, potrivit competentelor stabilite, sancțiunile disciplinare fără întîrziere și cu toată exigenta sau, după caz, sa sesizeze și sa propună măsurile corespunzătoare, în raport cu gravitatea faptelor.

Odată cu aplicarea sancțiunii, conducătorul este obligat sa atragă atenția persoanelor în subordinea asupra îndatoririlor lor de serviciu sau sa pună în discuția colectivului de muncă abaterea săvîrșită. Dezbaterea în colectivul de muncă a abaterii disciplinare trebuie să constituie un prilej de analiza tovaraseasca a comportării celui sancționat și de afirmare a opiniei colective împotriva abaterii săvîrșite.

Articolul 33

Sancțiunile disciplinare aplicate trebuie să aibă scop educativ, să contribuie la îndreptarea celui care a săvârșit abaterea și, prin caracterul lor exemplar, sa constituie o avertizare pentru întregul personal.

Sancțiunile disciplinare se au în vedere la stabilirea aprecierilor și a calificativelor anuale ale personalului, precum și la promovarea în funcție.

Articolul 34

Persoanelor încadrate în munca nu li se poate aplica, pentru o faptă care constituie abatere disciplinară, decât o singura sancțiune disciplinară, cu caracter general sau specific, chiar dacă cu acest prilej au fost incalcate mai multe îndatoriri de serviciu. Este interzisă aplicarea de sancțiuni colective întregului personal al unității sau al unui compartiment de muncă.

Articolul 35

Sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate sînt:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadrați cu retributia la nivelul de baza, diminuarea acesteia cu 5-10% pe aceeași perioadă;

d) reducerea retributiei și reducerea indemnizației de conducere pe o durată de 1-3 luni cu 5-10% în cazul celor ce ocupa funcții de conducere cu retribuții fixe;

e) retrogradarea în funcție sau în categorie, în cadrul aceleiași profesii, pe o durată de 1-3 luni;

f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Articolul 36

Mustrarea se aplică, de regula, celui care a săvârșit, pentru prima data, o abatere de mica importanța.

Articolul 37

Avertismentul se aplică celui care repeta abaterea pentru care a fost sancționat cu mustrare sau care prin încălcarea obligațiilor sale de muncă și a normelor de comportare în unitate, poate influența bunul mers al unității.

Articolul 38

Retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadrați cu o retributie la nivelul de baza, diminuarea acesteia cu 5-10% se aplică celui care repeta abaterea pentru care a fost sancționat cu avertisment sau încalcă obligațiile sale de muncă ori normele de comportare în unitate, înfluentand bunul mers al unității.

Articolul 39

Reducerea retributiei și reducerea indemnizației de conducere pe o durată de 1-3 luni cu 5-10% se aplică personalului de conducere care repeta abaterile pentru care a fost sancționat cu avertisment sau care a săvârșit abateri prin încălcarea obligațiilor de muncă ori a normelor de comportare în unitate, influentand prin aceasta bunul mers al unității.

Articolul 40

Retrogradarea în funcție sau categorie se aplică celor care repeta abaterile pentru care au fost sancționați conform prevederilor art. 38 și 39 ori încalcă obligațiile de muncă sau normele de comportare în unitate cu urmări grave asupra bunului mers al unității.

Articolul 41

Desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică celui care săvârșește o abatere foarte grava prin efectul produs asupra bunului mers al unității ori încalcă în mod repetat obligațiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în unitate.

Următoarele abateri pot fi sancționate cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă:

a) fapte care au produs sau puteau produce accidente, evenimente, deranjamente, avarii sau deteriorări cu consecințe grave privind siguranța transporturilor;

b) sustragerea sub orice formă de bunuri aparținînd unității;

c) prezentarea la serviciu sau efectuarea acestuia sub influența băuturilor alcoolice, precum și consumarea lor în timpul serviciului.

Articolul 42

În afară de sancțiunile disciplinare prevăzute de art. 35, se pot aplica și următoarele sancțiuni specifice:

1. Personalului din unitățile de cale ferată:

a) retragerea disciplinară, pe o perioadă de 1-6 luni, din funcții care concura la siguranța circulației trenurilor și trecerea într-o funcție inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași sau în alta localitate;

b) înlocuirea disciplinară din funcții care concura la siguranța circulației trenurilor și trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași sau în alta localitate.

2. Personalului din transporturile auto:

a) retragerea disciplinară, pe o perioadă de 1-6 luni, în funcții care concura la siguranța circulației transporturilor auto și trecerea într-o funcție inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași localitate;

b) înlocuirea disciplinară din funcții care concura la siguranța circulației transporturilor auto și trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași localitate.

3. Personalului navigant din marina civilă:

a) ridicarea permisiei de a ieși la uscat, în porturile străine, pînă la 5 zile;

b) reținerea în cabina pînă la 3 zile;

c) debarcarea disciplinară de pe nava pe o perioadă de 1-6 luni și trecerea într-o funcție inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași localitate;

d) înlocuirea disciplinară din funcție, avînd drept consecința debarcarea de pe nava și trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași localitate;

Articolul 43

Retragerea disciplinară, pe o perioadă de 1-6 luni, din funcții care concura la siguranța circulației trenurilor și trecerea într-o funcție inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași sau în alta localitate, se aplică numai pentru abateri de la regulile și dispozițiile din activitatea de siguranță circulației trenurilor și consta în înlăturarea temporară, pe aceeași perioadă, a celui vinovat din anumite funcții care concura la aceasta activitate.

Articolul 44

Retragerea disciplinară, pe o perioadă de 1-6 luni, din funcții care concura la siguranța transporturilor auto și trecerea într-o funcție inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași localitate, se aplică pentru abateri de la regulile și dispozițiile din activitatea de siguranță a circulației în transporturile auto și consta în înlăturarea temporară a celui vinovat, pe aceeași perioadă, din anumite funcții care concura la aceasta activitate.

Articolul 45

Înlocuirea disciplinară din funcții care concura la siguranța circulației trenurilor și a transporturilor auto și trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale se aplică pentru abateri repetate sau o singura abatere deosebit de grava de la regulile și dispozițiile din activitatea de siguranță circulației și are drept efect interdicția de a ocupa anumite funcții care concura la aceasta activitate.

Articolul 46

Ridicarea permisiei de a ieși la uscat în porturile străine, pînă la 5 zile, se aplică unui membru din echipajul navei și consta în interdicția, atunci cînd ceilalți membri ai echipajului primesc aceasta învoire, de a ieși la uscat în porturile străine sau în alte locuri din străinătate unde nava a acostat.

Articolul 47

Reținerea în cabina pînă la 3 zile se aplică unui membru din echipajul navei și consta în interzicerea îndeplinirii de către acesta a serviciilor de cart la bordul navei.

Articolul 48

Debarcarea disciplinară de pe o nava pe o perioadă de 1-6 luni și trecerea într-o funcție inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași localitate, se aplică unui membru din echipajul navei pentru abateri săvîrșite la bordul navei sau legate de activitatea de navigație și are drept efect interdicția de a ocupa orice funcție la bordul navei pentru durata respectiva.

Articolul 49

Înlocuirea disciplinară din funcție, avînd drept consecința debarcarea de pe nava și trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeași localitate, se aplică unui membru din echipajul navei pentru abateri repetate sau o singura abatere deosebit de grava, săvîrșite la bordul navei sau legate de activitatea navigației și are drept efect interdicția de a ocupa orice funcție la bordul navei.

Articolul 50

Organul care a aplicat sancțiunile specifice prevăzute la art. 42 pct. 1 lit. b), pct. 2 lit. b) și pct. 3 lit. d) va putea dispune ca, după expirarea unei perioade de cel puțin un an, cel sancționat sa revină într-o funcție care concura la siguranța circulației trenurilor, auto sau navigației civile.

Articolul 51

Pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare se va face o cercetare prealabilă a faptei de către conducătorul unității, de conducătorii ierarhici superiori sau de unul ori mai mulți delegați ai acestora.

Pe nave, cercetarea poate fi dispusă sau efectuată și de către comandantii acestora.

În cursul cercetărilor se vor cerceta și analiza toate dovezile necesare pentru stabilirea completa și exactă a faptelor care constituie abateri disciplinare și a împrejurărilor în care au fost săvîrșite.

Persoana încadrată în munca supusă cercetării va fi ascultata în toate cazurile, iar apărarea și susținerile sale vor fi verificate cu toată exigenta. Pentru aflarea adevărului și stabilirea exactă a situației de fapt, pot fi ascultate orice persoane care au cunoștința sau pot da lămuriri asupra faptelor și împrejurărilor. Declarațiile celor ascultați se consemnează în scris și se semnează de aceștia după ce, în prealabil, s-a stabilit identitatea lor.

În cazul în care cercetările s-au efectuat de organul competent a aplica sancțiunea, constatările și concluziile acestuia vor fi consemnate într-un proces-verbal, pe baza căruia se va aplica sancțiunea. Atunci cînd competența de aplicare a sancțiunii aparține altei persoane decât cea care a făcut cercetarea, dosarul de cercetare se va inainta acelei persoane în vederea aplicării sancțiunii.

Articolul 52

La stabilirea sancțiunilor disciplinare se va ține seama de:

a) cauzele, gravitatea faptei și împrejurările în care a fost săvîrșită;

b) gradul de vinovăție a celui care a comis fapta;

c) urmările abaterii săvîrșite, iar în cazul în care sînt mai mulți vinovați, măsura în care fiecare din ei a contribuit la producerea acestor urmări;

d) dacă cel în cauza a mai avut și alte abateri, timpul de cînd se afla în funcția pe care o îndeplinește și modul de comportare în serviciu.

La stabilirea sancțiunilor disciplinare, prevăzute la art. 35 lit. c), d) și e), se va avea în vedere și faptul dacă pentru neîndeplinirea acelor îndatoriri de serviciu s-a diminuat retributia tarifara conform sistemului de retribuire în vigoare ori s-a aplicat o amenda.

În cazul reperarii unei abateri de aceeași gravitate, sancțiunile disciplinare se aplică, de regula în mod progresiv.

Articolul 53

În scopul asigurării desfășurării nestingherite a cercetărilor, pentru abateri disciplinare grave, personalul poate fi obligat sa stea la dispoziția organelor de cercetare pe timpul strict necesar, fără a-și îndeplini atribuțiile funcției. În acest caz, conducătorii ierarhici vor lua măsuri pentru asigurarea desfășurării normale a serviciului la locul de muncă.

Măsura prevăzută la alin. 1, a carei durata nu va putea depăși 15 zile, se ia de conducătorul care face sau a dispus efectuarea cercetărilor, ori de conducătorii ierarhici superiori acestora și se comunică în scris celor în cauza. Atunci cînd a fost dispusă de către un conducător inferior celui îndreptățit a încadra în munca persoana respectiva, măsura va fi supusă confirmării conducătorului cu competența de încadrare în munca, în termen de cel mult 3 zile.

În această perioadă, cel supus cercetării va putea fi folosit la îndeplinirea altor activități și va primi retributia tarifara de încadrare, sporul de vechime și, după caz, alocația de stat pentru copii, plata urmând a se face pe baza confirmării scrise a organului de cercetare ca a stat la dispoziția sa. În cazul constatării nevinovăției celui cercetat, acestuia i se va plati și diferența pînă la suma rezultată din calculul retributiei sale medii realizate în ultimele 3 luni anterioare măsurii luate.

La expirarea termenului prevăzut la alin. 2, persoana respectiva reintra de drept în îndeplinirea funcției avute, dacă sancțiunea disciplinară aplicată nu implica modificarea sau încetarea contractului de muncă.

Articolul 54

Sancțiunile disciplinare se aplică sau, după caz, se propun de conducătorii ierarhici superiori ori de organele de conducere colectivă ale unității sau ale unității ierarhic superioare. De asemenea, pot fi propuse de către șefi de compartimente și de organele de control.

În cazul încălcării normelor privind ordinea și disciplina la locul de muncă, colectivul compartimentului sau, după caz, al navei din care face parte cel vinovat poate să ia în dezbatere abaterea săvîrșită și sa ceara conducerii unității aplicarea sancțiunii disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de muncă.

Sancțiunile disciplinare se aplică după cum urmează:

a) mustrarea și avertismentul, de conducătorii ierarhici începînd cu șeful de serviciu sau de organele de conducere colectivă ale unităților;

b) retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadrați cu retributia la nivel de baza, diminuarea acesteia cu 5-10%, pe aceeași perioadă, reducerea retributiei și reducerea indemnizației de conducere pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%, precum și retrogradarea în funcție sau în categorie, în cadrul aceleiași profesii, pe o durată de 1-3 luni, de organele de conducere colectivă ale unităților sau, după caz, de conducătorul unității, potrivit competentelor de încadrare în munca;

c) desfacerea contractului de muncă, de organele de conducere colectivă sau, după caz, de conducătorul unității, potrivit competentelor de încadrare în munca, cu consultarea organelor sindicale.

Sancțiunile disciplinare specifice prevăzute de art. 42 pct. 1 lit. a) și b), pct. 2 lit. a) și b) și pct. 3 lit. c) și d) se aplică, după caz, de organele de conducere colectivă, de conducătorul unității sau de organul ierarhic superior, potrivit competentelor de încadrare în munca, iar cele prevăzute de art. 42 pct. 3 lit. a) și b), de comandantii navelor.

Orice conducător poate aplica sancțiunile corespunzătoare competentelor sale personalului în subordine. Competența de sancționare aparține și celui care înlocuiește temporar pe conducătorul unității sau pe conducătorul ierarhic superior al acestuia.

În cazul în care sancțiunile disciplinare se aplică de conducătorii ierarhici superiori, măsurile de aplicare a acestor sancțiuni, inclusiv comunicarea sancțiunii, se iau prin conducerea unității în care funcționează cel sancționat.

Ministrul transporturilor și telecomunicatiilor și adjunctii acestuia au dreptul să aplice tuturor persoanelor încadrate în munca, subordonate ierarhic, orice sancțiune disciplinară din cele prevăzute în prezentul statut.

Stabilirea prin asimilare a funcțiilor ai căror titulari au dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare se face prin ordinul ministrului transporturilor și telecomunicatiilor, de acord cu Comitetul Uniunii sindicatelor întreprinderilor din transporturi și telecomunicații, prin echivalarea cu cele prevăzute la lit. a)-c) din prezentul articol.

Articolul 55

Pentru abaterile disciplinare săvîrșite de o persoană încadrată în munca pe timpul detașării, sancțiunile "mustrare" și "avertisment" se aplică de unitatea la care lucrătorul este detașat. Desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică numai de conducerea unității care l-a detașat. Celelalte sancțiuni se aplică de conducerea unității la care este detașat, cu acordul unității unde este încadrat.

Abaterile disciplinare săvîrșite de cei încadrați în munca pe timpul delegării în alta unitate se sancționează de conducerea unității care i-a delegat, la propunerea unității la care au fost delegați.

Ucenicii care se pregătesc la locul de muncă, elevii și studenții care fac practica vor fi sancționați, pentru abaterile disciplinare săvîrșite potrivit actelor normative care reglementează pregătirea profesională a acestora.

Articolul 56

Cînd pentru aceeași abatere ori mai multe abateri aflate în strânsă legătură au fost cercetate persoane cu funcții diferite sau din unități diferite de transporturi, a căror vinovăție a fost stabilită, sancțiunile se aplică de conducătorul competent sa sanctioneze persoana cu funcția cea mai mare, respectiv de conducătorul sau organul de conducere colectivă a unității superioare comune.

Articolul 57

Sancțiunea disciplinară va fi stabilită și comunicată în scris persoanei încadrate în munca, în cel mult 30 de zile de la data cînd cel în drept a o aplica a luat cunoștința de săvîrșirea abaterii; aplicarea sancțiunii nu se va face însă mai târziu de 6 luni de la data săvîrșirii abaterii. După trecerea acestor termene, abaterile disciplinare nu mai pot fi sancționate, cu excepția faptelor care au făcut obiectul unei anchete penale începută înainte de expirarea acestor termene. În acest caz, termenele sînt suspendate pe timpul anchetei penale.

Cei din vina cărora nu s-au putut lua la timp măsuri disciplinare sînt răspunzători de neluarea acestor măsuri.

În actul de comunicare a sancțiunii se va arata calea de atac, termenul de introducere a contestației și organul competent sa o soluționeze.

Sancțiunile disciplinare se aduc și la cunoștința colectivului de lucru din care face parte cel sancționat.

Articolul 58

Sancțiunile disciplinare sînt executorii de îndată ce au fost comunicate, chiar dacă împotriva lor s-a făcut contestație.

Toate sancțiunile rămase definitive se trec în fișa sau dosarul personal al celui sancționat.

Articolul 59

În cazul în care unitatea a făcut plângere penală împotriva unei persoane încadrate în munca sau aceasta a fost trimisa în judecata pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, conducerea unității o va suspenda din funcție. Pe timpul suspendării nu se plătesc drepturile de retribuire.

În cazul constatării nevinovăției persoanei încadrate în munca suspendată din funcție, aceasta are dreptul pe timpul cat a fost lipsită de retributie din aceasta cauza, la o despăgubire calculată pe baza retributiei medii realizate în ultimele 3 luni anterioare suspendării. Dacă cel în cauza s-a încadrat între timp într-o funcție cu o retributie inferioară sau a realizat alte câștiguri mai mici, despăgubirea va consta, pentru perioada respectiva, în diferența dintre retributia medie realizată pe ultimele 3 luni anterioare suspendării și cîștigul realizat între timp.

Articolul 60

Împotriva sancțiunii disciplinare, cel sancționat poate face contestație în scris în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de sancționare.

Contestația împotriva sancțiunii disciplinare, cu excepția desfacerii disciplinare a contractului de muncă se soluționează de către:

a) persoana care ocupa funcția ierarhica imediat superioară celei care a aplicat sancțiunea;

b) biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii, respectiv al centralei industriale sau unității asimilate acesteia, pentru sancțiunea aplicată de conducătorul întreprinderii sau centralei industriale, respectiv al unității asimilate acesteia;

c) organul ierarhic imediat superior, pentru sancțiunile aplicate de consiliul oamenilor muncii al întreprinderii, respectiv centralei industriale sau unității asimilate acesteia.

Contestația împotriva desfacerii disciplinare a contractului de muncă se soluționează de către judecătoria în raza căreia își are sediul unitatea sau de organul ierarhic superior, potrivit competentelor acestora. Contestația formulată de personalul care concura direct la siguranța circulației în transporturile pe căile ferate și auto, precum și la siguranța navigației, se soluționează de consiliul de disciplina constituit conform art. 63.

Articolul 61

Contestația se face în scris și se depune la unitatea care a aplicat sancțiunea sau la organul ierarhic superior, la judecătoria sau la consiliul de disciplina, după caz. Contestația adresată unui organ necompetent se înregistrează și va fi înaintată de acesta organului competent sa o soluționeze, comunicându-se petitionarului despre aceasta.

Articolul 62

Organul ierarhic superior competent este obligat să soluționeze contestația în termen de 30 de zile de la primire, putând dispune menținerea, reducerea, înlocuirea sancțiunii aplicate cu una mai ușoară sau anularea sancțiunii.

Pînă la rezolvarea contestației, cel ce a făcut-o poate să o retragă sau poate depune memorii și alte acte justificative în completare.

Hotărîrea se motiveaza și se comunică în scris, în termen de 5 zile de la pronunțare, atît celui în cauza, cat și unității, care va înștiința persoana care a aplicat sancțiunea.

Articolul 63

Consiliile de disciplina se organizează și funcționează la Departamentul căilor ferate, Comandamentul marinei civile și Centrala transporturi auto.

Consiliile de disciplina sînt constituite din câte 3 membri, din care unul numit prin ordinul ministrului transporturilor și telecomunicatiilor, unul desemnat de Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi și telecomunicații, iar al treilea desemnat de comun acord de aceste organe. Funcția de președinte al consiliului de disciplina va fi îndeplinită de unul din membrii acestuia, prin rotație.

Articolul 64

Consiliul de disciplina soluționează contestația, cu citarea părților, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia, putând hotărî menținerea, înlocuirea sancțiunii cu una mai ușoară sau anularea sancțiunii aplicate. Hotărîrea consiliului de disciplina se pronunța cu majoritate de voturi și se comunică părților în termen de 5 zile de le pronunțare.

Împotriva hotărîrii consiliului de disciplina prin care s-a menținut sau s-a anulat sancțiunea desfacerii contractului de muncă, partea nemultumita poate face plângere la judecătoria în raza căreia își are sediul unitatea, în termen de 15 zile de la pronunțarea hotărîrii sau de la comunicare, dacă a lipsit de la pronunțare. Plângerea se depune la consiliul de disciplina, care o va trimite de îndată judecătoriei competente, împreună cu dosarul cauzei.

Hotărîrea judecătoriei este definitivă și executorie.

Articolul 65

Regulile privind organizarea și funcționarea consiliilor de disciplina, precum și asigurarea condițiilor materiale, se stabilesc prin ordinul ministrului transporturilor și telecomunicatiilor, de comun acord cu Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi și telecomunicații.

Articolul 66

Pentru a apara demnitatea și onoarea comandantilor și ofițerilor din marina civilă, se instituie, pe lîngă comandamentele flotelor maritime, fluviale și de pescuit oceanic, câte un consiliu al comandantilor, de comun acord cu Comitetul Uniunii sindicatelor întreprinderilor din transporturi și telecomunicații.

Consiliile comandantilor dezbat cazurile deosebite de indisciplina și evenimente de navigație, analizând comportarea comandantilor de nave și a ofițerilor față de regulile și îndatoririle marinaresti, și propun luarea de măsuri disciplinare corespunzătoare.

Organizarea și funcționarea acestor consilii sînt stabilite prin regulamentul de funcționare al consiliilor comandantilor de nave, aprobat prin ordinul ministrului transporturilor și telecomunicatiilor.

Articolul 67

Conducătorul ierarhic superior are dreptul sa agraveze sancțiunea disciplinară data de o persoană în subordine, dacă apreciază ca sancțiunea aplicată este prea ușoară față de gravitatea abaterii săvîrșite. Aceasta măsura este prea ușoară față de gravitatea abaterii săvîrșite. Aceasta măsura poate fi luată în termenele prevăzute în art. 57 și numai dacă sancțiunea nu a fost executată.

Articolul 68

În caz de anulare a sancțiunilor prevăzute la art. 35 lit. c), d), e) și f) și la art. 42 pct. 1 lit. a) și b), pct. 2 lit. a) și b), pct. 3 lit. c) și d), cel în cauza are dreptul să fie readus la nivelul retribuirii, în funcția și locul de muncă avute anterior aplicării sancțiunii.

Dispozițiile art. 59 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.

Sancțiunile anulate se vor șterge din fișa personală a celui sancționat.

Articolul 69

Conducătorul care a aplicat sancțiunea răspunde, după caz, disciplinar, material sau penal atunci cînd, cu rea-credința, a aplicat o sancțiune disciplinară care ulterior a fost anulată.

În cazul cînd cel care a aplicat sancțiunea disciplinară sau organul ierarhic superior descoperă, în apărarea celui sancționat, dovezi de nevinovatie care nu au fost cunoscute la data aplicării sancțiunii, este obligat sa anuleze din oficiu sancțiunea.

Articolul 70

Sancțiunile disciplinare definitive stabilite de organele administrative precum și hotărîrea consiliilor de disciplina pot fi revizuite în cazul cînd se descoperă dovezi noi, de natura sa stabilească nevinovatia celor în cauza sau din care să rezulte ca vinovăția acestora este mai mica.

Cererea de revizuire se face în termen de 30 de zile de la data cînd cel sancționat a luat cunoștința de noile dovezi și se soluționează de conducătorul care a stabilit sancțiunea, respectiv organul ierarhic administrativ sau de consiliul de disciplina care a soluționat contestația, în cel mult 30 de zile de la primirea cererii.

Desfacerea contractului de muncă rămasă definitivă prin hotărîre judecătorească este supusă revizuirii potrivit Codului de procedura civilă.

Articolul 71

Sancțiunile disciplinare aplicate - cu excepția celor prevăzute la art. 35 lit. f), art. 42 pct. 1 lit. b), pct. 2 lit. b) și pct. 3 lit. d) - se considera a nu fi fost luate dacă, timp de un an de la executare, persoana încadrată în munca nu a mai săvârșit o alta abatere. Măsura nu privește efectele bănești ale sancțiunii aplicate.

În cazul cînd cel sancționat nu a mai săvârșit între timp nici o abatere disciplinară și a dovedit prin întreaga sa comportare în munca ca sancțiunea și-a atins scopul educativ, cei care au aplicat-o vor putea dispune, cu consultarea organelor de partid și a celor sindicale, chiar mai înainte de expirarea termenului de un an, dar nu mai devreme de 6 luni de la executarea sancțiunii, ca aceasta să fie considerată a nu fi fost luată. Măsura nu privește efectele bănești ale acesteia.

Ridicarea sancțiunii se consemnează în fișa personală.