Decizia nr. 571/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 lit. h) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 26/1990 5 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind registrul comerțului
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 lit. h) din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Societatea Lotus - S.A. din Târgu Jiu în Dosarul nr. 3.386/95/2019 al Tribunalului Gorj - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.617D/2020.
2.
La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, doamna avocat Claudia-Nicoleta Apostol, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 187D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de aceeași societate în Dosarul nr. 318/95/2020 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă.
4.
La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, același apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora. Reprezentantul autoarei excepției și cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 187D/2022 la Dosarul nr. 1.617D/2020, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia, în măsura în care prevederile legale criticate ar permite și înregistrarea modificărilor cu privire la actele, faptele sau mențiunile care nu mai figurează în registrul comerțului la data înscrierii modificării. Susține că sunt încălcate dispozițiile
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Constituție , care asigură securitatea juridică, întrucât s-ar ajunge la situația să se efectueze înregistrări ale unor acte, fapte, mențiuni care nu mai produc efecte, iar soluționarea cererilor de efectuare a înregistrărilor să depindă de ordinea cronologică a depunerii cererilor, iar nu de ordinea cronologică a actelor sau faptelor care se impun a fi înregistrate.
7.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autoarea acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci propune o interpretare pur speculativă a prevederilor supuse controlului de constituționalitate. Or, nu este rolul Curții Constituționale să ofere o astfel de interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind, eventual, competentă sub acest aspect.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
8.
Prin Încheierea din 27 iulie 2020 și prin Decizia nr. 475 din 16 decembrie 2021, pronunțate în Dosarul nr. 3.386/95/2019 și, respectiv, în Dosarul nr. 318/95/2020, Tribunalul Gorj - Secția a II-a civilă și Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 lit. h) din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului. Excepția a fost ridicată, în ambele dosare, de Societatea Lotus - S.A. din Târgu Jiu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri întemeiate pe dispozițiile
9.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care se interpretează în sensul că sintagmele „orice modificare“ și „actele, faptele și mențiunile înregistrate“, cuprinse în acesta, ar permite și înregistrarea în registrul comerțului a modificărilor cu privire la actele, faptele sau mențiunile care nu (mai) sunt înregistrate la data înscrierii modificării. Se arată că, în speță, s-ar ajunge ca, drept urmare a interpretării neconstituționale arătate, o hotărâre a adunării generale a acționarilor societății să înlăture efectele unei alte hotărâri de același tip, dar ulterioară acesteia. La o asemenea situație se poate ajunge prin faptul că soluționarea cererii de înregistrare durează mai mult timp, aducându-se atingere principiului securității juridice, de vreme ce aplicarea acestor efecte ar depinde de ordinea soluționării cererilor de înregistrare, și nu de ordinea cronologică a adoptării actelor, faptelor sau mențiunilor respective.
10.
Tribunalul Gorj - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
11.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, nefiind încălcată nicio dispoziție din Legea fundamentală, iar interpretarea acestora în sensul că sintagmele „orice modificare“ și „actele, faptele și mențiunile înregistrate“ ar permite înregistrarea modificărilor cu privire la actele, faptele sau mențiunile care nu (mai) sunt înregistrate la data înregistrării modificării ține mai mult de modul de organizare a activității registrului comerțului decât de vreo încălcare a unei dispoziții constituționale.
12.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile
art. 21 lit. h) din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, care au următorul cuprins: „În registrul comerțului se vor înregistra mențiuni referitoare la: (...) h) orice modificare privitoare la actele, faptele și mențiunile înregistrate.“
16.
Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile
au fost abrogate prin
art. 140 din Legea nr. 265/2022
privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 26 iulie 2022, soluția legislativă criticată fiind preluată de legea abrogatoare la
art. 103 alin. (1) lit. p) , însă cu modificări și completări, astfel că, având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor criticate în forma în care au produs efecte în cauză.
17.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin. (3)
și
(5)
privitoare la statul de drept și la principiul legalității, în componenta referitoare la securitatea juridică.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege criticate în cauza de față, prin prisma unor susțineri identice, formulate de aceeași societate, respingând, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate. Astfel, prin
Decizia nr. 178 din 8 aprilie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 22 august 2025, Curtea a reținut, în esență, că, potrivit
Legii nr. 26/1990 , înainte de începerea activității economice, persoanele fizice sau juridice prevăzute de lege au obligația să ceară înmatricularea ori, după caz, înregistrarea în registrul comerțului, iar, potrivit
art. 5
din această lege, înmatricularea și mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului sau de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, ori în altă publicație, acolo unde legea dispune astfel.
Articolul 21
enumeră mențiunile care trebuie înregistrate în registrul comerțului,
lit. h)
din acesta făcând referire la „orice modificare privitoare la actele, faptele și mențiunile înregistrate“.
19.
Curtea a observat, așadar, că registrul comerțului este un inventar al informațiilor relevante vizând situația personală și patrimonială a persoanei fizice/juridice supuse înregistrării/ înmatriculării în registrul comerțului, înregistrarea mențiunilor impuse la
art. 21
conferind opozabilitate față de terți în condițiile
art. 5 din Legea nr. 26/1990 .
20.
Curtea a observat că, pe lângă modificările care trebuie înregistrate, expres prevăzute la
art. 21 lit. a)
-
g) , soluția legislativă de la
lit. h)
acoperă și ipoteza în care informațiile ce suferă modificări nu sunt deja reglementate, oferind cadrul legal pentru înregistrarea oricăror mențiuni relevante referitoare la înregistrările deja efectuate. Legiuitorul a prevăzut, totodată, și remediul pentru ipotezele în care o mențiune înregistrată în registrul comerțului este prejudiciabilă, astfel că
art. 25 din Legea nr. 26/1990
prevede că orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune în registrul comerțului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătorești definitive au fost desființate în tot sau în parte ori au fost modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului.
21.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a constatat, prin decizia menționată, că, în realitate, chestiunile învederate de autoarea excepției de neconstituționalitate sunt aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii și de modul de organizare a activității registrului comerțului.
22.
Or, interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt concretă din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind fază indispensabilă a procesului de aplicare a legii. În conformitate cu principiile enunțate în teoria generală a dreptului, norma juridică se interpretează în mod sistematic, prin coroborare cu alte dispoziții normative care țin de aceeași instituție juridică sau de aceeași ramură de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Rațiunea procedeelor sistematice de interpretare se întemeiază pe natura sistemică a ansamblului normelor de drept, în care normele se află într-o legătură funcțională, caracteristică elementelor unei structuri ( Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25,
Decizia nr. 178 din 8 aprilie 2025 , precitată, paragraful 20). Așa fiind, fiecare normă se completează prin celelalte și își dezvăluie întregul sens în cadrul sistemului de norme care este dreptul. În acest context, norma criticată nu poate fi privită în mod individual, izolat, ci se va interpreta în mod sistematic, prin coroborare cu celelalte prevederi normative din actul în care se regăsește sau care sunt adoptate pentru organizarea executării legii ori în aplicarea legii (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 144 din 13 martie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 16 aprilie 2019, paragraful 68). Așadar, aplicarea și interpretarea legii sunt chestiuni ce țin de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale
art. 126 alin. (1)
și
(3) din Constituție , acestea fiind cele care pot determina înțelesul normei și modul concret de aplicare.
23.
În mod similar, în cauza de față Curtea urmează să constate inadmisibilitatea prezentei excepții de neconstituționalitate. Faptul că, din cauza ordinii inadecvate în care au fost făcute în registrul comerțului mențiuni referitoare la anumite hotărâri ale adunării generale a acționarilor societății autoare a excepției, ar fi lipsite de efect hotărâri ulterioare nu se constituie într-un viciu de neconstituționalitate intrinsecă a textului de lege criticat, ci ține de modul de aplicare a acestuia, aspect care, potrivit
art. 2 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 lit. h) din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Societatea Lotus - S.A. din Târgu Jiu în Dosarul nr. 3.386/95/2019 al Tribunalului Gorj - Secția a II-a civilă și în Dosarul nr. 318/95/2020 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secția a II-a civilă și Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 6 noiembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.