Decizia nr. 456/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alen Daniel Moisin în Dosarul nr. 2.345/175/2021/a2 al Tribunalului Alba - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 261D/2022.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 320D/2022, nr. 321D/2022, nr. 322D/2022, nr. 1.633D/2022, nr. 2.430D/2022 și nr. 2.557D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alen-Valentin Moisin și Alen Daniel Moisin în dosarele nr. 2.292/175/2021/a2, nr. 3.195/175/2021/a1 și nr. 3.196/175/2021/a1 ale Tribunalului Alba - Secția penală, în Dosarul nr. 492/262/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția penală, în Dosarul nr. 2.544/235/2021 al Tribunalului Cluj - Secția penală și în Dosarul nr. 374/1372/2021 al Curții de Apel Brașov - Secția penală.

4.

La apelul nominal se constată lipsa autorilor excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 320D/2022, nr. 321D/2022, nr. 322D/2022, nr. 1.633D/2022, nr. 2.430D/2022 și nr. 2.557D/2022 la Dosarul nr. 261D/2022, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, având în vedere că autorii excepției nu formulează o veritabilă excepție de neconstituționalitate, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a acesteia. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, pe tot parcursul procesului penal, dacă asistența juridică este obligatorie și nu există un apărător ales, instanța judecătorească are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea unei apărări efective. În cazul în care dispozițiile referitoare la asistența juridică obligatorie nu au fost respectate, intervine nulitatea absolută, existând, de altfel, potrivit

art. 426 lit. e) din Codul de procedură penală , posibilitatea introducerii unei contestații în anulare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.345/175/2021/a2, prin Decizia nr. 5 din 31 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.292/175/2021/a2, prin Decizia nr. 6 din 31 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.195/175/2021/a1, și prin Decizia nr. 7 din 31 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.196/175/2021/a1, Tribunalul Alba - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alen Daniel Moisin în cauze penale aflate în diferite etape procesuale.

8.

Prin Decizia penală nr. 406/CO din 21 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 492/262/2022, Tribunalul Dâmbovița - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alen Daniel Moisin într-o cauză penală.

9.

Prin Decizia penală nr. 231 din 23 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.544/235/2021, Tribunalul Cluj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alen Daniel Moisin într-o cauză penală.

10.

Prin Încheierea din 1 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 374/1372/2021, Curtea de Apel Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alen-Valentin Moisin într-o cauză penală.

11.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că avocații din oficiu au fost desemnați în baza

art. 90 din Codul de procedură penală , asistența juridică fiind obligatorie în cauză. Apreciază că, pentru asigurarea unei apărări corecte și efective în cauză, este necesar ca avocații din oficiu să ia legătura cu aceștia în vederea pregătirii apărării. „Simpla legătură în sala de judecată, într-un interval de 5 sau 10 minute, nu poate întruni condițiile unei apărări corecte și efective în cauză“. Simpla numire a unui apărător nu duce la îndeplinirea obligațiilor asumate de către stat, care trebuie să vegheze și la modul în care apărătorul numit își duce la îndeplinire sarcinile și, în măsura în care este sesizat, să intervină. Arată că nu au luat legătura niciodată cu apărătorii desemnați din oficiu, astfel că nu se poate aprecia că au beneficiat de o apărare corectă și efectivă. Susțin că o apărare efectivă în cauză realizată de către un apărător din oficiu impune ca acesta să ia legătura cu petentul-contestator/inculpat înainte de termenul de judecată stabilit.

12.

Tribunalul Alba - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor sau durata maximă a reținerii nu intră în contradicție cu sintagma „apărare concretă și efectivă“ cuprinsă în

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală . De asemenea, prevederile

art. 6 paragrafele 1

și

3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale vizează alte aspecte decât definirea noțiunilor de apărare concretă și efectivă și decât obligațiile avocatului din oficiu.

13.

Normele constituționale și convenționale invocate sunt transpuse în

Codul de procedură penală

care reglementează dreptul la apărare, inclusiv dreptul părților și al subiecților procesuali de a se apăra ei înșiși sau de a fi asistați de avocat, dreptul părților, al subiecților procesuali și al avocatului de a beneficia de timpul și înlesnirile necesare apărării, drepturile suspectului și inculpatului de a avea un avocat ales, și, dacă nu își desemnează unul, de a i se desemna un avocat din oficiu în cazurile de asistență obligatorie. Asistența juridică și reprezentarea suspectului și inculpatului sunt reglementate prin

art. 88 ,

89 ,

90

și

91 din Codul de procedură penală , texte care asigură o transpunere adecvată a normelor din

Convenție , asigurând un nivel de protecție pentru suspect și inculpat superior celui reglementat de aceasta.

14.

Totodată, instanța apreciază că o detaliere a modului în care poate fi asigurată o apărare concretă și efectivă nu este posibilă, aceasta realizându-se diferit în fiecare cauză, în funcție de specificul acesteia.

15.

Tribunalul Dâmbovița - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Faptul că avocatul desemnat din oficiu nu ar fi luat legătură cu autorul excepției nu reprezintă un motiv care să atragă neconstituționalitatea

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , ci aspecte ce țin de modalitatea efectivă în care se realizează exercitarea dreptului la apărare.

16.

Tribunalul Cluj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile criticate fiind suficient de clare, precise și previzibile în ceea ce privește obligațiile pe care avocatul din oficiu le are în cadrul procesului penal. Instanța judecătorească arată că dispozițiile criticate se completează și cu normele cuprinse în Statutul profesiei de avocat și în

Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, acte normative ce detaliază modalitățile în care poate fi exercitată asistarea juridică. Avocatul trebuie să fie un profesionist al dreptului, calitate în care are posibilitatea să stabilească, în funcție de complexitatea și detaliile fiecărei cauze, care este modalitatea concretă în care va asigura o apărare efectivă.

17.

Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Modalitatea de formulare a textului criticat este clară și precisă, nelăsând loc de interpretări. Legiuitorul nu are obligația de a defini fiecare termen folosit în conținutul actelor normative elaborate, ci doar acele noțiuni care pot da naștere unor confuzii sau dacă, în lipsa unei definiții, subiecții de drept vizați de dispozițiile legale nu șiar putea adapta acțiunile pentru a se conforma. În acest sens sunt și dispozițiile

art. 25 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Or, sintagma „o apărare concretă și efectivă“ poate fi înțeleasă de orice subiect de drept chiar și prin apelarea la definiția uzuală a noțiunii, nefiind necesară inserarea, în cuprinsul

art. 91 din Codul de procedură penală , a tuturor obligațiilor pe care avocatul din oficiu le are în cursul prestării serviciilor sale. Obligațiile avocaților sunt prevăzute expres în

Legea nr. 51/1995 , precum și în Statutul profesiei de avocat, existând, astfel, reglementări exprese în baza cărora instanța poate să aprecieze cu privire la modalitatea în care apărătorul din oficiu își desfășoară activitatea și poate să dispună luarea anumitor măsuri concrete menite să asigure îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor ce îi revin acestuia pe parcursul procesului penal.

18.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

19.

Guvernul, în punctele de vedere transmise în dosarele nr. 261D/2022, nr. 320D/2022, nr. 321D/2022, nr. 322D/2022 și nr. 2.430D/2022, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, prin modul de redactare al dispoziției legale criticate, legiuitorul a avut în vedere ca apărarea oferită de apărătorul din oficiu să fie una concretă și efectivă. Aceasta presupune faptul că avocatul este dator să studieze dosarul cauzei, să ia legătura cu inculpatul pe care îl apără și să discute cu acesta strategia de apărare, să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să pledeze cu demnitate față de judecători și părțile din proces, să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecată dispune în acest sens. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, apreciind că, pentru a determina caracterul previzibil al normei criticate, aceasta nu trebuie analizată izolat, ci în coroborare cu celelalte dispoziții din

Codul de procedură penală

care privesc dreptul la apărare și asistența, respectiv reprezentarea suspectului și inculpatului. Pe de altă parte, acordarea unei apărări concrete și efective reprezintă un aspect de fapt care trebuie analizat de la caz la caz, în funcție de activitatea concretă a avocatului, aceasta neputând fi reglementată în detaliu prin lege.

20.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

21.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992, să

soluționeze excepția de neconstituționalitate.

22.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , cu

următorul conținut: „Avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă și efectivă în cauză.“

23.

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

referitor la cerințele de calitate a legii,

art. 21 alin. (3)

referitor la dreptul la un proces echitabil și

art. 24

cu privire la dreptul la apărare. Totodată, în temeiul

art. 20 din Constituție , prin raportare la prevederile constituționale corespondente, sunt invocate și exigențele

art. 6 paragrafele 1

și

3 lit. b)

și

c)

cu privire la dreptul la un proces echitabil, ale

art. 13

referitor la dreptul la un remediu efectiv și ale

art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

24.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci se limitează la a face aprecieri referitoare la modalitatea în care apărătorii desemnați din oficiu și-au exercitat profesia de avocat. Astfel, autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că, în opinia lor, nu au beneficiat de o apărare corectă și efectivă în cauze, în condițiile în care apărătorii desemnați din oficiu nu au luat legătura cu ei înainte de termenele de judecată stabilite.

25.

Curtea reține că autorii excepției nu arată, în mod concret, în ce constă contrarietatea reclamată și nu prezintă alte elemente care să susțină eventuala neconstituționalitate reclamată. Așa fiind, Curtea constată că susținerile autorilor excepției nu sunt suficiente pentru a declanșa un control de constituționalitate.

26.

Curtea reține că, prin

Decizia nr. 1313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiției cuprinse în

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

27.

În același sens a statuat Curtea și prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“.

28.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 91 alin. (3) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alen-Valentin Moisin și Alen Daniel Moisin în dosarele nr. 2.345/175/2021/a2, nr. 2.292/175/2021/a2, nr. 3.195/175/2021/a1 și nr. 3.196/175/2021/a1 ale Tribunalului Alba - Secția penală, în Dosarul nr. 492/262/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția penală, în Dosarul nr. 2.544/235/2021 al Tribunalului Cluj - Secția penală și în Dosarul nr. 374/1.372/2021 al Curții de Apel Brașov - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția penală, Tribunalului Dâmbovița - Secția penală, Tribunalului Cluj - Secția penală și Curții de Apel Brașov - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 octombrie 2025.