Hotărârea nr. 45/2026

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/329, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 21 aprilie 2026, Camera Deputaților:

1.

susține obiectivele de protejare a democrației în Uniunea Europeană, precum și în contextul eforturilor de susținere și consolidare a democrației în țările candidate și potențial candidate, expuse în comunicarea comună „Scutul european pentru democrație“, care trebuie să continue și să consolideze precedentele inițiative europene în materie;

2.

sprijină activitățile întreprinse de instituțiile Uniunii și la nivelul statelor membre în direcția identificării, definirii, prevenirii și contracarării interferențelor străine în procesele democratice din Uniune și statele sale membre; remarcă faptul că eficacitatea acțiunilor întreprinse în cadrul Uniunii, în această privință, depinde de angajamentul țărilor europene;

3.

constată că alegerile recente din România și din Republica Moldova, dar și din alte state membre ale Uniunii au confirmat caracterul sistematic și sofisticat al acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și al ingerințelor străine, inclusiv prin utilizarea conținutului generat de inteligența artificială, a conturilor neautentice pe platformele online, a amplificării artificiale și a finanțării politice netransparente, și consideră că experiența dobândită de autoritățile române trebuie valorificată în cadrul Centrului european pentru reziliența democratică și al Rețelei europene de cooperare privind alegerile (ECNE);

4.

recunoaște că principala sursă a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine care afectează Uniunea Europeană și, cu deosebire, statele din vecinătatea sa estică o constituie Federația Rusă și regimul din Belarus, inclusiv prin intermediari statali și nestatali, și consideră că răspunsul Uniunii trebuie să valorifice pe deplin setul de instrumente privind acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI) și regimul de sancțiuni al Uniunii;

5.

subliniază importanța strategică a sprijinirii Republicii Moldova și a Ucrainei, în calitate de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv prin asocierea timpurie la activitatea Centrului european pentru reziliența democratică, prin consolidarea centrului regional al Observatorului european al mass-mediei digitale axat pe dezinformarea rusă, precum și prin sprijinul acordat jurnaliștilor independenți, inclusiv celor aflați în exil;

6.

salută instituirea Centrului european pentru reziliența democratică, prin punerea în comun, în mod voluntar, a cunoștințelor de specialitate și capacităților statelor membre

și țărilor candidate, în direcția atingerii unui nivel strategic de coordonare în înțelegerea amenințărilor și în capacitatea de reacție, în particular în privința detectării acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și de dezinformare; propune evaluarea funcționării organismelor și instrumentelor similare în materie, de la nivelul Uniunii și al statelor membre, în scopul evitării suprapunerii inutile a resurselor și asigurării efectivității acțiunilor preconizate; apreciază că este oportună utilizarea experienței deja acumulate în cadrul Sistemului de alertă rapidă al Serviciului European de Acțiune Externă;

7.

subliniază importanța includerii contracarării amenințărilor hibride în mandatul Centrului european pentru reziliența democratică și susține consolidarea schimbului de bune practici între autoritățile statelor membre cu privire la acest domeniu;

8.

amintește contribuția importantă pe care o pot avea autoritățile publice din România la acțiunile Centrului european pentru reziliența democratică;

9.

evidențiază importanța măsurilor privind siguranța vieții politice, în particular în cursul campaniilor electorale, în legătură cu siguranța candidaților și oficialilor electorali, în contextul creșterii violenței politice;

10.

avertizează asupra rolului în creștere pe care utilizarea instrumentelor inteligenței artificiale îl are în procesele electorale, de natură să afecteze integritatea acestor procese, stare de lucruri care reclamă acțiuni ferme la nivelul Uniunii, inclusiv prin asigurarea aplicării efective a Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică;

11.

susține consolidarea Codului de conduită privind dezinformarea, în special în ceea ce privește transparența sistemelor de recomandare, demonetizarea dezinformării și etichetarea conținutului generat și manipulat de inteligența artificială;

12.

este de acord că legislația Uniunii în domeniul digital, în special Regulamentul (UE) 2022/2.065 privind serviciile digitale, trebuie să protejeze libertatea de exprimare, prin mecanisme de apel împotriva eliminării conținutului; subliniază, totodată, importanța deosebită a obligațiilor care revin prestatorilor de servicii digitale de a preveni și diminua efectele negative ale manipulării informațiilor și dezinformării, îndeosebi asupra proceselor democratice, a discursului civic și a proceselor electorale;

13.

salută crearea unei rețele europene independente de verificatori ai veridicității informațiilor și subliniază necesitatea asigurării unei capacități robuste de verificare a veridicității informațiilor în limba română, atât pentru cetățenii români, cât și pentru comunitățile de limbă română din afara Uniunii, în special din Republica Moldova;

14.

subliniază că, în contextul activității de verificare a veridicității informațiilor în cadrul ecosistemului informațional, responsabilitatea editorială pentru conținut revine furnizorilor de servicii media audiovizuale;

15.

salută accentul pus în „Scutul european pentru democrație“ pe protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea pluralismului serviciilor media audiovizuale, combaterea manipulării informaționale și a dezinformării, precum și pe protejarea integrității proceselor electorale;

16.

evidențiază importanța promovării alfabetizării media și digitale ca instrument puternic de diminuare a eficacității manipulării informațiilor și dezinformării, precum și a polarizării în societate;

17.

recomandă promovarea unor măsuri de creștere a conținutului media de calitate, de educație pentru media și de conștientizare a publicului, în special în ceea ce privește recunoașterea dezinformării și protecția minorilor, ca instrumente de sporire a rezilienței democratice a societăților și a mass-mediei;

18.

salută anunțul elaborării unor criterii comune de acțiune împotriva operatorilor din țări terțe care prezintă riscuri pentru securitatea publică, destinate autorităților de reglementare a sectorului audiovizual;

19.

subliniază necesitatea recunoașterii domeniului cultural, inclusiv a libertății artistice, împreună cu pluralismul media și protejarea societății civile ca pilon strategic în consolidarea democrației în Uniunea Europeană, prin politici publice care să protejeze libertatea de creație, să promoveze pluralismul și să sprijine accesul larg și echitabil la cultură;

20.

susține promovarea participării tinerilor în procesele democratice ale Uniunii, inclusiv prin dialogurile în materie de politici pentru tineret, prin inițiativa „Vocile viitorului“ și prin adaptarea setului de instrumente al Uniunii pentru participarea la dialogul cu tinerii;

21.

propune studierea permanentă a impactului pe care utilizarea tehnologiilor inteligenței artificiale o are asupra menținerii standardelor democratice ridicate și apărării valorilor Uniunii, ca parte a măsurilor pentru protejarea spațiului informațional, garantarea securității informațiilor și combaterea dezinformării;

22.

susține cooperarea dintre statele membre, prin schimbul de bune practici, privind transparența și integritatea finanțării politice, drept parte a eforturilor de asigurare a integrității proceselor electorale, cu atenție deosebită asupra donațiilor anonime și utilizării criptomonedelor;

23.

atrage atenția că explorarea posibilității de extindere a mandatelor Europol și Eurojust, în scopul includerii unor atribuții de prevenire și combatere a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine, precum și a activităților de dezinformare, este de natură să impună evaluarea armonizării legislației penale naționale în domeniu;

24.

propune identificarea unor modalități accesibile de informare a publicului asupra acțiunilor întreprinse la nivelul Uniunii pentru prevenirea și combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și campaniilor de dezinformare;

25.

sprijină derularea de campanii de conștientizare a cetățenilor din statele membre și din țările din vecinătate cu privire la drepturile lor democratice;

26.

subliniază importanța cooperării internaționale cu partenerii care au o perspectivă comună cu cea a Uniunii și statelor sale membre, în combaterea fenomenului acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și dezinformării;

27.

subliniază necesitatea asigurării unei finanțări adecvate, previzibile și accesibile pentru obiectivele Scutului european pentru democrație, atât în perioada rămasă din actualul cadru financiar multianual, cât și în contextul următorului cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034, în special prin programele AgoraEU (cu componentele MEDIA+ și CEDV+), „Europa creativă“, „Europa digitală“, „Orizont Europa“, „Erasmus+“, cu atenție deosebită asupra accesului mass-mediei locale și regionale, inclusiv a celei din România, precum și al organizațiilor societății civile la aceste instrumente.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 30 iunie 2026, cu respectarea prevederilor

art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .