Decizia nr. 531/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Patricia-Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ion Botoacă în Dosarul nr. 2.733/62/2019 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.061D/2021.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 17 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.733/62/2019, Tribunalul Brașov - Secția I civilă - Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ion Botoacă într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei emise de Casa Județeană de Pensii Brașov privind recuperarea unor sume încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , introduse prin
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, așa cum au fost interpretate prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, generează o stare de discriminare în cadrul aceleiași categorii de pensionari, motivat de faptul că se aplică stagii de cotizare diferite la determinarea punctajului mediu anual, pentru aceleași condiții și aceeași perioadă de timp lucrată, contravenind astfel prevederilor
art. 15
și
16 din Constituție .
6.
Tribunalul Brașov - Secția I civilă - Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.
7.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Autorul excepției critică aceste dispoziții de lege așa cum au fost interpretate prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Curtea constată că, după sesizarea sa cu excepția de neconstituționalitate,
a fost abrogată prin dispozițiile
art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023
privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Având în vedere însă cele statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și faptul că dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
sunt aplicabile în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată, care au următorul conținut:
–
Articolul 169
^1 alin. (3 ): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“
11.
Prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, introdus prin
Legea nr. 192/2015 , sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la
12.
Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 privind universalitatea și neretroactivitatea legii civile și art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu prevederile
art. 15
și
16 din Constituție , invocate și în prezenta cauză.
14.
Astfel, prin
Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 26 octombrie 2021, paragrafele 66 și 67, referindu-se la critica raportată la
art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție , Curtea a reținut, în esență, că legiuitorul, prin adoptarea
Legii nr. 192/2015 , exercitându-și prerogativa suverană și legitimă din punct de vedere constituțional de a conduce politica socială, financiară și bugetară a statului, a decis să ofere unei anumite categorii de pensionari, delimitată în
art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , beneficiul creșterii punctajului mediu anual, refuzat anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, din cauza faptului că la pensionare beneficiaseră deja de un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Legiuitorul a decis ca acest beneficiu să fie acordat doar pentru viitor, adică începând cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit
art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 , drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016. Or, dacă legiuitorul a optat să ofere creșterea punctajului anual începând cu 1 ianuarie 2016, este cât se poate de firească soluția potrivit căreia legea (de drept material) care va fi luată în considerare la recalcularea prin care se valorifică respectiva creștere să fie cea în vigoare la data recalculării pensiei, adică 1 ianuarie 2016, așa cum a statuat și instanța supremă în decizia criticată. Curtea a arătat că interpretarea instanței supreme nu face posibilă aplicarea retroactivă a normelor criticate. În realitate, critica de neconstituționalitate nu ține seama de diferența dintre, pe de-o parte, norma de drept material care reglementează durata stagiului complet de cotizare și, pe de altă parte, norma care indică norma de drept material de care se va ține seama la recalcularea pensiilor prevăzută de
15.
Cât privește criticile de neconstituționalitate ce vizau încălcarea prevederilor
art. 16 din Constituție , Curtea, prin
Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021 , antereferită, paragrafele 71-75, a reținut, în esență, că
se aplică în mod nediferențiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creșterii punctajului anual celor cărora anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Prevederile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
nu realizează nicio diferențiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, urmează ca ele să fie aplicate în mod nediferențiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , toți pensionarii care anterior nu au beneficiat de creșterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleași condiții, respectiv prin luarea în considerare a aceluiași stagiu complet de cotizare, prevăzut de
Legea nr. 263/2010 . Prin urmare, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferențiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că i s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu a beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, de creșterea punctajelor anuale.
16.
Curtea a reținut că luarea în considerare la recalcularea pensiilor, potrivit
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , a stagiului complet de cotizare indicat de legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv
Legea nr. 263/2010 , și nu a celui indicat de legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate, se realizează în condițiile stabilite de
art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , potrivit căruia „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situația în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum. În plus, a statuat Curtea, recalcularea la care se face referire în
art. 134 alin. (3) din normele
de aplicare a
Legii nr. 263/2010 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
și
art. 134 alin. (8) din normele
de aplicare. Astfel, situația vizată de
art. 134 alin. (3) din normele
de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul dorește valorificarea unor elemente care, deși existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuși valorificate, este diferită de situația vizată de
art. 134 alin. (8) din normele
de aplicare, în care pensionarul nu dorește valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creșteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca, în prima situație, recalcularea să se realizeze ținându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situație recalcularea să țină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare.
17.
Mai departe, Curtea, analizând critica potrivit căreia dispozițiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeași categorie, în funcție de criteriul datei ieșirii la pensie, a reținut că sunt avute în vedere persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă, discriminarea privindu-i pe cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a
Legii nr. 263/2010 , față de cei pensionați sau care, după caz, se vor pensiona după această dată. În sfârșit, tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare și de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii. Cu referire la această critică, Curtea a reținut că
art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010
nu prevede cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creșterii punctajului anual. În aceste condiții, la data pensionării acestei categorii de persoane se va ține seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, respectiv
Legea nr. 263/2010 , fără durată redusă, și nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiții speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieșirii la pensie, anterior sau ulterior intrării în vigoare a
Legii nr. 263/2010 , astfel încât Curtea a respins, ca neîntemeiată, și această critică de neconstituționalitate.
18.
Curtea, având în vedere și critica potrivit căreia nu este acceptabil un tratament diferențiat, respectiv durata diferită a stagiilor complete de cotizare, în cazul persoanelor care pentru aceeași durată de timp au lucrat în aceleași condiții, pentru simplul motiv că la data pensionării lor legea în vigoare prevedea durate ale stagiului complet de cotizare diferite, a statuat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării se pot succeda mai multe reglementări care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept.
19.
Având în vedere că din motivarea succintă a excepției de neconstituționalitate formulată de autorul acesteia în prezenta cauză nu pot fi decelate aspecte de neconstituționalitate diferite de cele deja analizate în jurisprudența Curții Constituționale, precum și că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a instanței de contencios constituțional, soluția și considerentele
Deciziei nr. 463 din 1 iulie 2021 , antereferită, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
20.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Botoacă în Dosarul nr. 2.733/62/2019 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 octombrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Elena-Simina Tănăsescu Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.