Decizia nr. 216/2026
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (12) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 135/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură penală
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Ioana-Laura Paris
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 318 alin. (12) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 6.005/236/2021 al Judecătoriei Giurgiu - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.420D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece criticile vizează modul de interpretare și aplicare a textului de lege de către instanțele judecătorești.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 7 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.005/236/2021, Judecătoria Giurgiu - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 318 alin. (12) din Codul de procedură penală . Excepția a fost invocată de Viorel Vonica în fața judecătorului de cameră preliminară, într-o cauză privind soluționarea unei cereri de confirmare a soluției de renunțare la urmărire penală.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate încalcă drepturile autorului excepției, acesta apreciind că a fost trimis spre judecare un dosar împotriva voinței sale, având în vedere că el nu a formulat plângere. Aceleași prevederi contravin și
art. 339
și
340 din Codul de procedură penală , întrucât trec peste dreptul autorului de contestare a actelor procurorului. Autorul precizează că este obligat să meargă în instanță, deși el nu a solicitat acest lucru. Sunt încălcate dispozițiile constituționale ale
art. 1 alin. (3)
referitor la dreptate ca valoare supremă a statului de drept,
art. 16 alin. (1)
cu privire la discriminare față de alte spețe și titulari și
art. 21 alin. (1)-(3)
referitor la accesul la o justiție corectă și ale
art. 339
- Plângerea împotriva actelor procurorului,
art. 340
- Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată din
6.
Judecătoria Giurgiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instituția renunțării la urmărirea penală este una care ține de politica penală a statului, fiind la latitudinea acestuia să aprecieze ca unele fapte de natură penală, cu o gravitate redusă, să nu mai facă obiectul trimiterii în judecată prin rechizitoriu. Totodată, prin confirmarea renunțării la urmărirea penală de către judecătorul de cameră preliminară se asigură accesul liber la justiție al părților implicate în litigiu, iar prin verificarea acesteia de către procurorul ierarhic superior, sub aspectul legalității și temeiniciei, se garantează un tratament egal față de soluțiile puse la dispoziția părților aflate în fața unei soluții de clasare.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 318 alin. (12) din Codul de procedură penală , care au următorul conținut:
–
Articolul 318
Renunțarea la urmărirea penală
(12)
Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, verificată potrivit alin. (10), se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate și se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
11.
În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (3)
și
(5)
referitoare la dreptate, ca valoare supremă a statului de drept, și, respectiv, la principiul legalității, în componenta privind precizia,
art. 16 alin. (1)
referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice,
art. 21 alin. (1)-(3)
referitoare la accesul liber la justiție si dreptul la un proces echitabil.
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa, spre exemplu prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat.
13.
Soluția de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate va fi urmată în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituțională, prin
Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.
14.
Astfel, în situația în care excepția de neconstituționalitate cuprinde în structura sa primele două elemente anterior menționate, numai Curtea este cea chemată să se pronunțe asupra acestei probleme, respectiv să constate dacă aceasta este sau nu motivată, întrucât ea singură își stabilește competența, conform dispozițiilor
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .
15.
Luând în considerare că autorul excepției de neconstituționalitate se limitează la a indica doar textul legal criticat și textele de referință, fără a aduce vreun argument pentru care normele de procedură penală referitoare la renunțarea la urmărirea penală contravin dispozițiilor constituționale, ce au fost formal invocate în cererea de sesizare, Curtea nu va proceda la analiza pe fond a excepției ridicate întrucât nu se poate determina critica de neconstituționalitate vizată de autor. Prin urmare, Curtea, în temeiul
art. 10 alin. (2)
raportat la
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 318 alin. (12) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 6.005/236/2021 al Judecătoriei Giurgiu - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Ioana-Laura Paris
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.