Decretul nr. 218/1977
privind unele măsuri tranzitorii referitoare la sancționarea și reeducarea prin munca a unor persoane care au savirsit fapte prevăzute de legea penală
abrogat 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Abrogat prin 5
- Decretul nr. 193/1992 19 septembrie 1992 privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Codului penal, a Codului de pr…
- Legea nr. 104/1992 22 septembrie 1992 pentru modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedura penală și a altor …
- Legea nr. 22/1995 21 martie 1995 bugetului de stat pe anul 1995
- Legea nr. 29/1996 6 mai 1996 privind bugetul de stat pe anul 1996
- Legea nr. 72/1997 29 aprilie 1997 Legea bugetului de stat pe anul 1997
Modificat prin 1
- Decretul nr. 64/1981 25 martie 1981 pentru modificarea Decretului Consiliului de Stat nr. 218/1977 privind unele măsuri tranzi…
Articolul 1
În cazul faptelor prevăzute de legea penală, pentru care pedeapsa aplicată nu depășește 5 ani închisoare, instanțele judecătorești, ținînd seama de gravitatea faptei, de împrejurimile în care a fost comisă și de conduita generală a făptuitorului vor dispune, de regula, ca executarea pedepsei să se facă prin munca, fără privare de libertate în unitatea în care acesta este încadrat sau în alta unitate, în fabrici, pe santiere, în unități agricole sau forestiere ori în alte unități economice.
Dispozițiile alineatului precedent nu se aplică în cazul infracțiunilor grave cum sînt: trădarea de patrie, spionajul, omorul, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, infracțiunile contra avutului obștesc care au avut consecințe deosebit de grave, precum și în cazul celorlalte infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani.
Articolul 2
În cazul săvîrșirii unei fapte prevăzute de legea penală de către un minor între 14-18 ani, se va dispune încredințarea acestuia colectivului în care munceste sau învață, stabilindu-se, totodată, reguli stricte de disciplina și comportare, a căror respectare va fi urmărită de colectivele de muncă sau învățătura și de familie.
Faptele se judeca în colectivele în care minorii muncesc sau învață, cu participarea reprezentanților colectivelor de muncă, ai organizațiilor de tineret și sindicale, ai școlii, în prezenta părinților sau a altor persoane în îngrijirea cărora se afla minorii.
Judecata se face de către comisia de judecată din unitatea în care minorul este încadrat ori din unitatea de învățămînt în care acesta învață, cu participarea unui judecător.
Minorii neincadrati în munca sau într-o formă de învățămînt, care săvîrșesc fapte prevăzute de legea penală vor fi încadrați în munca sau, după caz, în școli urmînd să fie judecati în colectivele unităților respective.
Hotărîrea comisiei de judecată poate fi contestată în termen de 10 zile la judecătorie.
Articolul 3
În cazuri excepționale, cînd minorii între 14-18 ani săvîrșesc fapte deosebit de grave, instanța de judecată dispune trimiterea lor în școli speciale de muncă și reeducare unde au obligația sa munceasca, să-și însușească o meserie și să-și termine pregătirea școlară.
Măsura se dispune pe o durată de la 2 la 5 ani, tinindu-se seama de gravitatea faptei, de împrejurările în care a fost săvîrșită și de conduita generală a făptuitorului.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.