Decizia nr. 204/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Eva Rozalia Nagy și Ecaterina Peter în Dosarul nr. 4.357/1999 al Tribunalului Bihor - Oradea.

La apelul nominal se constata lipsa autorilor excepției, precum și a celorlalte părți (Consiliul Județean Bihor - Comisia judeteana pentru aplicarea

Legii nr. 112/1995 , Consiliul Local Oradea, Primăria Municipiului Oradea), față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocand în acest sens jurisprudenta Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 23 martie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 4.357/1999, Tribunalul Bihor - Oradea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Eva Rozalia Nagy și Ecaterina Peter.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile

art. 25 din Legea nr. 112/1995

contravin prevederilor art. 21 din Constituție, întrucât împiedica persoanele fizice și juridice ale căror proprietăți imobiliare au trecut în proprietatea statului să solicite, pe calea unei acțiuni civile de drept comun, măsuri reparatorii prin dezdăunări bănești sau în echivalent.

Tribunalul Bihor - Oradea, exprimandu-și opinia, considera ca textul criticat vine în contradictie cu prevederile constituționale privind accesul liber la justiție al cetățenilor, precum și cu dispozițiile art. 3 din Codul civil.

Potrivit

art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca

Legea nr. 112/1995

nu conține dispoziții care să ingradeasca dreptul la acțiune în justiție al cetățenilor ale căror locuințe au fost preluate abuziv în proprietatea statului. Sintagma "trecute în proprietatea statului" presupune existenta unui titlu valabil, în baza căruia imobilul a fost preluat de stat în proprietate. În cazul în care nu exista un asemenea titlu accesul la justiție este permis întotdeauna, pentru realizarea dreptului pretins de persoana interesată. În concluzie, Guvernul face referire la jurisprudenta Curții Constituționale, care prin deciziile nr. 5/1997, nr. 80/1998 și nr. 45/1997 a constatat ca dispozițiile

art. 25 din Legea nr. 112/1995

sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată.

Excepția de neconstituționalitate privește

art. 25 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, text care are următorul conținut: "Prin legi speciale se vor reglementa situațiile juridice ale altor imobile decât cele care fac obiectul prezentei legi, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinația lor inițială, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publică."

Textul constituțional care se susține ca ar fi fost încălcat este cel al art. 21, potrivit căruia: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Autorii excepției de neconstituționalitate considera ca dispozițiile legale criticate contravin art. 21 din Constituție, întrucât împiedica persoanele fizice și persoanele juridice ale căror imobile au fost trecute în proprietatea statului (altele decât cele prevăzute de

Legea nr. 112/1995 ) să se adreseze justiției pe calea unei acțiuni civile de drept comun pentru măsuri "reparatorii, dezdăunări bănești sau în echivalent", din cauza "inexistentei unei legislații speciale".

Examinând aceste sustineri, Curtea constata ca prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca liberul acces la justiție presupune și accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția. În considerentele aceleiași decizii s-a reținut ca semnificatia art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia accesul la justiție nu poate fi îngrădit prin lege, este aceea ca nici o categorie sau grup social nu se poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit.

Asa fiind, rezultă ca textul

art. 25 din Legea nr. 112/1995

nu interzice persoanelor interesate să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor lor legitime, deoarece legea nu exclude controlul judecătoresc, ci, dimpotriva, prin alin. 1 al art. 18 din aceeași lege: "Hotărârile comisiilor județene, ale comisiei municipiului București și ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit legii civile, și pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare."

În ceea ce privește existenta sau inexistenta titlului, aceasta nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și de aplicare a legii, care intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, astfel cum rezultă din

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată.

De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor

art. 25 din Legea nr. 112/1995

Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 45 din 4 martie 1997, rămasă definitivă prin nerecurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 26 septembrie 1997, și prin Decizia nr. 53 din 13 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 30 iunie 1999, constatandu-se ca textul de lege menționat este constituțional.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea acestei jurisprudente a Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 din Legea nr. 112/1995

pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Eva Rozalia Nagy și Ecaterina Peter în Dosarul nr. 4.357/1999 al Tribunalului Bihor - Oradea.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 octombrie 2000.