Convenția din 8 octombrie 1977

Articolul 2

1. Un oficiu consular nu poate fi înființat pe teritoriul uneia dintre cele doua părți contractante decît cu consimțămîntul celeilalte.

2. Sediul oficiului consular, rangul și circumscripția sa consulară sînt fixate prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința.

3. Modificări ulterioare ale sediului oficiului consular, rangului sau circumscripției sale consulare nu pot fi aduse decît prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința.

Articolul 3

1. Șefii oficiului consular sînt numiți de statul trimițător și admiși să-și exercite funcțiile lor de către statul de reședința.

2. Statul trimițător transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.

Patenta consulară trebuie să ateste calitatea, indica numele și prenumele, rangul șefului oficiului consular, circumscripția consulară și sediul oficiului consular.

3. Șeful oficiului consular, consul general, consul sau viceconsul este admis să-și exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședința denumita "exequatur".

4. Statul de reședința poate acorda șefului oficiului consular o autorizație provizorie pentru exercitarea funcțiilor sale pînă la eliberarea exequaturului.

În acest caz, dispozițiile prezentei convenții îi sînt aplicabile.

5. În cazul în care șeful oficiului consular a fost admis, chiar cu titlu provizoriu, să-și exercite funcțiile sale, statul de reședința trebuie să informeze despre aceasta, imediat, autoritățile competente din circumscripția consulară și sa ia măsurile necesare ca șeful oficiului consular să poată să-și îndeplinească funcțiile.

6. Statul de reședința poate refuza exequaturul oricînd și fără să fie ținut sa explice motivele hotărîrii sale.

Articolul 4

1. În cazul în care șeful oficiului consular este în imposibilitate de a-și exercită funcțiile sale sau dacă postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredințată în mod provizoriu unui funcționar consular din cadrul aceluiași oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimițător situat în statul de reședința sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimițător în statul de reședința.

2. Numele și prenumele persoanei desemnate, conform dispozițiilor din paragraful precedent, în calitate de gerant interimar, sînt notificate, în prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.

3. Funcționarul consular desemnat în calitate de gerant interimar se va bucura de drepturile, imunitățile și privilegiile acordate șefului oficiului consular prin prezenta convenție.

Articolul 5

1. Funcționarii consulari de cariera trebuie să aibă numai cetățenia statului trimițător; ei nu trebuie să fie rezidenți permanenți ai statului de reședința și nici să se găsească pe teritoriul acestui stat pentru îndeplinirea altor funcții.

2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu trebuie să aibă decît cetățenia statului trimițător sau a statului de reședința.

Articolul 6

Statul trimițător stabilește numărul membrilor oficiului sau consular, ținînd seama de importanța acestui oficiu, precum și de necesitățile dezvoltării normale a activității sale; statul de reședința poate, totuși, cere ca efectivul membrilor oficiului consular să fie menținut în limitele a ceea ce el considera rezonabil și normal, ținînd seama de condițiile existente în circumscripția consulară și de necesitățile oficiului consular.

Articolul 7

În ceea ce privește funcționarii consulari care nu sînt șefi de oficiu, statul de reședința admite exercitarea funcțiilor lor prin simpla lor numire și sub rezerva notificării.

Articolul 8

Sînt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința sau autorității desemnate de acest minister:

a) numirea membrilor oficiului consular, sosirea lor după numirea la oficiul consular, plecarea definitivă sau încetarea funcțiilor lor, precum și orice alte schimbări care interesează statutul lor și se pot produce în cursul activității lor la oficiul consular;

b) sosirea și plecarea definitivă a unei persoane din familia unui membru al oficiului consular care trăiește în același cămin și, dacă este cazul, faptul ca o persoană devine sau încetează de a fi membru al familiei;

c) sosirea și plecarea definitivă a membrilor personalului particular și, dacă este cazul, încetarea serviciului lor în aceasta calitate;

d) angajarea și concedierea persoanelor rezidente în statul de reședința atît ca membri ai oficiului consular, cît și ca membri ai personalului particular, avînd dreptul la privilegii și imunități.

Articolul 9

1. Autoritatea competența a statului de reședința va elibera, gratuit, fiecărui funcționar consular un document care atesta identitatea și calitatea sa.

2. Dispozițiile paragrafului precedent se aplică, de asemenea, angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu, cu excepția celor care au cetățenia statului de reședința sau sînt rezidenți permanenți pe teritoriul acestui stat.

3. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică, de asemenea membrilor de familie ai membrilor oficiului consular, cu excepția celor care au cetățenia statului de reședința, sînt rezidenți permanenți în acest stat sau exercita o activitate lucrativă.

Articolul 10

Membrii oficiului consular nu au dreptul sa exercite o activitate comercială sau o alta activitate cu scop lucrativ pe teritoriul statului de reședința.

Articolul 11

Funcțiile unui membru al oficiului consular iau sfîrșit mai ales prin:

a) notificarea de către statul trimițător statului de reședința a faptului ca funcțiile unui membru al oficiului consular au luat sfîrșit;

b) retragerea exequaturului;

c) notificarea de către statul de reședința statului trimițător ca a încetat sa mai considere persoana respectiva ca membru al personalului consular.

2. Statul de reședința poate, în orice moment, sa notifice statului trimițător ca un funcționar consular persoana non grata sau ca un angajat consular ori un membru al personalului de serviciu nu este acceptabil. În acest caz, statul trimițător va hotărî, după caz, fie sa recheme funcționarul consular, fie sa pună capăt activității angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu al oficiului consular.

3. Dacă statul trimițător nu executa, într-un termen rezonabil, obligațiile care-i revin ca urmare a notificării, statul de reședința poate, după caz, sa retragă exequaturul șefului de oficiu consular sau sa înceteze de a mai considera persoana în cauza ca membru al personalului consular, după ce a notificat, pe cale diplomatică, aceasta hotărîre statului trimițător.

4. În cazurile menționate la paragrafele 2 și 3 ale prezentului articol, statul de reședința nu este obligat sa comunice statului trimițător motivele hotărîrii sale.

Articolul 12

Funcțiile consulare sînt exercitate pentru:

1) apărarea în statul de reședința a drepturilor și intereselor statului trimițător, precum și ale cetățenilor acestuia;

b) favorizarea dezvoltării relațiilor comerciale, economice, științifice, culturale și turistice între statul trimițător și statul de reședința;

c) informarea prin toate mijloacele licite despre condițiile și evoluția vieții comerciale, economice, culturale, științifice și turistice din statul de reședința;

d) promovarea relațiilor de prietenie între cele doua state;

e) acordarea de ajutor și asistența cetățenilor statului trimițător.

2. Dispozițiile prezentei convenții privind cetățenii statului trimițător reglementează în mod analog, în măsura în care ele sînt aplicabile, activitatea persoanelor juridice avînd naționalitatea statului trimițător, potrivit legislației sale.

Articolul 13

1. Funcțiile consulare sînt exercitate de către funcționarii consulari ai statului trimițător.

2. Membrii personalului diplomatic al misiunii diplomatice a statului trimițător din statul de reședința pot, de asemenea, cu titlu temporar, sa exercite funcțiile consulare în cadrul unui oficiu consular al statului trimițător.

În acest caz, drepturile și obligațiile membrilor misiunii diplomatice vor fi respectate.

3. Funcțiile consulare sînt exercitate în limitele circumscripției consulare. În cazuri deosebite, exercitarea funcțiilor consulare în afară circumscripției consulare poate avea loc numai cu consimțămîntul prealabil al statului de reședința.

4. Funcțiile consulare prevăzute în aceasta convenție sînt exercitate cu respectarea legilor statului de reședința și în limitele admise de dreptul internațional.

Articolul 14

1. În exercitarea funcțiilor consulare, potrivit prezentei convenții, funcționarul consular se poate adresa:

a) autorităților locale competente din circumscripția consulară;

b) autorităților centrale ale statului de reședința dacă, și în măsura în care aceasta este admis prin legile, regulamentele și practica statului de reședința sau prin acordurile internaționale în materie.

2. Funcționarul consular se poate adresa direct Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința numai în absenta unui agent diplomatic al statului trimițător.

Articolul 15

1. Funcționarul consular are dreptul sa înregistreze cetățenii statului trimițător care au domiciliul sau reședința în circumscripția sa consulară.

2. Înregistrarea efectuată de către funcționarul consular nu scutește pe acești cetățeni de obligația de a respecta legislația și regulamentele statului de reședința privind șederea străinilor.

Articolul 16

Funcționarul consular este autorizat sa ia măsuri în scopul asigurării, conform legilor statului de reședința, reprezentării corespunzătoare a cetățenilor statului trimițător în fața tribunalelor sau altor autorități ale statului de reședința. El poate cere, conform legilor și regulamentelor statului de reședința, adoptarea de măsuri provizorii în vederea asigurării drepturilor și intereselor cetățenilor statului sau atunci cînd din cauza absentei lor sau pentru orice alta cauza ei nu-și pot apara în timp util drepturile și interesele lor.

Articolul 17

Funcționarul consular are dreptul:

a) sa elibereze, sa reînnoiască, sa retragă și sa prelungească valabilitatea pașapoartelor și altor documente de călătorie ale cetățenilor statului trimițător;

b) sa acorde vize persoanelor care doresc sa meargă în statul trimițător.

Articolul 18

1. Funcționarul consular are dreptul sa înregistreze nașterea și decesul cetățenilor statului trimițător și sa elibereze certificatele corespunzătoare. Aceste dispoziții nu scutesc persoanele interesate de a face declarațiile prevăzute de legile statului de reședința.

2. Funcționarul consular are dreptul sa oficieze căsătorii între cetățenii statului trimițător și sa elibereze certificatele și copiile autentice ale actelor corespunzătoare. Funcționarul consular precum și cel interesat vor îndrumă despre aceasta întîrziere, autoritățile competente ale statului de reședința.

3. În cazul decesului unui cetățean al statului trimițător pe teritoriul statului de reședința autoritățile competente ale acestui stat în măsura în care au cunoștința, informează, fără întîrziere oficiul consular.

Articolul 19

1. În limitele admise de legile statului de reședința funcționarul consular poate interveni pe lîngă autoritățile competente ale acestui stat, în toate cazurile de tutela sau curatela stabilite sau care trebuie stabilite în favoarea cetățenilor statului trimițător. El poate, de asemenea, sa propună autorităților competente ale statului de reședința persoanele care ar putea fi însărcinate sa îndeplinească funcțiile de tutor sau curator.

2. Autoritățile competente ale statului de reședința vor informa, fără întîrziere, funcționarul consular, în măsura în care au cunoștința de cazurile în care numirea unui tutor sau a unui curator în favoarea unui cetățean al statului trimițător este necesară.

Articolul 20

1. În măsura în care legislația statului de reședința nu se opune funcționarul consular este autorizat sa îndeplinească în circumscripția sa consulară și în cererea naționalilor săi următoarele activități:

a) sa primească, sa întocmească și sa autentifice documente cuprinzînd declarațiile cetățenilor statului trimițător;

b) sa primească, sa întocmească și sa autentifice acte și contracte ale cetățenilor statului trimițător, dacă sînt destinate sa producă efecte în afară statului de reședința și dacă nu se referă la bunuri imobiliare situate pe teritoriul acestui stat sau la drepturi reale asupra acestor bunuri imobiliare;

c) sa legalizeze semnăturile de pe documente ale cetățenilor statului trimițător, precum și semnăturile autorităților judiciare sau ale altor autorități ale statului trimițător și ale statului de reședința, pe documentele pe care le emit;

d) sa legalizeze copiile, traducerile sau extrasele de pe orice documente;

e) sa primească în depozit documentele aparținînd cetățenilor statului trimițător sau care sînt destinate acestora. Aceste depozite nu beneficiază de imunitățile prevăzute de art. 30 al prezentei convenții.

2. Documentele prevăzute în paragraful 1 de mai sus au în statul de reședința aceeași valoare juridică și forta probanta ca documentele autentificate, legalizate sau certificate de autoritățile judiciare sau de alte autorități competente ale acestui stat.

Articolul 21

1. Autoritatea competența a statului de reședința va anunta, fără întîrziere, oficiul consular al statului trimițător, atunci cînd o persoană căreia îi revine, în calitate de moștenitor titular de drepturi sau legatar, o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reședința, este cetățean al statului trimițător; totuși aceasta comunicare nu se face decît dacă persoana în cauza nu locuiește sau nu este legal reprezentată în statul de reședința.

2. Autoritatea competența a statului de reședința, atunci cînd este solicitată va notifica, fără întîrziere, oficiului consular al statului trimițător, măsurile pentru conservarea și administrarea bunurilor succesorale care au rămas pe teritoriul statului de reședința de pe urma unui cetățean decedat al statului trimițător.

Funcționarii consulari pot să-și dea concursul direct sau prin intermediul unui delegat la punerea în executare a măsurilor vizate în alineatul precedent.

Ei pot de asemenea:

a) sa urmărească respectarea drepturilor succesorale ale cetățenilor statului trimițător;

b) sa vegheze ca toate sumele de bani, valori sau alte bunuri mobile provenind din drepturile lor succesorale pe teritoriul statului de reședința să fie transmise cetățenilor statului trimițător. Transmiterea se va efectua cu respectarea legilor statului de reședința.

3. Dacă după îndeplinirea pe teritoriul statului de reședința a formalităților privitoare la succesiune, mobilele din succesiune ori produsul vinzarii mobilelor sau imobilelor revin unui moștenitor, titular de drepturi sau legatar, cetățean al statului trimițător, care nu locuiește pe teritoriul statului de reședința, nu a participat la procedura succesorală sau nu și-a desemnat un mandatar, acele bunuri ori produsul vinzarii lor vor fi predate oficiului consular al statului trimițător pentru a fi transmise moștenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu condiția ca:

a) autoritățile competente sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a produsului vinzarii lor;

b) toate datoriile moștenirii, declarate în termenul prescris de legea statului de reședința, sa fi fost plătite sau garantate;

c) calitatea de moștenitor titular de drepturi sau legatar să fie justificată;

d) drepturile (taxele) asupra succesiunii sa fi fost plătite sau garantate.

4. În cazul cînd un cetățean al statului trimițător se afla provizoriu pe teritoriul statului de reședința și decedează pe acel teritoriu, lucrurile personale și sumele de bani rămase de la decujus și care nu au fost pretinse de un moștenitor prezent vor fi predate, fără alta formalitate, oficiului consular al statului trimițător, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura păstrarea sub rezerva dreptului autorităților administrative sau judiciare teritoriale de a le prelua în interesul justiției.

Oficiul consular va trebui sa remită lucrurile personale și sumele de bani oricărei autorități a statului de reședința care ar fi desemnată pentru a le asigura administrarea sau lichidarea. El va trebui să respecte legislația statului de reședința în ceea ce privește exportul lucrurilor și transferul sumelor de bani.

Articolul 22

1. Funcționarii consulari au dreptul sa acorde asistența navelor sub pavilionul statului trimițător și care intra sau se găsesc într-un port din circumscripția lor consulară.

2. În măsura în care legile statului trimițător le permit, funcționarii consulari au dreptul sa ia legătură cu echipajele navelor sub pavilionul statului trimițător, să le viziteze, sa verifice și sa vizeze documentele de bord, precum și documentele cu privire la incarcatura și, în general, să asigure aplicarea pe aceste nave a legilor de navigație ale statului trimițător. Fără a aduce atingere competentei autorităților statului de reședința și, în măsura în care legislația statului trimițător îl autoriza, funcționarii consulari au, de asemenea, dreptul sa ia măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și disciplinei pe aceste nave.

3. Autoritățile statului de reședința nu vor interveni în nici o cauza care a survenit la bordul navei, cu excepția dezordinelor de natura sa tulbure liniștea și ordinea publică pe uscat sau în port ori sa aducă prejudicii sănătății și securității publice sau în care s-ar găsi implicate persoane străine de echipaj.

4. În caz de avarie, eșuare sau naufragiu în apele naționale sau teritoriale ale statului de reședința al unei nave sub pavilionul statului trimițător, autoritățile competente ale acestui stat vor înștiința imediat oficiul consular cel mai apropiat de locul accidentului și-l vor informa despre măsurile întreprinse, în vederea salvării și ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii și proviziilor. Aceste autorități vor acorda, de asemenea, funcționarilor consulari sprijinul necesar în luarea măsurilor ce se impun ca urmare a avariei, eșuării sau naufragiului. În măsura în care legile statului de reședința nu se opun, autoritățile competente ale acestui stat vor invita funcționarul consular sa asiste la ancheta deschisă pentru determinarea cauzelor avariei, eșuării sau naufragiului. Funcționarii consulari au dreptul sa ceara autorităților statului de reședința sa ia măsurile necesare în vederea salvării și ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii și proviziilor.

5. Dacă proprietarul sau armatorul navei avariate, eșuate ori naufragiate sau orice altă persoană indreptatita sa acționeze în numele lor nu poate lua măsurile necesare în legătură cu nava, incarcatura ori provizia acesteia, funcționarii consulari pot lua aceste măsuri în numele proprietarului, armatorului sau persoanei îndreptățite. Tot astfel, funcționarii consulari pot lua asemenea măsuri în legătură cu orice obiecte aparținînd unor cetățeni ai statului trimițător provenind din incarcatura ori proviziile aduse în port sau găsite pe coasta, în apropierea coastei sau pe nava care a eșuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru aceasta nava sau pentru incarcatura ori proviziile sale, afară de cazul cînd acestea au fost puse în consumație sau folosite în statul de reședința.

6. În cazul cînd autoritățile statului de reședința sa ia, potrivit competentei lor, măsuri de asigurare ori executare sau de constringere pe bordul navelor sub pavilionul statului trimițător, vor înștiința în prealabil oficiul consular, pentru ca un funcționar consular să poată asista la executarea unor astfel de măsuri. Dacă, în cazurile urgente, înștiințarea oficiului consular n-a fost posibila, iar funcționarul consular nu a fost prezent la luarea măsurilor de executare, autoritățile statului de reședința vor informa neîntîrziat oficiul consular cu privire la măsurile luate. Oficiul consular va fi înștiințat și în cazul cînd membrii echipajului navei urmează să fie interogati de către autoritățile statului de reședința.

Dispozițiile prezentului paragraf nu se referă la controlul vamal, sanitar și de pașapoarte.

7. Prevederile prezentului articol nu se aplică navelor de război.

Articolul 23

1. Funcționarii consulari pot exercita drepturile control și inspecție prevăzute prin legile și regulamentele statului trimițător asupra aeronavelor înmatriculate în acest stat, precum și asupra echipajelor acestora, în măsura în care legile și regulamentele statului de reședința permit aceasta. Ei pot, de asemenea, sa acorde asistența aeronavelor, precum și echipajelor acestora.

2. Atunci cînd o aeronava înmatriculată în statul trimițător suferă un accident pe teritoriul statului de reședința, autoritățile competente ale acestui stat vor informa despre aceasta, fără întîrziere, oficiul consular cel mai apropiat de locul în care accidentul s-a produs.

Articolul 24

În afară funcțiilor enumerate în prezenta convenție, funcționarul consular este autorizat sa exercite orice alte funcții consulare încredințate de către statul trimițător și admise în mod expres de către statul de reședința sau la care statul de reședința nu se opune.

Articolul 25

Statul de reședința acorda toate facilitățile pentru îndeplinirea funcțiilor oficiului consular și ia toate măsurile corespunzătoare care să permită membrilor oficiului consular să-și exercite activitatea și să se bucure de imunitățile și privilegiile acordate prin prezenta convenție.

Articolul 26

Statul de reședința facilitează, conform legislației sale, dobindirea pe teritoriul sau de către statul trimițător a localurilor necesare oficiului consular sau va ajuta statul trimițător să obțină aceste localuri într-un alt mod. Statul de reședința va sprijini, de asemenea, oficiul consular în obținerea de locuințe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.

Articolul 27

1. Scutul cu stema statului trimițător și inscripția corespunzătoare cu denumirea oficiului consular, în limbile celor două părți contractante, pot fi așezate la sediul oficiului consular și la reședința șefului de oficiu consular.

2. Drapelul național al statului trimițător poate fi arborat la sediul oficiului consular, la reședința șefului de oficiu consular și la mijloacele de transport ale șefului de oficiu consular atunci cînd acestea sînt utilizate în exercitarea funcțiilor oficiale.

3. În exercitarea dreptului acordat prin prezentul articol se va ține seama de legile, regulamentele și practica statului de reședința.

Articolul 28

1. Localurile consulare, precum și locuinta șefului de oficiu consular sînt inviolabile.

2. Autoritățile statului de reședința nu pot pătrunde în localurile consulare decît cu consimțămîntul șefului de oficiu consular al statului trimițător, al șefului misiunii diplomatice a acestui stat sau a persoanei de semnate de aceștia. În locuinta șefului de oficiu consular, autoritățile statului de reședința nu pot pătrunde decît cu consimțămîntul acestuia sau al șefului misiunii diplomatice. Cu toate acestea, consimțămîntul șefului de oficiu consular poate fi prezumat în caz de incendiu sau alt sinistru, care fac necesare măsuri de protecție imediata.

3. Statul de reședința are obligația sa ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea localurilor consulare, pentru a împiedica ca localurile consulare să fie invadate sau deteriorate și pentru a împiedica ca liniștea oficiului consular să fie tulburata ori demnitatea să-i fie știrbită.

4. Localurile consulare, mobilierul și bunurile oficiului consular, precum și mijloacele de transport ale acestuia nu pot face obiectul oricărei forme de rechiziție în scopul apărării naționale sau utilității publice. În cazul în care o expropriere ar fi necesară în aceste scopuri, vor fi luate toate măsurile corespunzătoare în scopul evitării de a se împiedica exercitarea funcțiilor consulare și o indemnizație prompta, adecvată și efectivă va fi acordată statului trimițător.

Articolul 29

1. Imobilele proprietate a statului trimițător sau deținute cu chirie și care sînt destinate îndeplinirii activității consulare ori servesc ca locuințe pentru funcționarii consulari sînt scutite de impozite și taxe de orice natura, naționale, regionale, provinciale sau comunale, cu excepția taxelor percepute pentru remunerarea serviciilor special prestate.

2. În ce privește imobilele proprietatea statului trimițător sau deținute cu chirie, scutirea fiscală nu se va aplica pentru impozitele și taxele care, conform legii statului de reședința, sînt în sarcina persoanei care a contractat cu statul trimițător sau cu persoana care acționează în contul acestui stat.

3. Excepțiile prevăzute la paragraful 1 se aplică și mijloacelor de transport, proprietate a statului trimițător, destinate utilizării în exercitarea activității consulare.

Articolul 30

Arhivele și documentele consulare sînt inviolabile în orice moment și în orice loc s-ar găsi.

Articolul 31

1. Statul de reședința va permite și înlesni oficiilor consulare ale statului trimițător libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum și cu misiunile diplomatice și cu alte oficii consulare ale acelui stat din statul de reședința sau din alte state. În acest scop, oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curierii diplomației sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesajele în clar sau cifrate. Totuși, oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post emitator de radio decît cu asentimentul statului de reședința.

2. Corespondenta oficială a oficiului consular este inviolabilă, prin corespondenta oficială se înțelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular și la funcțiile sale.

3. Valiza consulară nu trebuie să fie nici deschisă, nici reținută. Totuși, dacă autoritățile competente ale satului de reședința au motive serioase sa creadă ca valiza conține alte obiecte decît corespondenta, documentele și obiectele menționate la paragraful 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza să fie deschisă în prezenta lor de un reprezentant autorizat al statului trimițător. Dacă autoritățile acestui stat refuza aceasta cerere, valiza va fi retrimisa la locul de origine.

4. Valiza consulară, care poate fi formată din unul sau mai multe colete, trebuie să fie sigilată, să aibă semne exterioare vizibile ale caracterului ei; ea nu poate conține decît corespondenta oficială sau documente și obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular.

5. Curierul consular trebuie să posede un document oficial atestind calitatea sa și precizînd numărul coletelor care constituie valiza consulară. Nu poate fi curier consular un cetățean al statului de reședința sau rezident permanent în acest stat. În exercitarea funcțiilor sale, curierul este protejat de statul de reședința. El se bucura de inviolabilitatea personală și nu poate fi supus nici arestării și nici oricărei alte forme de deținere ori de limitare a libertății personale.

Articolul 32

1. Funcționarii consulari au dreptul, în cadrul circumscripției lor consulare, sa comunice cu cetățenii statului trimițător, să-i viziteze, să-i îndrume și, atunci cînd este cazul, sa ia măsurile necesare pentru a le asigura asistența juridică și reprezentarea lor în justiție.

Cetățenii statului trimițător pot sa comunice cu funcționarii consulari și să-i viziteze.

2. Dacă interesatul cere, autoritățile competente ale statului de reședința vor incunostinta, fără întîrziere și, în orice caz, în termen de 7 zile, oficiul consular al statului trimițător, cînd în circumscripția consulară un cetățean al acestui stat a fost arestat sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale.

3. Funcționarii consulari au dreptul sa primească corespondenta sau orice alte comunicări din partea cetățeanului statului trimițător aflat în arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale și, în lipsa refuzului expres al interesatului, sa-l viziteze și sa comunice cu el.

Exercitarea acestui drept nu poate fi amînată de către autoritățile statului de reședința după împlinirea termenului de 10 zile de la data informării prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol.

4. Drepturile menționate la paragraful 3 al prezentului articol se vor exercita potrivit modalităților de aplicare prevăzute de legile și regulamentele statului de reședința cu privire la vizita și comunicarea cu persoanele supuse unei măsuri privative de libertate.

5. Autoritățile competente ale statului de reședința vor aduce la cunoștința cetățeanului statului trimițător, aflat în stare de arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale, posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol.

Articolul 33

Sub rezerva legilor și regulamentelor referitoare în zonele în care accesul este interzis sau regulamentul din motive de securitate naționala sau de interes public, statul de reședința asigura membrilor oficiului consular libertatea de deplasare și de circulație pe teritoriul sau.

Articolul 34

Statul de reședința va trata funcționarii consulari cu respectul cuvenit și va lua măsurile corespunzătoare, pentru a împiedica orice atingere adusă persoanelor lor, libertăți și demnității lor.

Articolul 35

1. Funcționarii consulari și angajații consulari nu sînt supuși jurisdicției autorităților judiciare sau administrative ale statului de reședința pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor lor.

2. Totuși, dispozițiile primului paragraf nu se aplică în cazul unei acțiuni civile:

a) rezultată din încheierea unui contract al unui membru al oficiului consular, care nu a fost făcut în mod expres sau implicit în numele statului trimițător;

b) intentată de către un terț pentru pagube rezultate dintr-un accident cauzat în statul de reședința de către un vehicul, o nava sau o aeronava.

3. Pentru actele îndeplinite în afară funcțiilor lor, funcționarii consulari nu pot fi arestați sau supuși oricărei alte forme de privare sau limitare a libertății personale, decît în cazul cînd sînt învinuiți de autoritatea judiciară competența de o infracțiune grava sau ca urmare a unei hotărîri judiciare definitive de condamnare.

4. Prin infracțiune grava trebuie să se înțeleagă, în sensul prezentului articol, orice infracțiune pentru care legislația statului de reședința prevede o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin 5 ani.

5. Cînd o procedură penală este angajata împotriva unui funcționar consular, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși, procedura trebuie să fie condusă cu considerația datorată funcționarului consular cuvenită poziției sale oficiale și de o maniera care să stînjenească cît mai puțin posibil exercitarea funcțiilor consulare. Atunci cînd în împrejurările menționate la paragraful 3 a apărut necesar ca un funcționar consular să fie arestat sau supus oricărei alte forme de privare sau de limitare a libertății personale, procedura îndreptată contra lui trebuie deschisă în termenul cel mai scurt.

6. În cazul luării unei măsuri privative de libertate împotriva unui membru al oficiului consular sau de urmărire penală angajata împotriva lui, statul de reședința este obligat sa informeze despre aceasta pe șeful oficiului consular cît mai curînd posibil.

Articolul 36

1. Membrii oficiului consular pot fi chemați sa răspundă ca martori în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcționar consular refuza să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau sancțiune nu-i poate fi aplicată.

Angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu trebuie să refuze sa răspundă ca martori, în afară cazurilor menționate la paragraful 3.

2. Autoritatea statului de reședința care solicită mărturia trebuie să evite sa stînjenească pe funcționarul consular în desfășurarea funcțiilor sale oficiale. Ea poate să primească mărturia funcționarului consular în localul oficiului consular sau la locuinta acestuia ori sa accepte o declarație scrisă din partea sa.

3. Membrii oficiului consular nu sînt obligați să depună mărturie asupra faptelor care au legătură cu desfășurarea funcțiilor lor și nici să prezinte corespondenta sau alte documente oficiale privind exercitarea funcțiilor lor.

4. Membrii oficiului consular nu sînt obligați sa acționeze ca experți în ceea ce privește dreptul național al statului trimițător.

Articolul 37

Membrii oficiului consular și membrii familiei care trăiesc sub îngrijirea acestora sînt exceptați în statul de reședința de orice serviciu național și de orice sarcini cu caracter militar, de prestații personale de orice natura, precum și de contribuțiile care le-ar înlocui.

Articolul 38

Funcționarii consulari și angajații consulari, precum și membrii familiei care trăiesc sub îngrijirea acestora, sînt exceptați de orice obligații prevăzute de către legile și regulamentele statului de reședința în materie de înregistrare a străinilor și permis de ședere.

Articolul 39

1. Potrivit dispozițiilor legislative și regulamentelor pe care le poate adopta, statul de reședința autorizata intrarea și acorda scutirea de orice drepturi vamale, taxe și alte obligații similare, pentru obiectele destinate:

a) folosinței oficiale a oficiului consular;

b) folosinței personale a funcționarului consular și a membrilor familiei sale, care locuiesc împreună cu el, inclusiv efectele destinate instalării sale. Articolele de consum nu trebuie să depășească cantitățile necesare pentru folosirea lor directa de către cei interesați.

Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, de transport, precum și cheltuielile aferente pentru servicii similare.

2. Angajații consulari beneficiază de privilegiile și scutirile prevăzute la alineatul b) al paragrafului 1 în ceea ce privește obiectele importate cu ocazia primei lor instalări.

3. Bagajele personale care însoțesc funcționarii consulari și membrii familiei lor, care locuiesc împreună cu ei, sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît dacă exista motive serioase să se presupună ca ele conțin alte obiecte decît cele menționate la alineatul b) al paragrafului 1 din prezentul articol ori obiecte al căror import sau export este interzis de către legile și regulamentele statului de reședința ori supus legilor și regulamentelor sale de carantina. Acest control nu poate să aibă loc decît în prezenta funcționarului consular sau a unui membru al familiei sale.

Articolul 40

1. Funcționarii consulari și angajații consulari sînt exceptați de orice impozite și taxe, personale sau reale, naționale, regionale sau comunale, cu excepția:

a) impozitelor indirecte care sînt în mod normal încorporate în prețul mărfurilor sau serviciilor;

b) impozitelor și taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului de reședința, sub rezerva art. 29;

c) drepturilor de succesiune și de mutație percepute de statul de reședința, sub rezerva dispozițiilor paragrafului b) al art. 42;

d) impozitelor și taxelor asupra cistigurilor particulare care își au sursa în statul de reședința;

e) drepturilor de înregistrare, grefa, ipoteci și timbre, sub rezerva dispozițiilor art. 29.

2. Membrii personalului de serviciu sînt exceptați de impozite și taxe pe salariile pe care le primesc pentru serviciile lor oficiale.

3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror retribuții sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de reședința trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele statului respectiv le impun în materie de percepere a impozitului pe venit.

Articolul 41

1. Oficiul consular poate percepe pe teritoriul statului de reședința drepturile și taxele pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru serviciile consulare.

2. Sumele încasate ca drepturi și taxe prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol sînt scutite de orice impozite și taxe în statul de reședința.

Articolul 42

În caz de deces al unui membru al oficiului consular, statul de reședința este obligat:

a) să permită exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepția acelora care au fost dobîndite în statul de reședința și care fac obiectul unei prohibiții la export în momentul decesului;

b) sa scutească bunurile mobile ale succesiunii de impozitele și taxele sau de alte drepturi similare de orice natura, cu condiția ca aceste bunuri să se găsească pe teritoriul statului de reședința numai datorită prezentei defunctului în calitatea sa de membru al oficiului consular.

Articolul 43

1. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3, membrii oficiului consular sînt exceptați, în ceea ce privește serviciile pe care ei le aduc statului trimițător, de la dispozițiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de reședința.

2. Scutirea prevăzută la paragraful 1 se aplică și membrilor personalului particular care se afla în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, dacă:

a) nu sînt cetățeni ai statului de reședința sau nu sînt rezidenți permanenți în acest stat;

b) sînt supuși dispozițiilor referitoare la asigurările sociale în statul trimițător sau într-un stat terț.

3. Membrii oficiului consular care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută la paragraful 2 nu li se aplică, trebuie să respecte obligațiile pe care dispozițiile privind asigurările sociale ale statului de reședința le impun celui care angajează.

4. Scutirea prevăzută la paragrafele 1 și 2 nu exclude participarea facultativă la regimul asigurărilor sociale existent în statul de reședința, cu condiția ca ea să fie admisă la acest stat.

Articolul 44

1. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu al oficiului consular care sînt cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător, rezidenți permanenți în statul de reședința, nu beneficiază decît de imunitățile și privilegiile prevăzute la art. 35 paragraful 1 și art. 36 paragraful 3 din prezenta convenție.

2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază, în măsura în care împrejurările permit, de privilegiile recunoscute acestora din urma, afară numai dacă sînt cetățeni ai statului de reședința sau rezidenți permanenți pe teritoriul acestui stat sau exercita aici o activitate particulară cu caracter lucrativ.

3. Statul de reședința trebuie să-și exercite jurisdicția asupra persoanelor menționate la paragrafele 1 și 2 ale prezentului articol, astfel încît sa nu împiedice activitatea oficiului consular.

Articolul 45

1. Statul trimițător poate renunța, în ceea ce privește un membru al oficiului consular, la privilegiile și imunitățile prevăzute de art. 35.

2. Renunțarea trebuie să fie întotdeauna expresă, sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3 al prezentului articol, și trebuie comunicată în scris statului de reședința.

3. Dacă un membru al oficiului consular, într-una din materiile în care ar beneficia de imunitate de jurisdicție în virtutea art. 35 paragraful 1, angajează o procedură, el nu va putea invoca imunitatea de jurisdicție cu privire la orice cerere reconvențională legală de cererea principala;

4. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o acțiune civilă sau administrativă nu implica renunțarea la imunitatea privind măsurile de executare a hotărîrii, pentru care este necesară o renunțare distinctă.

Articolul 46

1. Membrii oficiului consular beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute de prezenta convenție din momentul trecerii frontierei teritoriului statului de reședința pentru a-și ocupa postul, iar dacă se găsește deja pe acest teritoriu de la intrarea lui în funcție la oficiul consular.

2. Membrii de familie ai membrilor oficiului beneficiază de privilegiile prevăzute de prezenta convenție în următoarele condiții:

a) din momentul în care membrul oficiului consular începe să se bucure de imunități și privilegii conform paragrafului 1;

b) din momentul trecerii frontierei statului ședința, dacă au intrat pe acest teritoriu la o dată ulterioară celei prevăzute la alin a);

c) din momentul cînd au devenit membri de familie ai membrului oficiului consular, dacă au dobîndit aceasta calitate la o dată ulterioară celei prevăzute la alin. a) și b).

3. Atunci cînd activitatea unui membru al oficiului consular ia sfîrșit, imunitățile și privilegiile sale, precum și cele ale membrilor săi de familie, încetează în momentul în care persoana în cauza părăsește teritoriul statului de reședința sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.

Imunitățile și privilegiile angajaților consulari ale membrilor personalului de serviciu, care sînt cetățeni ai statului de reședința sau care au domiciliul în statul de reședința, încetează în momentul în care persoana în cauza își pierde calitatea de angajat consular sau membru al personalului de serviciu.

4. Privilegiile acordate membrilor de familie încetează, de asemenea, din momentul în care aceste persoane nu mai fac parte din familia membrului oficiului consular.

Totuși, dacă aceste persoane declara ca intenționează sa părăsească teritoriul statului de reședința într-un termen rezonabil, privilegiile lor subzistă pînă în momentul plecării.

5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua să se bucure de privilegiile recunoscute prin prezenta convenție pînă în momentul în care părăsesc teritoriul statului de reședința sau pînă la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.

6. Membrii personalului particular beneficiază de drepturile și înlesnirile care le sînt acordate prin prezenta convenție pe durata angajării lor în aceasta calitate.

7. Pentru actele îndeplinite de către membrii oficiului consular în exercițiul funcțiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdicție subzistă fără limita de durata.

Articolul 47

1. Fără a se aduce atingere privilegiilor și imunităților lor, prevăzute prin prezenta convenție, toate persoanele care beneficiază de aceste privilegii și imunități au obligația să respecte legile și regulamentele statului de reședința și sa nu se amestece în treburile interne ale acestui stat.

2. Facilitățile, privilegiile și imunitățile membrilor oficiului consular nu vor fi folosite de aceștia decît în scopul îndeplinirii obligațiilor lor oficiale.

3. Localurile consulare nu vor fi folosite într-un mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.

Articolul 48

Toate mijloacele de transport, proprietate a statului trimițător și care sînt folosite de către oficiile consulare, precum și toate mijloacele de transport aparținînd membrilor oficiului consular sau membrilor lor de familie, trebuie să fie asigurate împotriva daunelor cauzate terților.

Articolul 49

1. Prezenta convenție va fi ratificată.
Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc cît mai curînd posibil la București.
2. Prezenta convenție va intra în vigoare în a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare. Ea este încheiată pentru o perioadă de 10 ani și va fi prelungită de fiecare data, pe aceeași perioadă, în afară de cazul în care una dintre părțile contractante nu o denunta cu 12 luni înainte de expirarea perioadei respective.
Drept care, plenipotențiarii respectivi au semnat prezenta convenție, punînd sigiliul lor.
Facuta la Tunis la 8 octombrie 1977, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, arabă și franceza. În caz de divergenta de interpretare între textele în română și arabă, textul francez va face credința.
Pentru Republica Socialistă România
Marin Rădoi
Pentru Republica Tunisiană
Abdelkrim Gana
──────────