Tratatul din 7 septembrie 1940
între România și Bulgaria
prezumat în vigoare
MAJESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI, pe de o parte, și MAJESTATEA SA REGELE BULGARILOR pe de altă parte, insufletiti de dorința de a reglementa într-un spirit de înțelegere reciprocă toate chestiunile privitoare la raporturile dintre cele doua State și de a crea bazele pozitive în vederea unei colaborări amicale între popoarele Lor,
contribuind astfel la întărirea păcii în Europa Sud-Orientala;
Au hotărât sa încheie un Tratat în acest scop și au desemnat ca plenipotentiari ai Lor, anume:
Majestatea sa Regele României:
D-l ALEXANDRU CRETZIANU, Ministru Plenipotențiar;
D-l HENRI GEORGES MEITANI, Consilier Juridic pe lîngă Ministerul Regal al Afacerilor Străine al României.
Majestatea SA Regele Bulgarilor:
D-l SVETOSLAV POMENOV, Ministru Plenipotențiar;
D-l THEOKHAR PAPAZOFF, judecător ad-hoc la Curtea Permanenta de Justiție Internationala;
Care, după ce au schimbat Deplinele lor Puteri aflate în buna și cuvenită forma, au convenit asupra celor ce urmează:
Articolul 1
În sectorul cuprins între Dunăre și Marea Neagra, frontiera între Bulgaria și România va fi pe viitor stabilită astfel încît să urmeze traseul arătat în Protocolul anexat articolului de fața (Anexa A). Acest protocol face parte integrantă din prezentul Tratat.
Modalitățile de punere în aplicare ale acestui articol formează obiectul unui Acord special între Inaltele Părți Contractante. (Anexa B).
Articolul 2
Pe baza Tratatului de fața, Inaltele Părți Contractante declara în mod solemn frontiera stabilită între ele ca fiind definitivă și perpetua.
Fiecare din Inaltele Părți Contractante se angajează în consecința sa nu mai formuleze niciodată vreo pretentiune de ordin teritorial împotriva celeilalte Înalte Părți Contractante.
Articolul 3
Inaltele Părți Contractante sînt de acord pentru a proceda într-un termen de trei luni cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale prezentului Tratat, la schimbul obligatoriu dintre supusii români de origina etnică bulgara din județele Tulcea și Constanta (acesta din urma în delimitarea dinainte de 14 Iunie 1925) și supusii români de origina etnică română din județele Durostor și Caliacra.
Întrucât privește supusii români de origina etnică bulgara și supusii bulgari de origina etnică română din alte regiuni ale României și Bulgariei, imigrarea acestora în țara lor de afinitate etnică, rămîne facultativă, într-un termen de un an cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de fața.
S-a convenit totuși ca Guvernul român va putea decreta emigrarea obligatorie în Bulgaria a unui număr de supuși români de origina etnică bulgara egal cu acela al supusilor bulgari de origina etnică română, ce și-ar fi exercitat facultatea de a emigra potrivit alineatului precedent,- Guvernul bulgar angajandu-se a primi pe teritoriul sau pe zisii supuși români de origina etnică bulgara.
În mod reciproc, Guvernul bulgar ca putea decreta emigrarea obligatorie în România a unui număr de supuși bulgari de origina etnică română egal cu acela al supusilor români de origina etnică bulgara care și-ar fi exercitat facultatea de a emigra în conformitate cu alineatul al doilea al articolului de fața, Guvernul român angajandu-se a-i primi pe teritoriul sau.
Chestiunile tehnice referitoare la transferul de populatiuni fac obiectul unui Acord special între Inaltele Părți Contractante. (Anexa C.).
Articolul 4
Chestiunile de ordin financiar derivând din Tratatul de fața formează obiectul unui acord special între Inaltele Părți Contractante (Anexa D.).
Articolul 5
Bunurile rurale - proprietăți cladite și necladite - situate în județele Durostor și Caliacra (în delimitarea lor dinainte de 14 Iunie 1925), dobândite potrivit legilor române și aparținînd tuturor românilor ce nu sînt cuprinși în transferul de populatiuni, vor putea fi lichidate liber și nesilit de către proprietarii lor, fără piedici ce ar rezultă din dispozițiuni legislative sau administrative bulgare, într-un termen de 18 luni, cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de fața.
După expirarea acestui termen, autoritățile bulgare vor putea expropria aceste proprietăți, în schimbul unei juste și prealabile despăgubiri, stabilită după evaluarile făcute de Comisiunea Mixtă pentru schimbul de populatiuni.
Articolul 6
Se creează o Comisiune Mixtă compusa din trei membri români și trei membri bulgari căreia vor fi supuse toate chestiunile relative la aplicarea Tratatului de fața, chestiuni pentru a căror soluționare nu s-ar fi prevăzut o procedură specială.
Zisa Comisiune își va avea sediul la Giurgiu și se va întruni într-un termen de trei zile după schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de fața.
Dacă Comisiunea mixtă nu ar ajunge sa găsească solutiunea unei chestiuni într-un termen de 10 zile, cu începere din momentul în care ea ar fi sesizată, zisa chestiune va fi supusă la cererea uneia dintre delegatiuni la Comisiunea Mixtă, celor două Guverne, pentru a fi rezolvată pe calea diplomatică.
Dacă într-un nou termen de doua luni, cu începere din momentul cînd Guvernul respectiv ar fi fost sesizat de delegațiunea sa în Comisiunea Mixtă, tratativele pe calea diplomatică nu ar fi ajuns la un Acord, diferendul va fi supus arbitrajului.
Fiecare din Inaltele Părți Contractante va desemna un arbitru. Cei doi arbitri se vor pune de acord pentru desemnarea unui supra arbitru.
În caz de dezacord, alegerea supra arbitrului va fi încredințată unei terțe Puteri, desemnată de comun acord de către Inaltele Părți Contractante.
Articolul 7
Prezentul Tratat va fi ratificat. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc în București, cel mai târziu pînă la 15 septembrie 1940.
Făcut în Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în dublu exemplar.
Pentru România:
AL. CRETZIANU
HENRI GEORGES MEITANI
Pentru Bulgaria:
S. POMENOV
TH. PAPAZOFF
Anexa A
PROTOCOL
la articolul I al Tratatului semnat la Craiova la 7 Septemvrie 1940
1. Noua frontiera va începe dela Dunăre, imediat în aval de Silistra, pentru a ajunge la Marea Neagra la aproximativ 8 km Sud de Mangalia.
Între aceste doua puncte extreme, ea va urma o linie conventionala lăsând (harta 1.200.000):
- de o parte, Bulgariei, satele: Kalipetrovo, Kara-Orman-Kranova, Kadi-Keui (Cadiul), Terz-Kundu (Ters-Cindu), Ketchi-Deresi (Pîrîul Caprei), Deliyusuf Kuyussu (Padureni), Hassantchi (Asanesti), Dourassy, Enidje (Enigea-Haidar), Hissarlik, Tchifut-Kuyussu, Murfatche (Predel), Husseintche (Viceva) și Akandji (Valtoarea);
- de altă parte, României, satele: Almaly, Essekeui, Karvan Mic, Karvan Mare, Velikeui, Kalaidji (Faurei), Redjebkuyussu (Tudor Vladimirescu), Teke Deresi (Valea Tapului), Dobrimir (Dobromir din Deal), Hissarlik (Cetatea), Hairankeui (Dumbraveni), Dokusagatch (Magura), Dere-keui (Cerchezul), Doulikeui (Darabani), Valaly (Valcelele), Kadikeui (Coroana) și Ilanlik (Vama Veche).
2. O comisiune mixtă, compusa din reprezentanți ai celor două Înalte Părți Contractante, în număr egal din amândouă părțile, va începe sa fixeze pe teren, chiar a doua zi după schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de fața, traseul noii frontiere, conform textelor și crochiurilor (la scara 1/150.000 și 1/30.000) întocmite și semnate la 5 Septemvrie 1902 de către Comisiunea Mixtă româno-bulgara, întrunită la Mangalia.
Facuta la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.
Pentru România:
AL. CRETZIANU
HENRI GEORGES MEITANI
Pentru Bulgaria:
S. POMENOV
TH. PAPAZOFF
Anexa B
ACORD
privitor la modalitățile de evacuare și de transferare a teritoriului
Partea din teritoriul Dobrogei cuprinsă între frontiera actuala româno-bulgara și noua linie de frontieră, astfel cum este definită la articolul I din prezentul Tratat și în Protocolul sau Anexa (Anexa A), va fi evacuata de către România și transferata Bulgariei, în condițiunile care urmează:
1. Transferul bunurilor imobiliare publice
Transferul bunurilor imobiliare publice existând în teritoriul mai sus indicat, se va face în patru etape, pe bază de procese-verbale încheiate și semnate de către delegații autorizați ai celor două Înalte Părți Contractante.
În acest scop teritoriul în chestiune va fi împărțit în patru zone, separate respectiv prin liniile L1, L2, L3, marcate pe harta 1/200.000 aci alăturată.
Guvernul român va trimite Guvernului bulgar chiar de a doua zi după schimbul instrumentelor de ratificare ale prezentului Tratat, o lista de bunurile imobiliare publice, existând în fiecare din aceste patru zone.
La rândul sau, Guvernul bulgar va face cunoscut în timp util, Guvernului român, numele persoanelor destinate să facă recepția ziselor bunuri imobiliare, aceste persoane fiind împărțite în patru grupe corespunzînd celor patru zone mai sus indicate.
Delegații bulgari destinați a face recepția bunurilor imobiliare publice situate în prima zona, se vor prezenta neinarmati la 15 Septemvrie 1940, orele 18, la stațiunea de frontieră Boteni (Botievo) și la Turcsmil, unde vor fi primiți de un reprezentant ai celor două subcomisiuni române menționate la punctul I al declaratiunii care urmează prezentului Acord.
Celelalte trei grupe de delegați bulgari se vor prezenta și vor fi primiți de către aceiași reprezentanți români la aceleași puncte, respectiv la 19, 22 și 25 Septemvrie 1940, orele 9.
2. Arhivele
Arhivele Comunelor și Județelor, ca și arhivele Tribunalului și celorlalte Autorități publice de Stat existând în teritoriul transferat Bulgariei, vor fi remise autorităților bulgare. De asemenea li se vor remite planurile cadastrale care sînt depuse în teritoriul transferat. În ceea ce privește planurile și registrele cadastrale depuse la București și alte documente, se vor remite Guvernului bulgar copii certificate.
3. Evacuarea teritoriului
Teritoriul făcînd obiectul prezentului Acord va fi evacuat de către România și ocupat de armata bulgara în patru etape, între 20 Septemvrie și 1 Octomvrie 1940:
a) Unitățile militare române, inclusiv granicerii, aflate între frontiera actuala și linia L1 vor porni la 20 Septemvrie, orele 9 și vor trebui să se găsească în aceeași zi cel mai târziu la orele 18, pe linia L1. Ele vor fi precedate de către jandarmi, poliție și autoritățile administrative române, care se găseau în zisa zona;
b) Unitățile militare, granicerii, jandarmii și poliția, pe care Guvernul Bulgar ar avea intenția să le trimită în prima zona, nu vor trece frontiera actuala decât la 21 Septemvrie, orele 9 și nu vor putea atinge linia L1, înainte de 21 Septemvrie, orele 18;
c) Procedeul descris la punctele a și b de mai sus, va fi repetat în mod identic pentru fiecare din celelalte trei zone ale teritoriului ce urmează a fi transferat.
Liniile L1, L2 și L3 vor fi deci:
- părăsite de armata română la 24, 27 și 30 Septemvrie 1940, orele 9;
- trecute de armata bulgara la 25, 28 Septemvrie și 1 Octomvrie 1940, orele 9.
Armata română ca și jandarmeria, poliția și autoritățile administrative române vor trebui deci sa fi evacuat complet ultima zona cuprinsă între linia L3 și noua frontiera cel mai târziu la 30 Septemvrie, orele 18.
4. Măsurile practice de luat
Măsurile practice de luat pentru ca operațiunile de evacuare și de transfer sa decurgă în buna ordine și fără incidente, sînt prevăzute în Declarațiunea care urmează prezentului acord.
Toate contestațiunile rezultând din operațiunile de transfer - inclusiv cele relative la eventualele deteriorări ale imobilelor publice sau la lipsurile care ar fi fost constatate - vor fi supuse Comisiunii Mixte prevăzute la art. 6 din Tratat.
5. Recoltele de porumb, bumbac și floarea soarelui
Dat fiindca persoanele cuprinse în schimbul de populații nu vor putea sa culeagă și sa transporte recolta de porumb, de bumbac și de floarea soarelui, Inaltele Părți Contractante convin asupra celor ce urmează:
Chiar dela prima sa reuniune, Comisiunea Mixtă prevăzută la art. VI din prezentul Tratat, va insarcina numărul necesar de subcomisiuni mixte pentru a constata la fața locului în județele Tulcea, Constanta, Durostor și Caliacra:
- pe de o parte, totalul suprafețelor insamantate cu porumb, bumbac și floarea soarelui, care nu au fost încă culese și aparținînd persoanelor supuse schimbului de populatiune.
- și pe de altă parte, productiunea mijlocie aproximativă pe hectar.
Pe baza rapoartelor prezentate de subcomisiuni, Comisiunea Mixtă prevăzută la art. VI din prezentul Tratat va stabili cifrele forfetare corespunzînd productiunii pe hectar de porumb, bumbac și floarea soarelui nerecoltata pînă în momentul evacuarii.
Comisiunea Mixtă va stabili cantitatea rezultând ca sold în favoarea unuia dintre Guverne. Ea va tine cont de rapoartele Subcomisiunilor în ceea ce privește intinderile insamantate cu porumb, bumbac și floarea soarelui, care ar fi fost eventual recoltate sau distruse înainte de evacuare. Guvernul debitor se obliga a transfera aceasta diferența în natura celuilalt Guvern, predarea trebuind să fie facuta într-unul sau mai multe porturi de pe Dunăre, ce urmează a se fixa ulterior de către Guvernul creditor, pînă la data de 1 Martie 1941, cel mai târziu.
Guvernul român va lua în posesiunea sa și va deveni proprietarul cantităților de porumb, bumbac și floarea soarelui, aparținînd emigrantilor bulgari și Guvernul bulgar va lua în posesiune în aceleași condițiuni, recoltele respective ale românilor din județele Caliacra și Durostor.
Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.
Pentru România:
AL. CRETZIANU
HENRI GEORGES MEITANI
Pentru Bulgaria:
S. POMENOV
TH. PAPAZOFF
DECLARAȚIUNE
Prin articolul IV din Acordul de mai sus (Anexa B), cele doua Înalte Părți Contractante s-au angajat sa ia toate măsurile practice, pentru ca ocupatiunile de evacuare și de transfer sa decurgă în buna ordine și fără incidente.
Inaltele Părți Contractante declara în primul rând ca este absolut necesar ca operațiunile de evacuare de către armata română și respectiv de ocupare de către armata bulgara, să fie strict executate în condițiunile specificate la art. 3 din Acord, Anexa B.
Zisele Înalte Părți Contractante convin de a insera chiar de acum în prezenta declarațiune măsurile practice esențiale prevăzute mai jos, accentuand totuși ca ele nu trebuie să fie considerate ca limitative. Inaltele Părți Contractante au facultatea de a le completa ulterior, de comun acord și fiecare dintre ele va da organelor sale de execuțiune toate ordinele destinate să asigure scopul urmărit.
1. Supravegherea operațiunilor pentru transferul puterilor, ca și controlul operațiunilor de evacuare și de ocupare a teritoriului vor fi asigurate de către o Comisiune Mixtă româno-bulgara compusa din 10 membri (civili și militari), în număr egal din amândouă părțile.
Aceasta Comisiune va fi ajutata de doua Subcomisiuni similare, una pentru județul Caliacra, cealaltă pentru județul Durostor.
Delegații bulgari în Comisiune vor fi primiți de către delegații români la stațiunea de frontieră Boteni (Botievo) la 15 Septemvrie 1940, orele 18 și vor fi condusi la Bazargic (Dobrici), unde Comisiunea Mixtă își va avea sediul permanent.
Delegații bulgari în cele doua Subcomisiuni vor fi primiți la aceeași dată și la aceeași ora de către delegații români respectivi la Boteni (Botievo) și la Turcsmil, de unde vor fi condusi la Bazargic (Dobrici) și la Turtucaia (Toutrakan). La 25 Septemvrie 1940, orele 9, cele doua Subcomisiuni se vor duce respectiv la Casim (I. G. Ducă) și la Silistra.
Delegații români în Comisiune și în Subcomisiunile Mixte, vor părăsi teritoriul transferat Bulgariei la 1 Octomvrie 1940, orele 9, fiind condusi pînă la noua frontiera de către delegații bulgari.
2. Forțele aeriene, fluviale și maritime ale celor două Înalte Părți Contractante, nu vor avea nici un moment dreptul de a depăși linia atinsa de către propriile lor forte terestre.
3. Trupele care pleacă, nu vor putea lasă în urma și trupele care ocupa, nu vor putea sub nici un motiv să fie precedate de formațiuni paramilitare, sau de indivizi avînd asupra lor arme de foc.
4. Fiecare din Inaltele Părți Contractante va da ordine formale trupelor sale, de a se abține dela orice jaf și va reprima cu energie orice acțiune de acest fel.
Un schimb reciproc de informațiuni va avea loc în aceasta privinta în sanul Comisiunii mixte menționate la punctul 1 de mai sus.
Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.
Pentru România:
AL. CRETZIANU
HENRI GEORGES MEITANI
Pentru Bulgaria:
S. POMENOV
TH. PAPAZOFF
Anexa C ACORD
privitor la schimbul de populatiune Română și Bulgara
Articolul 1
I. În conformitate cu articolul III al Tratatului încheiat la Craiova între România și Bulgaria, la 7 Septemvrie 1940, Inaltele Părți Contractante sînt de acord pentru a proceda, într-un termen de trei luni, socotit cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului de fața, la un schimb obligator între supusii români de origina etnică bulgara din județele Tulcea și Constanta (acesta din urma în delimitarea anterioară datei de 14 Iunie 1925) și supusii români de origina etnică română din județele Durostor și Caliacra.
În ce privește supusii români de origina etnică bulgara și supusii bulgari de origina etnică română din celelalte regiuni ale României și ale Bulgariei, imigrarea în țara lor de afinitate etnică rămîne facultativă, într-un termen de un an, cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului de fața.
Totuși s-a convenit ca Guvernul Roman va putea decreta emigrarea obligatorie în Bulgaria a unui număr de supuși români de origina etnică bulgara, egal cu acel al supusilor bulgari de origina etnică română, care-și vor fi exercitat facultatea de a emigra, conform alineatului precedent,- Guvernul Bulgar angajandu-se sa primească pe teritoriul sau pe zisii supuși români de origina etnică bulgara.
În mod reciproc, Guvernul Bulgar va putea decreta emigrarea obligatorie în România a unui număr de supuși bulgari de origina etnică română, egal cu cel al supusilor români de origine etica bulgara, care-și vor fi exercitat facultatea de emigrare, conform alineatului al 2-lea al prezentului articol, - Guvernul Roman angajandu-se să-i primească pe teritoriul sau.
Articolul 2
Persoanele care părăsesc România, respectiv Bulgaria, în virtutea Acordului de fața, vor pierde de plin drept calitatea lor de cetățeni români sau bulgari, în momentul plecării lor de pe teritoriul celor două Regate.
Articolul 3
Supusii români de origina etnică română sau bulgara, care au părăsit deja, dela 15 Iunie 1940, județele menționate în art. I, vor fi considerați ca fiind de plin drept cuprinși în schimbul de populatiune prevăzut de Tratat.
Articolul 4
Proprietățile imobiliare rurale aparținînd supusilor români de origine etnică bulgara, care vor fi obligați sa părăsească teritoriul român, vor fi considerate ca bunuri abandonate și vor deveni, în virtutea Acordului de fața și din momentul schimbului instrumentelor de ratificare, proprietatea Statului Roman.
Proprietățile imobiliare rurale aparținînd românilor obligați sa părăsească, în virtutea prezentului Acord, teritoriile transferate Bulgariei, devin proprietatea Statului Bulgar, în condițiunile prevăzute în alineatul precedent.
Inaltele Părți Contractante convin ca persoanele supuse dispozițiunilor Acordului de fața sa păstreze posesiunea ziselor proprietăți pînă la plecarea lor definitivă, care va trebui să aibă loc cel mai târziu pînă la expirarea termenului prevăzut de art. I al prezentului Acord.
În cazul schimbului facultativ de populație, prevăzut de alineatul 2 al art. I al Acordului de fața, proprietățile rurale, părăsite de supusii români și bulgari, vor deveni proprietatea Statelor respective, în momentul plecării lor definitive de pe teritoriul fiecăreia din Inaltele Părți Contractante.
Proprietatea imobiliară urbana, aparținînd populatiunilor făcînd obiectul prezentului Acord, rămîne proprietatea privată a actualilor proprietari și, în consecința, supusă legilor tarii unde se afla situata.
Articolul 5
Statul Roman ia în sarcina sa despăgubirea românilor ce părăsesc bunurile lor rurale situate în teritoriile transferate Bulgariei.
Statul Bulgar va despăgubi pe cetățenii români de origina etnică bulgara ce vor părăsi bunurile lor rurale situate în județele Constanta și Tulcea.
Articolul 6
Persoanele care fac obiectul prezentului schimb păstrează proprietatea tuturor bunurilor lor mobile, corporale și incorporale.
Aceste persoane vor fi libere de a lua cu ele sau de a transporta bunurile lor mobile de orice natura, vite, inventar agricol, etc., fără ca, pentru aceasta, să fie obligate la plata unor taxe sau supuse vreunei restricțiuni, fie la ieșire fie la intrare. Exportul aurului și a monedelor, în piese de metal sau în hârtie, va fi reglementat, de comun acord, de cele doua Bănci de Emisiune.
Autoritățile celor două Înalte Părți Contractante vor usura transportul persoanelor care fac obiectul schimbului de populație cat și acel al bunurilor lor mobile.
Articolul 7
Nici o împiedicare, sub nici un motiv, nu va putea fi adusă plecării vreunei persoane aparținînd populatiunilor de schimbat.
Articolul 8
Guvernul Roman va stabili listele persoanelor făcînd obiectul schimbului obligatoriu de populatiune, despre care este vorba în art. I, primul alineat.
Interesatii vor dresa, în dublu exemplar, un inventar, complet al imobilelor lor, ce va fi prezentat Comisiunii Mixte prevăzută în art. IX următor, prin intermediul autorităților locale române, respectiv bulgare, care vor înapoia interesatului unul din exemplarele legal certificat. Autoritățile locale, în lipsa prezentării de către interesați, vor întocmi ele insile sus-zisele inventare.
Guvernul Bulgar va semnala, după expirarea termenului fixat pentru evacuarea de către autoritățile române a județelor Caliacra și Durostor, pe românii care întrunesc condițiunile prevăzute de art. I, primul alineat, și care nu ar figura încă pe listele alcătuite conform primului alineat al prezentului articol.
Articolul 9
O Comisiune Mixtă compusa din patru membri, fiecare din Inaltele Părți Contractante desemnând 2 membri, va fi creata într-un termen de cinci zile, cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului.
În cazul împărțirii voturilor, dezacordul va fi adus de către oricare din cele doua Părți, într-un termen de 15 zile, cu începere dela constatarea acelui dezacord, în fața Comisiunii prevăzute de art. VI al Tratatului.
Comisiunea Mixtă instituită prin acest articol va avea dreptul de a constitui, de fiecare data cînd va socoti necesar, Subcomisiuni paritare, lucrand sub ordinele sale.
Comisiunea Mixtă va determina puterile ce urmează a fi delegate Subcomisiilor.
Articolul 10
Comisiunea Mixtă va avea drept misiune de a supraveghea transferul populatiunilor despre care este vorba, după listele stabilite în conformitate cu art. VIII precedent și operațiunile de schimb facultativ, prevăzute la alineatele 2 și 3 ale primului articol al Acordului de fața.
Comisiunea Mixtă va avea de asemenea atributiunea:
1. De a verifica inventarul fiecărui interesat, alcătuit conform art. VIII, alineatul al 2-lea, în vederea stabilirii situației prevăzute de art. XII următor;
2. De a determina în ce constau proprietățile imobiliare cladite și necladite ale emigrantilor, ale căror drepturi sînt legal recunoscute de legile române în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului.
Pentru cazurile de schimb facultativ, prevăzut de alineatele 2, 3 și 4, ale primului articol al Acordului de fața, stabilirea drepturilor de proprietate imobiliară ale emigrantilor se va face prin Comisiunea Mixtă, după legea locului unde se afla situat imobilul;
3. De a constata totalul datoriilor, creanțelor și drepturilor persoanelor supuse schimbului de populație;
4. De a proceda la evaluarea bunurilor și drepturilor emigrantilor.
Valoarea proprietăților cladite și necladite va fi fixată de Comisiunea Mixtă pe baza oricărui element de informare.
Articolul 11
Comisiunea Mixtă va avea toată puterea de a convoca și a asculta pe interesați și va reglementa toate contestațiunile făcute de ei cu privire la înscrierea în listele de emigranti sau relative la bunurile și drepturile lor, prevăzute în Acordul de fața.
În general, Comisiunea Mixtă, va avea toată puterea de a stabili procedura de urmat și de a lua măsurile necesare pentru a rezolva toate chestiunile ridicate de executarea Acordului de fața, cu excepțiunea litigiilor ce sînt de competința instanțelor judecătorești ordinare.
Articolul 12
Comisiunea Mixtă va întocmi o situație a bunurilor specificate în art. X, punctele 2 și 3, aparținînd interesatului, evaluarea bunurilor sale și a sarcinilor ce-l grevează, activul și pasivul patrimoniului intrand în cadrul Acordului de fața.
Situațiile sus-menționate vor fi întocmite în patru exemplare, din care unul va fi păstrat în arhivele Comisiunii Mixte, doua exemplare vor fi remise fiecăreia din Inaltele Părți Contractante, care vor stabili despăgubirea individuală, datorită de ele fiecărui interesat, conform art. V de mai sus și vor putea, dacă va fi cazul, sa procedeze la lichidarea obligațiunilor sale personale și la degrevarea sarcinilor ce afectează imobilele rurale; al patrulea exemplar va fi remis interesatului.
Comisiunea Mixtă va stabili soldul general rezultând din situațiile individuale relative la proprietățile imobiliare rurale. Acest sold va fi considerat ca o creanta dela Stat la Stat și va fi achitat în conformitate cu dispozițiunile Acordului Financiar anexat Tratatului (Anexa D.).
Pentru schimbul facultativ, soldul va fi stabilit la expirarea anului prevăzut ca termen pentru acest schimb, de alineatul 2, art. I al Acordului de fața, el fiind considerat ca o creanta dela Stat la Stat.
Articolul 13
Comisiunea Mixtă va recurge pentru toate notificările, convocările etc., ce va avea de făcut, la autoritățile administrative ale Statului respectiv.
Articolul 14
Cheltuielile de întreținere și de funcționare ale Comisiunii Mixte și ale organelor sale vor fi fixate, de comun acord, de către cele doua Părți Contractante și vor fi suportate, în mod egal, de fiecare din ele.
Articolul 15
Acordul de fața va intra în vigoare în același timp cu Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, din care face parte integrantă.
Făcut la Craiova, la șapte Septemvrie 1940, în dublu exemplar.
Pentru România:
AL CRETZIANU
HENRI GEORGES MEITANI
Pentru Bulgaria:
S. POMENOV
TH. PAPAZOFF
Anexa D
ACORD FINANCIAR
România și Bulgaria sînt de acord a renunța definitiv la toate pretentiunile de ordin financiar dela Stat la Stat, rezultând din transferul de teritoriu prevăzut la art. I al Tratatului semnat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940 și din schimbul de populatiuni, prevăzut la art. III al aceluiași Tratat (completat prin Acordul Anex relativ la schimbul de populatiuni) în schimbul plății de către Guvernul Bulgar Guvernului Roman a unei sume forfetare de un miliard lei, care va fi pusă la dispoziția Ministerului de Finanțe al României în doua transe egale, la data de 15 Ianuarie 1941 și 15 Ianuarie 1942.
Prin efectul zisului Acord forfetar Statul Roman renunța irevocabil la toate pretentiunile de ordin financiar față de Statul Bulgar, rezultând din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în deosebi:
Toate pretentiunile relative la cota-parte a datoriei publice române, proporțională teritoriilor cedate:
- la investitiunile și la plus-valuta rezultată, la construcțiile de Stat, autorități române și Instituții publice și de ordine publică (provincie, județe, comune, regii autonome, Banca Naționala a României, Credit Județean, Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Casa de Economii și Cecuri, Cooperative), făcute, construite sau dobândite după 1913 în acest teritoriu;
- la creanțele Statului Roman față de cele doua Județe transferate, sub-prefecturile și comunele lor;
- la creanțele rezultând din credite acordate de Instituțiile publice române (Credit Județean, Creditul Comunal, Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, Casa de Economii și Cecuri, Cooperative), Județelor Durostor și Caliacra și Comunelor depinzand de aceste doua județe;
- la creanțele fiscale de orice natura neplătite încă ale Statului Roman în contra persoanelor rămînînd în teritoriile transferate și ale resortisantilor români de origina etnică bulgara părăsind România în virtutea Acordului pentru reglementarea schimbului de populație;
- la cota-parte suportată de Statul Roman din reducerea datoriilor, beneficiind de legea asupra conversiunii datoriilor agricole și urbane în vigoare în România;
- la creanțele rezultând din legea asigurărilor sociale;
- la creanțele scadente ale Statului, autorităților române, Institutiunilor publice și de ordine publică reprezentând chirii, arenzi etc.;
- la soldul eventual în favoarea României, rezultând din schimbul de populatiune prevăzut de art. III al Tratatului încheiat la Craiova, la 7 Sept. 1940 (și de Acordul Anex la zisul articol).
În virtutea aceluiași Acord forfetar, Statul Bulgar renunța irevocabil la toate pretentiunile de ordin financiar în contra Statului Roman, rezultând din Tratatul dela București din 28 Iulie (10 August) 1913 sau din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în deosebi:
Pretentiunile Statului Bulgar relative la imobilele sau la valoarea lor care au aparținut acestui Stat și trecute în virtutea Tratatului din 1913 Statului Roman, și alienate de acesta din urma persoanelor private:
- la suprafețele de pămînt proprietăți private, la valoarea lor și la contravaloarea folosinței lor, care au făcut obiectul răscumpărării dijmei, prin abandon Statului Roman a unei treimi din aceste proprietăți private situate în teritoriul făcînd obiectul transferului de teritoriu prevăzut de art. I al Tratatului;
- relative la exercițiul și aplicarea legilor române pentru reforma agrară în acest teritoriu;
- relative la toate indemnizarile pretinse individual de orice supus de origina etnică bulgara, locuind în zisul teritoriu dela 1913, prin faptul exercitării de către Statul Roman a suveranității sale, a oricărui act de guvernamant, de autoritate sau de gestiune administrativă și în general din orice fapt sau abținere a autorităților române în acest teritoriu;
- relative la totalitatea pensiilor plătite de Statul Bulgar resortisantilor săi din același teritoriu, deveniti cetățeni români în 1913;
- la soldul eventual rezultând în favoarea Bulgariei din Acordul pentru schimbul de populații.
Toate chestiunile de ordin financiar și economic rezultând din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, altele decât cele reglementate prin Acordul forfetar de mai sus, vor face obiectul unui Acord special de încheiat între cele doua Guverne.
Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la șapte Septemvrie 1940.
Pentru România:
AL. CRETZIANU
HENRI GEORGES MEITANI
Pentru Bulgaria:
S. POMENOV
TH. POPAZOFF
Craiova, 7 Septemvrie 1940
Domnule Președinte,
Ați binevoit a-mi semnala importanța capitala ce o prezintă pentru navigațiune farurile dela Sabla și Caliacra, precum și radio-farul dela Caliacra, ale căror caracteristici, mi le-ați remis.
Confirmandu-Va primirea lor, am onoarea a Va face cunoscut ca Guvernul Bulgar se angajează a întreține aceste instalatiuni, precum și acelea de semnalizare ale portului Balcic și a veghea ca funcționarea lor să fie asigurată pe orice timp, pentru securitatea navigatiunii.
Va rog sa primiți, Domnule Președinte, încredințarea înaltei mele consideratiuni.
S. POMENOV
Excelentei Sale
Domnului Alex. Cretzianu
Ministru Plenipotențiar,
Președinte al Delegatiunii Române
În oraș.
Craiova, 7 Septemvrie 1940
NOTA
cuprinzînd caracteristicile farurilor dela Sabla și Caliacra, precum și acelea ale Radio-Farului dela Caliacra
Farul dela Sabla.
Coordonatele geografice: 43° 32' 30'' N - 28° 38' 50'' E.
Descriere sumară: Turn octogonal, vopsit în dungi albe și roșii; înălțime 30,5 m.
Înălțimea focarului luminos: 36,0 m deasupra nivelului marii.
Bataie: 17 mile marine.
Caracteristici: 3 focuri albe într-o perioadă de 25 secunde, astfel grupate: 0,36'' foc +2,77'' eclipsa + 0,36'', foc + 10,57'' eclipsa + 0,36'' foc + 10,58'' eclipsa.
Farul dela Capul Caliacra.
Coordonate geografice: 43° 21' 45'' N - 28° 30' 30'' E.
Descriere sumară: Turn rotund, vopsit alb, pe temelie alba; înălțime 7,9 m.
Înălțimea focarului luminos: 67,2 m deasupra nivelului marii.
Bataie: 21 mile marine.
Caracteristici: Foc alb cu perioada de 5 secunde, adică 0,7'', foc + 4,3'' eclipsa.
Radiofarul dela Capul Caliacra.
Coordonate geografice: 43° 21' 45'' N - 28° 30' 30'' E.
Tip Marconi W. B. 1.
Putinta în circuitul antenei: 200 w.
Unde: Întreținute-modulate.
Lungime de unde: 970 m.
Consum total: 500 w.
Antena: Bifilara, de 75 m pe piloni metalici de 21 m înălțime.
Sursa de energie: Uzina proprie, compusa din 2 grupuri electrice a 3,5 kw și o baterie de acumulatori de 240 A/ore, 50 v., cu reîncărcare automată.
Caracteristica emisiunii (complet automată):
a) Pe timp frumos se emite litera Z ( - - . .) s, repetată de 6 ori în 30'', apoi o pauza de 15''; această perioadă de 45'' se repeta de 6 ori în 4' 30'', apoi urmează o pauza de 15' 30''; ciclul întreg este de 20 minute; ciclurile urmează fără întrerupere;
b) Pe timp de ceata, pauza de 15' 30'' se suprima, perioada de emisiune specificată la punctul a) de mai sus fiind repetată continuu.
Craiova, 7 Septemvrie 1940
Domnule Președinte,
Am onoarea a Va comunică cele ce urmează:
În dorința sa de a păstra amintirea rolului glorios pe care armata română l-a avut în războiul ruso-turc din 1877-1878, care s-a încheiat cu eliberarea Bulgariei, Guvernul bulgar a hotărât sa ia asupra sa întreținerea bisericii comemorative române dela Grivita. O paza specială va fi numita de Ministerul de Razboiu, care va avea și grija de a organiza la 30 August a fiecărui an, în ziua bataliei dela Grivita, celebrarea unui serviciu pentru odihna sufletelor Românilor morți pe câmpul de onoare.
Guvernul bulgar va acorda de asemeni toată atenția sa chestiunii celorlalte monumente ce comemoreaza participarea armatei române la războiul din 1877-1878.
Primiți va rog, Domnule Președinte, asigurarea înaltei mele consideratiuni.
S. POMENOV
Excelentei Sale
Domnului Alexandru Cretzianu,
Ministru Plenipotențiar,
Președintele Delegatiunii Române
În oraș.
Craiova, 7 Septemvrie 1940
Domnule Președinte,
Am onoarea a Va comunică cele ce urmează:
Ținînd seama de dorința Guvernului Roman, Guvernul Bulgar este hotărât sa acorde înlesniri deosebite persoanelor ce călătoresc în automobile de turism pe soseaua Turtucaia (Toutrakan) - Silistra, în privinta trecerii și a formalităților vamale.
Comisiunea mixtă, prevăzută la articolul VI al Tratatului încheiat la Craiova între România și Bulgaria, va fi însărcinată cu elaborarea unui regulament cu privire la înlesnirile de mai sus, precum și la durata lor.
Va rog sa primiți, Domnule Președinte, încredințarea înaltei mele consideratiuni.
S. POMENOV
Excelentei Sale
Domnului Alexandru Cretzianu
Ministru Plenipotențiar,
Președinte al Delegatiunii Române
-------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.