Legea nr. 60/1881
despre procedura de execuție silită imobiliară în Transilvania
prezumat în vigoare republicat
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1 din 1 septembrie 1942).
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Abrogă 1
- Legea nr. 230/1930 10 iulie 1930 pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită
Modifică 1
- Legea nr. 230/1930 10 iulie 1930 pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită
__________
(Urmărirea silită)
*) Completată cu toate modificările aduse pînă în anul 1928 (novela XII: 1908, legea VII: 1912 și legea XLV: 1912, Regulamentul Portareilor și dispozițiuni din legea Timbrului, a legii Advocatilor, legea Curții de Casație, etc.), adnotata și prevăzută cu jurisprudenta.
Execuția de escontentare
Capitolul 1 Dispozițiuni generale
Articolul 1
Punctele a-d sînt abrogate și înlocuite cu art. 31 din Legea LIV: 1912.
Execuția de escontentare are loc în baza unui act autentic executor.
Acte autentice executorii sînt:
1. Sentințele și deciziunile definitive ale instanțelor civile;
2. Transactiunile încheiate înaintea instanțelor civile;
3. Mandatul de plată executoriu; [Pr. civ. Art. 592 și 609] denunțarea și somatiunea; [Pr. civ. Art. 628]
4. Sentințele instanțelor civile dacă sînt declarate executorii fără considerare, dacă va avea sau nu loc calea de atac;
5. Deciziunea instanțelor civile, deși nu definitivă, care nu se poate ataca cu recurs, ce are efect suspensiv, întru cat efectuarea executorie nu este suspendată, sau oprită; [Pr. civ. Art. 556]
6. Hotărîrea executorie a instanței civile data în procedura gratioasa;
7. Hotărîrile și actele autentice, menționate în punctele e-h art. 1, din Legea LX: 1881, de asemenea toate hotărîrile și actele autentice cari prin alte dispozițiuni legale sînt declarate executorii. (vezi la punctul 1, art. 410 și 672 la punct. 2, art. 423, la p. 4 art. 415-417, 502, 509, 581, 632 din Pr. Civ.)
Urmează punctele e-h ale articolului 1 din Legea LX: 1881:
e) Hotărîrile de condamnare, sau procesele verbale, sau tranzacțiile sau copiile oficiale date de judecătoriile de arbitrii, precum și de judecătoriile speciale ale bursei de mărfuri și valori, precum și de halele regionale de producte și de cereale;
f) Hotărîrile penale definitive, cari conțin despăgubiri civile;
g) Actele redactate de notarii publici, executorii în înțelesul articolului 111 din Legea XXXV: 1874;
h) Hotărîrile executorii ale judecătoriilor disciplinare, ale autorităților administrative și financiare, dacă în conformitate cu dispozițiunile legale în vigoare sînt date spre executare instanțelor civile judecătorești.
La art. 1 se mai adauga din art. 14 § 18 alin. 5 din Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice din 29 Apr. 1927.
"Asiguratorul va putea urmări pe asigurat în caz de neplata primelor datorate în temeiul poliței de asigurare. Dispozițiunile contrare acestui text, prevăzute în alte legi, sînt și rămîn abrogate".
Se adauga:
Art. 43 din Legea pentru organizarea corpului de avocați din 19 Fbr. 1923. M.O. 231.
Art. 43. Convenția privitoare la onorariul stipulat între advocat și client va putea capata autenticitate prin depunerea de către client și advocat a unei declarații scrise către președinte sau locțiitorul sau, în camera de consiliu a secțiunii la care e pendinte litigiul (pentru actele de notariat la secțiunea respectiva).
Creanta de onorariu, constatată prin sus-menționată declarațiune sau prin alt act autentic, va avea drept de privilegiu asupra bunurilor aduse sau conservate în patrimoniul clientului prin serviciile prestate de advocat.
Acest privilegiu se va adauga la art. 1737 din codul civil după alin. 3 formând un nou alin. 3 bis, și se va înscrie în registrul de tribunal după simpla cerere a advocatului.
În privinta bunurilor imobiliare, acest privilegiu se conserva prin inscripția creanței de onorariu în registrul de mutațiuni mobiliare sau în cărțile funduare locale.
Creanta de onorariu se executa prin investirea cu formula executorie a actului autentic sau jurnalului încheiat conform sus-menționatei declarațiuni. Executarea nu se va putea suspenda pe cale de contestație decât după consemnarea sumei. Judecarea contestației se va face conform art. 41 al acestei legi.
La art. 1 se adauga alin. 1 și 2 din art. 79 din legea pentru Curtea de Casație și Justiție M.O. 282, 22 Dec. 1925.
Art. 79. Sentințele, deciziunile și incheerile date după promulgarea legii de fața, de către o în orice procedura litigioasa sau gratioasa sînt desavarsite din momentul comunicării.
În contra lor nu se admite nici o cale de atac, decât numai recursul în casare, conform dispozițiunilor acestei legi.
(Restul fără actualitate).
1) Deciziunile Curții de Casație, data asupra hotărârilor venite dela instanțele judecătorești din Transilvania constituiesc titluri executorii prin ele însele și prin urmare nu mai au nevoie de vre-o formalitate pentru a putea fi executate, cum ar fi investirea cu formula executorie. (Curtea de Casație I. 8034 1926).
2) Rămînînd sentinta față de unul din pârâții codebitori, acesta nu poate ridica incidentul, ca pretenția este unitară și astfel contra lui nu s'ar putea ordonă execuția silită.
În materie de execuție nu se poate aplica art. 80 din P. c. (Curtea de Apel Cluj, S. II. 1839, 1926).
3) Cheltuelile procesului de escindere în cursul execuției nu pot fi stabilite în sarcina urmaritului. (Cluj, Curte Hot. XIII).
4) Creanta prin care se stipulează plate într'o anumită moneda de aur, nefiind o creanta lichidă, poate da loc la discutiuni, interpretare, astfel neindeplinind condițiunile cerute de lege, execuțiunea nemijlocită nu poate fi ordonată, fără chemare prealabilă în judecata. (Casatia S. II 345/1926).
5) Dacă avocatul care a fost împuternicit în proces este împiedicat și sentinta se înmânează substitutului delegat, sentinta nu se ridica la valoare de drept. (1679, 1890) Markus. Curtea de Apel Cluj.
6) Se va putea ordonă execuția de escontentare în caz dacă în contra sentinței condamnatoare față de pîrît a făcut apel numai reclamantul și aceasta numai pentru sistarea cheltuielilor în mod reciproc, dacă sentinta s'a ridicat la valoare de drept (39/1908) Dr. Szitas.
7) Norma de drept ca în caz dacă termenul de îndeplinire cade pe o zi de Dumineca sau sărbătoare, obligația se va îndeplini în proxima zi de lucru, conform jurisprudenței se aplică față de orice art. juridic (G 178, 1910) Dr. Szitas.
8) Extractele de procese verbale, dresate cu ocazia desbaterei de verificare în procedura de faliment, în caz dacă n'au fost atacate de falit au efect executoriu.
9) Partajul ce s'a încheiat între părți formează baza pentru ordonarea execuție. Dr. Terfi.
10) Sentinta penală care conține și despăgubiri civile chiar dacă nu dispune termenul de îndeplinire, este executorie, fiindca ridicandu-se la valoare de drept, obligația de plată se naște imediat (Markus).
11) Sentințele curților de apel și ale tribunalelor pronunțate în instanța a doua, chiar dacă nu sînt declarate executorii, conform art. 79 din legea curții de casație, fiind definitive sînt executorii în escontentare.
12) Dacă procesul se declara sistat, nu se poate cere execuție. Se exceptează sistarea procesului în urma incidentului dilatoriu, cînd pîrîtul va putea cere execuția pentru spesele de judecată.
13) Nici cererea de execuție și nici acțiunea de innoirea procesului nu suspenda executarea sentinței definitive, numai dacă nu se acordă suspendarea.
14) Numai în baza edictului legalizat se poate cere execuție, dacă actul notarial este executoriu, conform art. 111 din legea XXXV: 1874.
Articolul 2
Este abrogat și înlocuit cu Art. 32 Leg. LIV: 1912.
În cazurile indicate în punctele 1-6 din art. precedent, execuția se ordonă de către prima instanța, care a procedat în proces.
Judecătoriile de ocol sînt competente de a ordonă execuția în cazurile insirate în punctul e) art. 1 al Legii LX: 1881, cu excepțiunea comisiilor de arbitri; [art. 787, pr. civ.] În cazurile indicate de punctul f) întotdeauna, iar în cazul indicat în punctul h) atunci, cînd vreo lege specială nu dispune altfel, fiind acea judecătorie de ocol competența, în a cărui ocol se afla reședința instanței prime, sau autorității sesizate în proces.
(Partea referitoare la ordonarile de execuție în Budapesta este fără actualitate).
În celelalte cazuri, instanța competența pentru ordonarea execuției se determina prin dispozițiuni legale speciale. [Aliniatul II. desființează competința tribunalului].
1) Execuția ordonandu-se întotdeauna de prima instanța, suspendarea ei, conform art. 83 din legea curții de casație o poate acorda numai prima instanța. Cererea de suspendare trebuie deci înaintată acestei instanțe. (Curțile de Apel Timișoara și Cluj).
2) Este suficient, dacă exemplarul I. al cererii pentru ordonarea execuției este contrasemnat de advocat.
3) În cauza de execuție, părțile nu pot conveni privitor la competința teritorială a instanțelor. Dispozițiunile legii de execuție sînt obligatorii. Aceasta se referă și la actele notariale, executorii conform art. 111 din Legea XXXV: 1874.
Articolul 3
, 4, 5, fiind abrogate se înlocuiesc cu art. 33 din Leg. LIV: 1912
În privinta ordonarii execuției în baza unui act autentic executor, dat de un Stat străin, sînt decisive convențiile Internaționale, ce exista față de acest Stat. În lipsa unor astfel de convenții, execuția se ingadue a se ordonă numai în baza reciprocitatei stabilite, și dacă:
1) execuția este bazată pe o hotărîre definitivă, data de judecătoriile civile, comerciale, sau pe o tranzacție judecătorească cu efect identic;
2) în contra hotărîrei sau transactiei, nu se opune nici una din circumstanțele menționate în art. 414 Pr. civ.
Declarația Ministrului de justiție, data în privinta reciprocității este obligatorie pentru instanțe, iar în caz dubios, declarația se va cere din oficiu. În aceste cazuri acea instanța este competența pentru ordonarea execuției, care în conformitate cu art. 18 al legii LX: 1881, este competența pentru efectuarea execuției.
Dacă pentru efectuarea execuției, sînt mai multe instanțe sesizate, aceea va hotărî asupra ordonarei execuției, care este numita în primul rând, urmând ca ea sa încunoștiințeze pe celelalte judecătorii despre hotărîrea sa. Dacă instanța sesizată din partea judecătoriei din străinătate nu este competența a efectua execuția, se va transmite sesizarea acelei instanțe, care este în drept Totodată va înștiința judecătoria din străinătate despre aceasta.
Articolul 6
este abrogat și înlocuit cu art. 34 din Leg. LIV: 1912
Dacă legea nu prevede altfel, ordonarea execuției, trebuie cerută printr'o petiție formulată în scris, în trei exemplare și la exemplarul prim se anexează titlul original, în baza căruia urmează a se ordonă execuția. Hotărîrile și tranzacțiile judecătorești se pot anexa și în copie simpla, cu mențiunea, ca originalul se găsește la judecătorie.
Alin. 2 art. 6. În procesele cambiale se anexează la primul exemplar la cambia originala, iar dacă aceasta se afla depusa la instanța competența pentru ordonarea execuției, aceasta împrejurare se va menționa în cerere.
Dacă execuția este îndreptată în contra mai multor pârâți, sau urmează să se efectueze în mai multe locuri, cererea trebuie înaintată în atâtea exemplare, ca fiecare pîrît și fiecare autoritate sesizată, precum și portărelul, sa primească un exemplar separat.
Exemplarele ce se înaintează autorității sesizate, precum și delegatului, trebuie înaintată fără anexe; iar la exemplarul ce trebuie înmânat aceluia care va fi urmărit se alătură copie după acele acte, cari încă nu i s'au comunicat.
În cazurile indicate în art. 1 al. e, f, g și h judecătoria va retine o copie după actul autentic, ce a servit de baza la ordonarea execuției și care copie fiind înaintată de urmăritor, se autentifica din oficiu.
Cererile de execuție, înaintate cu lipsuri, trebuiesc înapoiate pentru completare.
1) Conform alin. 5, art. 6, în cazul alin. f, din art. 1, petiționarul va inainta, în afară de actul original și o copie a acestuia, căci altfel cererea de execuție va fi înapoiată.
2) Cererea de execuție se va timbra conform art. 6 § 12 din Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice.
3) Conform art. 6 din Legea VII: 1912 execuția se poate ordonă și de grefierul cu atribuții independente. Azi judecătorul supleant poate asemenea sa ordone executiile.
4) Spesele ivite prin executii separate, introduse contra unora dintre urmăriți, nu pot fi socotite în sarcina acelora ce n'au fost urmăriți.
5) În cauza de execuție nu se cere pentru advocat procura.
6) Tribunalul a respins greșit cererea de execuție, prin care s'a cerut execuție contra statului, spunand ca statul este o persoană morala și nu poate fi executată pe cale bugetară. Recursul a trebuit admis, fiindca nu exista nici o dispoziție de lege care să justifice decizia tribunalului. A se vedea legea contabilității publice și art. 13 din legea Contenciosului administrativ. (Curtea de Apel Timișoara S. II. 1386/1927).
7) Cererea de executare avînd lipsuri de forma, trebuie restituită pentru completare și nu respinsă. (Vezi art. 34 legea LIV: 1912). (Curtea de Apel Timișoara S. II. 5826/1926).
Articolul 7
Dacă în procesele sumare se cere execuția numai asupra mobilelor, cererea de execuție se poate face și verbal, cerere care va fi luată la proces verbal de către instanța.
Articolul 8
Urmaritorul, în cererea de execuție, va preciza petitiunea sa.
În cererea de execuție se va arata apoi instanța, sau instanțele, în circumscripția sau în circumscripțiile cărora urmează a se efectua execuția și se va aminti dacă, dorește ca execuția să fie efectuată din oficiu.
Execuția se poate cere după expirarea termenului de prestare, stabilit în actul autentic, care servește la ordonarea ei.
Azi nu mai are actualitate art. 31. Nov.
1) Pentru dresarea acestor procese verbale se vor respecta aceleași dispozițiuni, ca și la primirea celorlalte plângeri sau acțiuni.
2) Termenul de îndeplinire va trebui să fie precizat cu data de calendar, respective să fie în asa chip stabilit, ca să se poată socoti după calendar. (Nu este precizat de ex. după moartea lui N.N. la trei săptămâni).
3) Cererea de execuție înaintată înainte de trecerea termenului de îndeplinire trebuie respinsă. Nu are nuci o influența faptul, ca pînă la rezolvarea ei a trecut termenul de îndeplinire, data ei fiind cea de înregistrare.
Articolul 9
este abrogat și înlocuit cu art. 35 din Leg. LIV: 1912
Dacă ordonarea execuției se cere în baza unei hotărîri date de vre-o instanța civilă, instanța care este în drept a ordonă execuția, va constata din oficiu în scopul ordonarii, dacă s'a comunicat în termen legal hotărîrea, care servește de baza la ordonarea execuției, apoi constata dacă în termen legal s'a înaintat apel, sau contestație cu efect suspensiv, și ca în înțelesul legii este loc la vre-o cale de atac, sau opoziție. În cazul dacă prima instanța, a ordonat execuția hotărîrei atacate prin apel, pînă ce se va pronunța instanța de apel, în privinta acestei executii, va avea loc aplicarea art. 41 din legea de fața. (Legea LIV: 1912). Dacă execuția se cere atunci cînd dosarul este trimis instanței superioare, partea care cere execuția trebuie să anexeze la cererea de execuție edictul, sau copia autentică a hotărîrei, chiar și fără motivare, iar dacă hotărîrea a fost comunicată urmaritului prin inmanare se va alătură și copia autentică după dovada de inmanare.
Dacă execuția se cere în baza hotărîrei executorie a instanței de apel, atunci cînd dosarul procesului nu s'a trimis încă primei instanțe (procedura civ. art. 511 și 546); la exemplarul I al cererii de execuție trebuie anexat un edict sau o copie autentică după hotărîre, în care copie grefierul de ședința a senatului de apel, va menționa ziua pronunțării sau a inmanarei de sentinta și faptul că nu s'a făcut cerere de revizuire în termen legal.
Dacă termenul de execuție este condiționat, sau este pendent de îndeplinirea unui contra serviciu, urmaritorul trebuie să dovedească neexistenta condițiunei sau îndeplinirea din partea sa, precum și celelalte cerințe prealabile ale executabilitatii, afară numai dacă aceasta nu rezultă din actele de dosar.
Articolul 10
Cererea de execuție se rezolva de regula fără ascultarea partei contrare.
În cazul prevăzut de art. 3 întotdeauna, iar în cazurile prevăzute de art. 9, 13 și 15 numai atunci cînd este necesară ascultarea părților, cînd nu se dovedește ca act autentic sau ca act legalizat sau semnatura privată (art. 92, 93 din XXXV: 1874) îndeplinirea prestatiunilor, de care este condiționată ordonarea execuției; înainte de a se decide în fond asupra cererii de execuție; în fața judecătoriei de ocol se va tine desbatere sumară, iar în fața tribunalului desbatere protocolara.^1)
__________
^1) (Vazand abrogarile făcute de legea LIV: 1912, de punere în aplicare a procedurii civile I.: 1911 și ținînd seama de art. 3 al acestei legi, redam în parte art. 9.
"Unde o dispozițiune legală anterioară se referă la vre-o lege sau dispozițiune prevăzută de alta lege, scoasa din vigoare conform art. 3, în locul acestora de acum înainte se vor înțelege dispozițiunile procedurii civile și ale prezentei legi. Astfel în locul procedurii sumare sau procedurii protocolare aplicată la judecătoriile de ocol, de acum înainte se va înțelege procedura care este aplicabilă în fața judecătoriei de ocol, procedura regulată, prevăzută de procedura civilă, sau în locul procedurii protocolare aplicată la tribunal de acum înainte se va înțelege procedura pentru tribunal, indicată de procedura civilă").
Ultimul alineat este abrogat și înlocuit cu art. 36 din legea LIV: 1912.
În cazul amintit în art. 33, al legei de fața, (adică art. 3, 4, 5 din legea LX: 1881) dacă execuția este cerută de o instanța judecătorească din străinătate, pentru a fi ordonată, nu este necesară ascultarea părților. Judecătoria trebuie să ia în considerație din oficiu condițiunile amintite de art. 33 al legei de fața. Cînd însă instanța judecătorească este în dubiu, iar din dosarul trimis și din actele depuse nu rezultă lămuriri satisfăcătoare, lămuririle se pot cere dela judecătoria din străinătate.
Dacă judecătoria sesizată refuza ordonarea execuției, se va aplica art. 17 din pr. civ.
Potrivit art. 40 din legea de fața [legea LIV: 1912] contra deciziunei prin care se ordonă execuția se admite recurs. Afară de acest remediu, urmăritul mai poate inainta și excepți în contra deciziunei de ordonare, în termen de 15 zile dela înmânarea deciziunei, în cazul, cînd execuția s'a ordonat în contra dispozițiunilor art. 33 din legea de fața.
Excepțiunile suspenda execuția, conform dispozițiunilor prevăzute în art. 41. [adică 36 din leg. LIV: 1912]. În urma excepțiunilor, judecătoria hotărăște în privinta ordonarii de execuție prin deciziune, după ce a ascultat părțile [art. 40]. De altfel, în privinta excepțiilor, se aplică articolele 134, 135, 140 și 141 din pr. civ. se aplică chiar dacă excepția s'a înaintat cu întîrziere.
Excepțiunile întemeiate pe motivele insirate în al. 4, 5 și 6 al art. 414 Pr. civ., se pot invoca și după termenul arătat în alineatul precedent.
Dacă convențiunile internaționale dispun altfel, acest articol nu se aplică. [Excepțiunile se considera ca un nou remediu de drept].
1. Cînd hotărîrea executorie s'a dat de către tribunal ca instanța de faliment, cererea de execuție se va rezolva de completul de doi.
2. Conform art. 17 pr. civ. ard. în caz de refuz decide Curtea de Apel competența.
3. Art. 33 din legea LIV: 1912 dispune despre executiile ordonate în baza hotărârilor date în străinătate.
Articolul 11
Dacă execuția s'a ordonat, în deciziune se va arata precis creanta, împreună cu accesoriile, care se validiteaza și se va stabili cheltuelile ivite cu cererea de ordonarea a execuției.
Dacă instanța, care ordonă execuția, este competența și pentru efectuarea ei, iar execuția se va efectua prin portărel, deciziunea va numi și pe portărel, care o va efectua.
Articolul 12
Despre ordonarea execuției urmăritul se incunostiinteaza prin primul exemplar al cererii de execuție, însoțit de deciziune, iar portărelul, sau autoritatea sesizată cu execuția, precum și urmăritul prin celelalte exemplare însoțite de deciziuni [art. 6] și de regula, urmăritul se incunostiinteaza cu prilejul efectuării de execuție. În cazul articolului 7, urmaritorul, portărelul și urmăritul se incunostiinteaza printr'o copie, după procesul verbal, însoțită de deciziune.
Dacă execuția nu se ordonă se va incunostiinta printr'o deciziune motivată numai petiționarul, odată cu restituirea tuturor exemplarelor cererii.
Dacă execuția nu se efectuează în termen de trei luni dela ordonare, urmăritul este în drept sa ceara, sau dela instanța care a ordonat execuția, sau dela cea însărcinată cu efectuarea ei, înmânarea directa a deciziunei de ordonarea execuției.
Dacă deciziunea s'a înmânat, remediul de drept întrebuințat contra acestei deciziuni nu împiedica efectuarea, conform regulelor execuției.
Este completat cu art. 26 din leg VII: 1912.
Dacă execuția cerută numai asupra mobilelor nu trebuie efectuată din oficiu, edictele deciziunilor despre ordonarea execuției, trebuiesc trecute pe cererile sau pe procesele verbale de execuția ei pe copiile lor și toate exemplarele să se inmaneze urmaritorului.
Urmaritorul pentru a efectua execuția, prezintă exemplarele necesare atît pentru portărel cat și pentru urmărit, portărelul care este competent, conform regulamentului interior al judecătoriei în drept de a efectua execuția.
În acest caz nu se aplică alineatul 1 al art. 12, al. 1, 2, 3, al art. 19 și alineatul 1 al art. 23 din legea LX: 1881.
Dacă urmaritorul nu a efectuat execuția de escontentare în timpul celor 3 ani, dela data deciziunei de ordonare a execuției, se va inainta o noua cerere către instanța care a ordonat execuția, pentru sesizare sau delegare.
Dacă în locul unde trebuie efectuată execuția, nu este în vigoare această lege, articolul prezent nu se va aplica.
1. Înainte de 3 luni, dacă deciziunea de ordonarea execuției nu i s'a înmânat urmaritului, nu se va putea inainta recurs contra ordonarii.
2. Cererea, care a fost odată respinsă, poate fi repetată cu succes.
3. Conform regulamentului portareilor, azi se sesizează în genere corpul portareilor de pe lîngă tribunalul respectiv. Dacă efectuarea execuției urmează a se face în circumscripția altui tribunal, se va aplica art. 35 din reg. port. și astfel se va cere autorizație prin prim-președinții ambelor tribunale, acordându-se comisie rogatorie. Tot asemenea, înainte de orice efectuare de execuție se vor plati taxele de portarei, iar delegația portărelului o face șeful portareilor, la o cerere separată a petitionarului urmăritor, adresată către el. În aceasta privinta procedura prevăzută de art. 12, s'a modificat. Portărelul azi este salarizat al statului, nu lucrează pe venit propriu, cum era pînă acum.
Deoarece exemplarul execuției i se înmânează urmaritului odată cu efectuarea, în caz dacă nu s'a efectuat execuția, urmăritul înainte de trecerea termenului de trei luni, nu poate face recurs.
În caz dacă se prenoteaza, sau se intabuleaza ipoteca, în baza ordonarii execuției în c. f., recursul poate fi înaintat imediat.
Articolul 13
Execuția de regula se ordonă în favoarea celui îndrituit, conform actului executor și în contra celui obligat prin acest act.
Dacă prin cesionare se ivește vre-o schimbare în privinta persoanei îndreptățite și aceasta schimbare se certifica prin act autentic sau act privat legalizat, atunci execuția trebuie ordonată în favoarea cesionarului.
În cazul cînd schimbarea nu se dovedește cu act autentic sau act privat legalizat, judecătoria înainte de a hotărî asupra ordonarii execuției, va asculta pe cedend și cesionar pe cale sumară, respective protocolara ^1).
___________
^1) Vezi art. 3 și 9 din legea LIV: 1912.
În acțiunile cambiale, dacă cambia originala se anexează la cererea de execuție, execuția trebuie ordonată fără ascultarea părților chiar și în acel caz, cînd cesionarea este dovedită prin act privat cu deplina forta probatorie [vezi art. 10]
Art. 55 leg LIV: 1912 completează art. de mai sus.
Prin acte private cu completa forta probatorie, amintita în legea LX: 1881 trebuiesc înțelese actele întocmite în conformitate cu art. 317 din pr. civ.
Dacă legea LX: 1881 prevede vre-o procedură sumară procesuala, sau gratioasa, și în procedura execuției trebuie să se aplice dispozițiunile procedurei civile obligatorii la judecătoriile de ocol. În procesele ivite în decursul execuției, trebuie să se țină seama de dispozițiunile speciale din legea LX: 1881, întru cat legea prezenta nu prevede altfel.
În cazurile indicate în legea LX: 1881, cînd se ordonă procedura sumară gratioasa, ascultarea părților, desbatere sau probațiune, nu se va admite nici ascultarea părților sub jurământ, și nici luarea jurămîntului transactional.
1. Dacă se cesioneaza o creanta cambiala, nu este necesar, ca cesionarea să se treacă pe cambie.
2. Dacă după notarea dreptului de execuție în C. F. se transmite asupra altuia ipoteca și aceasta transmitere s'a notat și în C. F., cesionarul va putea cere licitația imobiliară direct la secția C. F. [Dr. Borsodi V.T.]
Articolul 14
Dacă în rastimp, a murit partea condamnata și cel în drept voește să execute numai bunurile, care sînt în succesiunea urmaritului, sau care s'au transmis succesorilor, execuția trebuie ordonată contra succesorilor cunoscuți sau justificati, sau chiar și în contra succesorilor cunoscuți. Deodată cu ordonarea execuției, dacă succesorii sînt necunoscuți, sau în cazul cînd prin cererea de execuție nu se poate stabili, conform normelor ca succesorii arătați în cerere ar avea drept exclusiv la moștenire, se va institui un curator pentru succesorii, cari eventual ar exista și cari vor suporta spesele. Deciziunea de ordonare a execuției i se va inmana fiecăruia dintre succesorii cunoscuți, precum și curatorului, iar în baza acestei deciziuni execuția se poate efectua numai asupra averii, care se găsește în succesiunea urmaritului sau care a trecut succesorilor săi [art. 92 și 17].
1. Urmaritorul în petitiunea sa nu este dator să justifice calitatea masei succesorale a debitorului defunct, dacă cererea de execuție se îndreaptă contra succesorilor, direct și numai pentru averea rămasă după defunct.
2. Dacă masa succesorală nu s'a predat încă, partea ideala a unei succesiuni nu poate forma obiect de execuție.
3. Dovada, adică verosimilitatea faptului, ca obiectele formează o parte a masei succesorale, trebuie să o facă urmaritorul.
Articolul 15
Dacă urmăritul nu voește sa pună la cale execuția asupra obiectelor, ce se găsesc la lasamantul urmaritului sau asupra bunurilor ce s'au transmis moștenitorilor, ci direct în contra succesorilor, pentru rezolvarea acestei cereri se va tine desbatere sumară, recte protocolara^1) și judecătoria va hotărî, prin deciziune și la necesitate se va admite chiar și probațiunea.
___________
^1) Vezi art. 3 și 9 din legea LIV: 1912.
Normele de drept material în vigoare vor hotărî, dacă execuția se poate sau nu ordonă în contra succesorilor. [vezi art. 13 resp. 55 din legea LIV: 1912].
1. Dacă sentinta judecătorească nu stabilește calitatea și calitatea masei succesorale, în contra succesorului beneficiar de dreptul inventarului, nu se va putea ordonă execuția.
2. Mobilele, ce nu aparțin succesiunei și totuși executate, se pot scoate de sub sechestru prin escindere și nu acțiune de stingerea efectului de execuție. (C. 884/3078).
Articolul 16
Dacă în rastimp a murit partea indrituita [creditorul] succesorii săi pot cere ordonarea execuției, dacă dovedesc în mod legal, ca dreptul de succesiune li se cuvine loc. Dacă dreptul de nu este justificabil, execuția se poate ordonă la cererea aceluia, care face probabil dreptul sau de succesiune, deodată cu aceasta însă se numește un curator pentru validitatea creanței, care pînă la clarificarea chestiunei de succesiune, este obligat a preda judecătoriei unde s'a deschis succesiunea, banii sau valorile încasate prin execuție.
Advocatul încredințat în proces, poate îndeplini formalitățile de execuție în numele indrituitului, pînă cînd a luat cunoștința de moartea creditorului, și poate continua măsurile execuției chiar după ce i s'a făcut cunoscută moartea, afară numai dacă succesorii nu au procedat în sensul alineatului de mai sus, rămînînd ca pînă la clarificarea succesiunei să fie obligat a preda banii și valorile judecătoriei, unde s'a deschis procedura de succesiune.
Articolul 17
Dacă în decursul execuției, se schimba persoana creditorului, continuarea execuției în favoarea noului îndrituit trebuie cerută la instanța care a ordonat-o.
Portărelul rămîne însă obligat sa îndeplinească toate măsurile necesare pentru asigurarea creanței, pînă cînd instanța care a ordonat execuția, va lua măsuri.
Dacă cu ocazia efectuarei execuției, se constată că urmăritul a decedat, sau dacă după ordonarea execuției a încetat din viața, aceasta trebuie efectuată conform art. 14, fără o noua hotărîre a instanței, care a ordonat execuția, asupra lasamantului sau asupra bunurilor, cari în baza succesiunei, au trecut asupra succesorilor. În acest caz, curatorul amintit în art. 14, va fi designat de către delegat.
Articolul 18
Dacă execuția se face asupra asupra imobilelor, pentru efectuarea execuției, este competența judecătoria ca instanța cărților funduare, în toate celelalte cazuri, este competența judecătoria de ocol, în circumscripția căreia se efectuează execuția sînt sesizate atît judecătoria de ocol, ca instanța cărților funduare, cat și judecătoria de ocol, ca instanța judecătorească, ambele autorități trebuiesc sesizate aparte. [Partea referitoare la procedura executiilor din Budapesta n'are actualitate].
1) Conform art. 11 din legea LIV: 1912, Cărțile funduare sînt date în atributia jud. urbane mixte.
Articolul 19
Primul exemplar al cererii de execuție însoțit de declarațiunea care ordonă, se va inmana urmaritorului, celelalte exemplare de regula se dau portărelului, adică se transpun judecătoriei competente pentru efectuarea execuției.
La dorința urmaritorului, toate exemplarele vor fi înmânate acestuia pe baza cărora se poate adresa direct portărelului, sau autorității competente pentru efectuarea execuției. Cheltuelile ivite cu aceasta procedura nu se pot cere.
Instanța competența pentru efectuarea execuției, dacă execuția se efectuează prin portărel imediat ce au sosit sau i s'au prezentat cererile de execuție însoțite de deciziune, va delega fără întîrziere pe portărel și îi înmânează cererile de execuție însoțite de decis, sau la cerere i le da direct urmaritorului.
Pentru efectuarea execuției, de regula se deleagă un portărel judecătoresc, iar în cazuri de urgenta dacă acesta este împiedicat, se deleagă un oficiant al instanței sau un practicant în drept. În cazuri mai însemnate judecătoria poate delega cu efectuarea execuției pe un judecător, sau chiar pe un notar public. [art. 154]
În cazurile prevăzute de art. 26 al legei VII: 1912, alineatele 2 și 3 din art. 19 nu sînt aplicabile [vezi art. 12 din legea LX: 1881]. Art. 51 org. Jud. art. 1-10 Corp. Port.
Vezi
ordinul Min. Just. Nr. 563/1927 , prin care se admite delegarea oficiantilor judecătorești, în cazul cînd portăreii sînt ocupati.
Art. 1-10 din Regulamentul de adm. publ. pentru serviciul portareilor și pentru taxele actelor de procedura și executare.
-------------
Art. 1. Pentru îndeplinirea de procedura și a urmărilor, sau executarilor silite, ordonate de justiție, funcționează pe lîngă Tribunale, Curți și Judecătorii, agenți judecătorești numiți portarei.
Art. 2. Pe lîngă fiecare tribunal, în afară de șeful portareilor vor funcționa numărul de portarei stabilit prin bugetul Ministerului justiției.
Art. 3. Condițiunile de renumire în funcțiune sînt cele prevăzute de art. 115-119 din legea de organizare judecătorească.
Pentru funcțiunea de portărel vor fi dispensați de examen și de condițiunea stagiului, persoanele cari poseda titlul de doctor sau licențiat în drept.
Șefi de portarei sînt de 3 clase și anume de clasa I, II și III.
Cei din nou numiți vor fi de clasa III.
Inaintarile de la o clasa la alta se vor face după un stagiu de cel puțin 2 ani împliniți.
Îndatoririle portareilor
Art. 4. Portăreii sînt datori sa îndeplinească obligațiunile lor impuse de legi și regulamente, în marginile și atributiunilor și competintii lor.
În raporturile lor de serviciu cu publicul, portăreii sînt ținuți sa păstreze cuviință cerută și sa lucreze cu dreptate, pricepere și moderatiune, pentru și contra acelora cărora sînt siliti să aplice legea.
Art. 5. Portăreii vor depune la intrarea în funcție jurământul prescris de art. 11 din regulamentul legii statului funcționarilor publici.
Jurământul va fi prestat, în ședința publică, înaintea primului președinte sau președintelui tribunalului pe lîngă care portărelul este numit și în asistența unui membru al ministrului public.
Ministerul justiției va putea dispune ca un portărel sa funcționeze pentru doua sau mai multe judecătorii. În acest din urmă caz ministerul va fixa și judecătoria la care portărelul va avea reședința.
Portăreii sînt ținuți să-și aibă reședința în localitatea în care este stabilită instanța, pe lîngă care funcționează.
Art. 6. Portăreii de pe lîngă fiecare Tribunal și Curte și cei de pe lîngă judecătoriile din circumscripția acelui Tribunal, funcționează sub conducerea și supravegherea unui portărel șef. Aceasta va funcționa la tribunal, va conduce și va repartiza lucrările și la nevoie va executa el însuși parte din ele.
În afară de portarei, pe lîngă fiecare Tribunal, Curte sau Judecătorie, vor funcționa și un număr de agenți cari vor ajuta la executarea lucrărilor și îndeplini însărcinările ce li se vor da de portarei pentru înmânarea actelor de procedura.
Art. 7. Șeful instanței pe lîngă care sînt alaturati portăreii are dreptul de control și de supraveghere asupra lor și asupra funcționarilor din cancelariile lor.
Art. 8. Este interzis portareilor de a interveni sau efectua vânzări ce sînt de competința impiegatilor vamali sau sindicului bursei de comerț ori altor agenți ai administratiunilor publice.
Este asemenea interzis portareilor de a deveni adjudecări, fie direct, în vînzările publice ordonate de instanțele judecătorești pe lîngă cari funcționează și efectuate prin transii.
Art. 9. Portăreii nu se pot face cesionari de drepturi litigioase, cari sînt de competința Curții de Apel, în a carei circumscripție își exercită funcțiunile lor.
Art. 10. Portăreii vor purta ca semn distinctiv exterior, o panglica de mătase verde, în lungime de 6 cm. și latime de 4 cm. cu o placa de metal galbena, de dimensiune mica avînd pe dânsa marca tarii, în jurul căreia va fi inscripția "portărel pe lîngă Tribunalul ....... sau judecătoria ........"
Semnul distinctiv va fi purtat în partea stanga superioară a hainei și va fi pus în evidenta ori de câte ori va fi necesar cînd portăreii instrumenteaza.
-----------
La art. 19 se adauga art. 51 din legea pentru organizarea judecătorească din 26 iunie 1924 M.Of. nr. 84 din 1925.
Art. 51. Pentru îndeplinirea actelor de procedura și a urmăririlor sau executarilor silite ordonate de justiție, funcționează pe lîngă tribunale și judecătorii agenți judecătorești numiți portarei.
Ministrul de justiție va putea dispune ca un portărel sa funcționeze pentru doua sau mai multe judecătorii. În acest din urmă caz, Ministerul va fixa și judecătoria la care portărelul va avea reședința.
Art. 52. Portăreii de pe lîngă fiecare tribunal și cei de pe lîngă judecătoriile din circumscripția acelui tribunal funcționează sub conducerea și supravegherea unui portărel șef. Acesta va funcționa la Tribunal, va conduce și repartiza lucrările și la nevoie va executa el însuși parte din ele. În afară de portărel, pe lîngă fiecare tribunal sau judecătorie vor funcționa și în număr de agenți cari vor ajuta la executarea lucrărilor și îndeplini însărcinările ce li se vor da de portarei pentru înmânarea actelor de procedura.
Art. 53. Președinții instanțelor pe lîngă cari sînt alaturati portăreii au dreptul de control și de supraveghere asupra lor și asupra funcționarilor din cancelariile lor.
Art. 54. Numărul portareilor ce vor funcționa pe lîngă tribunale și judecătorii se stabilește în bugetul Ministerului de Justiție.
Clasificarea și atribuțiile lor, garanția ce au a depune, modul de a funcționa, taxele ce au a percepe pentru diferitele acte ce îndeplinesc și retribuțiunea lor se vor determina prin regulament, care prevede și desvolta tot ce e privitor la serviciul portareilor.
Acest art. de lege a fost modificat prin introducerea instituției Corpului de portarei în Ardeal. Citam deci aci art. 1-10 din Reg. Corp. Port.
1. Vezi art. 26, legea VII: 1912, conform căruia la executiile mobiliare, toate exemplarele trebuiesc adresate urmaritorului.
2. La efectuarea execuției imobiliare, conform art. 139 se înmânează câte un exemplar urmaritului.
3. Nu portărelul, ci primăria comunală are atributia să efectueze hotărîrea instanței tutelare data în materie de execuție cu privire la averea imobiliară a celui obligat. Art. 127, 181 și 191 al legii XX: 1877 și art. 312 legea org. jud. (Curtea de Apel Cluj, S.I. 1895/1927)
Articolul 20
Portărelul numai atunci este obligat a efectua execuția din oficiu, dacă în decisiunea prin care se ordonă execuția, se menționează caracterul de a se efectua din oficiu și dacă înainte de efectuarea ei, urmaritorul, sau incredintatul lui, nu declara în scris portărelului, ca desista, sau ca cere suspendarea execuției.
În cazurile menționate de art. 3 și 4 (adică 33 legea LIV: 1912) execuția trebuie efectuată din oficiu, numai dacă din adresa de sesizare sau din cerere, nu reiese evident contrariul.
Întru cat execuția nu se efectuează în aceiași localitate, portărelul poate cere avansarea cheltuielilor. Cînd execuția se face din oficiu, despre aceste cheltuieli, se pune în cunoștința urmăritul, iar în cazul unei sesizări (comisiune rogatorie), cu prilejul delegării, trebuie să i se aducă la cunoștința autorității, care a făcut adresa, dacă locuinta urmaritului, sau reprezentantului sau este menționată. Art. 49 Corp. Port.
La art. 20 se adaoga art. 49 din Reg. Corp. Port.
Art. 49. Portăreii nu vor putea face vre un act și nu vor putea proceda la vre-o urmărire sau executare, pînă ce mai întîi părțile nu vor plati taxele cuvenite.
Părțile vor fi obligate sa procure timbrele necesare sub sancțiunea pedepselor disciplinare, portăreii nu vor putea primi de la părți costul timbrelor pentru a fi procurate de dânșii.
Dacă cu ocazia implinirii unui act, partea va pretinde ca actul nu este supus timbrului, ea cu toate acestea, va fi obligată sa-l procure, rămînînd ca în urma sa supune cazul președintelui respective spre a decide.
Dacă acesta va hotărî ca actul nu trebuea supus timbrului, vor indatora pe portărel sa restitue părții costul timbrului.
Articolul 21
Portărelul este obligat a efectua executiile din oficiu, fără întîrziere, în ordinea delegării lui, iar executiile ce nu sînt din oficiu, în ordinea prezentării; iar dacă executiile de efectuat nu sînt în aceiași localitate, portărelul nu e obligat a le efectua, decât dacă i s'a dat prealabil un avans al cheltuielilor necesare ^1).
___________
^1) Vezi trimiterea art. 20. Acest articol s'a modificat prin reg. port. Nu se mai plătesc portăreii. Vezi Pag. Reg. Corpului Port. art. 212-218.
La cererea urmaritului, portărelul este obligat a insemna ora și ziua infatisarei sub numărul de ordine al prezentării, pe exemplarul urmaritului și a semna despre aceasta, iar în cazul cînd ar fi împiedicat la efectuarea unei executiuni urgente, la dorința partei urmărită, este obligat a-i preda actele în schimbul unei adeverinte, pentru a se putea obține înlocuirea lui.
Pentru cazul intarzierei, portărelul este răspunzător și materialiceste.
Art. 212. - Pentru urmăriri, executări sau indepliniri de acte, cari trebuiesc făcute de înșiși portăreii, în comuna sau afară din comuna lor de reședința, potrivit legilor și regulamentelor în vigoare, transportul se va procura departe, după obiceiul locului și mijloacele de comunicatiune, în urma înțelegerii ce va lua cu portărelul în aceasta privinta.
Portăreii vor da părților acte justificative de cheltueala transportului spre a li se servi drept dovada înaintea instanțelor judecătorești la cererea cheltuielilor de judecată și de urmărire.
Art. 213. - Pentru comunicări sau indepliniri de acte cari se fac prin agenții corpului în afară de comuna de reședința a instanței pe lîngă care funcționează, se va plati de parte o taxa fixa de transport socotită pe km întregi de dus numai, nu și de înapoiat, de la reședința tribunalului:
Dela 1-20 km ....... 2 lei km
" 21-50 km ....... 3 " "
" 51 nn sus ...... 4 " "
Art. 214. - O singura taxa de transport se va percepe cînd agenții vor avea de îndeplinit sau de comunicat mai multe acte de procedura în aceiași localitate, în interesul aceleiași părți și cu ocazia aceluiași transport.
Portăreii vor trebui sa reunească în aceeași zi toate transporturile pe care trebuie să le facă în diferite comune, netinandu-se seama de intoarcerile la reședința de la vre-una din comuna cînd aceste intoarceri nu erau necesare.
Art. 215. - Plata transporturilor pentru Stat se va avansa de ministerul justiției după cum s'a spus la art. 116 din acest regulament.
1. Pînă ce taxele legale nu sînt achitate, portărelul nu va putea să fie delegat nici pentru efectuarea execuției din oficiu. Deciziunea de ordonare a execuției va arata, dacă execuția urmează a se face din oficiu, sau prin intervenție.
2. Reg. Corp. Port. menține în vigoare răspunderea materială a portareilor pentru paguba cauzată din întârzierea procedurei.
Art. 22
Înainte de ora 8 dimineata și după ora 8 seara, de regula execuția nu se poate începe, nici continua cea începută. Șeful judecătoriei în cazul de urgenta poate admite și în mod prealabil efectuarea execuției înaintea de ora 8 dimineata, sau după ora 8 seara.
În zilele de sarbatori comune ale calendarului Gregorian^1) sau în zilele de sarbatori bisericesti ale celui urmărit, numai acele măsuri de execuție pot fi luate, cari sînt necesare pentru asigurarea creanței, ce urmează a se executa.
____________
^1) Astăzi Calendarul Julian. Vezi legea repausului duminical și următoarele sarbatori.
Conform art. 37 din legea LIV: 1912, dispozițiile din al. 2 al art. 22 se intareste astfel ca se aplică și la sărbătorile naționale.
1. Execuția, adică măsura de asigurare se pate lua și în sărbătorile religioase ale urmaritului, în caz de urgenta.
Vezi: legea pentru reglementare repausului duminical și a sarbatorilor legale, 18 iunie 1925.
Sînt sarbatori legale conform art. 2, în afară de Duminica și se va tine repaus duminical la:
1. Anul nou (1 Ianuarie).
2. Botezul Domnului (6 Ianuarie).
3. 24 Ianuarie.
4. Sf. Gheorghe (23 Aprilie).
5. Prima zi de Pasti.
6. A doua zi de Pasti.
7. 1 Maiu.
8. 10 Maiu.
9. Inaltarea Domnului.
10. Prima zi și a doua zi de Craciun (25-26 Dec.).
În afară de cele arătate mai sus nu se tine serviciu la justiție în următoarele sarbatori:
1. 7 Ianuarie.
2. 25 Martie.
3. 15 Aprilie.
4. 21 Mai (Constantin și Elena).
5. Rusalii.
6. 29 Iunie (Sf. Petru și Pavel).
7. 15 August (Adormirea Maicii Domnului).
8. 8 Septembrie.
9. 14 Septembrie.
10. 26 Octombrie (Sf. Dumitru).
11. 8 Noembrie (Mihail).
12. 6 Decembrie (Nicolae).
În vacantele tribunalelor se efectuează executiile.
Articolul 23
Dacă pentru efectuarea executiilor prin intervenție, în termen de trei luni, nu se stăruie la portărel, actele se vor prezenta odată cu un raport judecătoriei, care le va pune la arhiva.
Odată cu punerea în vigoare a legei VII: 1912, la al. prim al art. 23 se menționează art. 26 din legea VII: 1912^1).
____________
^1) Vezi art. 12 și 19 din legea LX: 1881.
Al. 2 art. 23. Dreptul de execuție, indiferent de caracterul și titlul creanței se prescrie cu începere dela rămânerea sentinței definitivă sau dela scadenta unui alt act autentic executoriu, în termenul stabilit de dreptul civil, pentru prescriere, care termen, nu se poate întrerupe din nici un motiv. În cursul termenului de prescriere, la cererea urmaritorului, se poate da delegație noua pentru execuție.
1. Numai la executiile cari au fost predate portărelului pentru efectuare, se aplică acest art.
2. Dobânzile judecate de o instanța judecătorească, nu se prescriu în 3 ani [Curia maghiara, deciziunea 62].
3. O sentinta judecătorească se prescrie în 30 de ani. O execuție ordonată în 3 ani. După acest termen trebuie cerută din nou.
4. Dacă dela efectuarea execuției au trecut 30 ani, licitația nu se poate cere și nici continua execuția fiindca aceasta prescripție nu se suspenda. [Curia 5594/1905].
Articolul 24
Portărelul, înainte de a începe efectuarea execuției, este dator sa inmaneze urmaritului deciziunea de ordonarea execuției.
La efectuarea execuției pot fi prezente părțile interesate, și atît din partea urmaritorului ca și a urmaritului: 2-2 martori, bărbați adulti.
Dacă urmăritul nu se găsește acasă, decisul se va inmana oricărei persoane a casei, sau împuternicitului sau. În lipsa acestora execuția se efectuează în prezenta a 2 martori, numiți de portărel, iar în deciziunea de execuție se va inmana curatorului numit de către portărel pe seama urmaritului.
1. Remediul de drept va putea fi primit, dacă se formulează de către curatorul instituit conform art. 24. (Mai vezi art. 26-27, 48, 119 și 189).
2. Urmaritorul este dator sa anticipeze cheltuelile curatorului numit conform art. 24 [Curtea de Apel Budapesta din 1914]. Vezi și art. 434 Pr. civ.
Articolul 25
Dacă execuția trebuie dusa la îndeplinire în alt loc, decât domiciliul urmaritului, portărelul va numi un curator, căruia îi înmânează deciziunea, iar dacă reședința sau domiciliul urmaritului este cunoscută, îi incunostiinteaza prin scrisoare recomandată în timp de 24 de ore, timp socotit dela terminarea execuției. În cazul dacă execuția se face în contra statului sau în contra fundatiunilor publice, portărelul este obligat a incunostiinta pe reprezentantul legal al statului sau pe factorul central, îndrituit pentru reprezentarea fundației publice prin scrisoare recomandată în termen de 24 ore, dela terminarea execuției.
Recipisele de trimitere se vor anexa la acte.
Dacă execuția se face în afară de sediu judecătoriei, se va omite numirea de curator, iar deciziunea de ordonarea execuției, după terminarea execuției se va inmana însuși urmaritului. (art. 24)
La art. 25 se adauga art. 35-36 din Reg. Corp. Port.
Art. 35. Ceice vor avea să facă o execuțiune silită în virtutea unei hotărîri judecătorești sau unui titlu executoriu, se vor adresa instanțelor judecătorești indicate de legile de procedura în vigoare, arătând anume averea ce are a se urmări.
După autorizarea specială a instanței respective, șeful portareilor, prin portărelul ce va insarcina acest scop va proceda la executarea silită indeplinind actele necesare prescrise de legi și procedura spre a ajunge la îndeplinirea dreptului celui ce poseda titlul portărel.
Cînd averea de urmărit se găsește în alt județ decât acela al tribunalului respectiv, acesta, prin comisia organizatorie către președintele tribunalului județului unde se găsește averea, va cere să se proceadă la executare.
La tribunalele cu o secție specială de notariat, mijlocirea de executare a curții sau a tribunalului respectiv se va adresa, în materie de urmărire imobiliară direct președintelui secțiunii de notariat, care va face executarea prin portărelul delegat la aceea secție.
Dacă bunurile urmărite sau sechestrate nu sînt suficiente spre indestularea creditorului, întinderea urmăririi sau sechestrului nu se va putea face decât în urma unei autorizari a instanței respective.
Art. 36. Portarei vor redacta în dublu exemplar somatiile, comandamentele și în genere toate actele impuse lor (de a face sau a nu face un act, de a împlini o obligațiune, de a satisface un drept de cineva ce pretinde ca are mai înainte de a ajunge la o execuțiune sau la judecata), conform prescripțiunilor legilor speciale și potrivit cererii în scris a părților.
Actele vor fi redactate în scurt, în termeni cuviinciosi și vor fi subscrise atît de portărel cat și de parte.
1. Exemplarul deciziunei de ordonare i se va incredinta unei persoane și nu se va putea lasă de exemplu în casa.
2. În epistola, în care se înștiințează urmăritul despre numirea de curator va trebui pus și în cunoștința faptului, ca execuția cînd și unde s'a efectuat.
3. Cînd contra statului conform art. 25 se face sechestru, portărelul este obligat sa încunoștiințeze reprezentantul legal al Statului, prin scrisoare recomandată în termen de 24 ore dela efectuarea execuției, portărelul neglijand îndeplinirea acestei formalități fiindca administratorul financiar nu poate reprezenta statul, ca persoana competența, pentru asemenea acte juridice, execuția trebuie anulată. A se vedea și art. 35, precum și art. 5 novela, apoi art. 5 lit. h) legea Curții de Casație [Tribunalul Sibiu 915/925].
4. Creanțele particularilor față de stat pot fi urmărite pe cale de proces, fără considerare la art. 63, legea Cont. publice gen. [Curtea de Apel Cluj S. III 1259/1924]
Articolul 26
Despre efectuarea execuției se va lua proces-verbal, în care se vor consemna următoarele:
a) felul execuției cu arătarea numelui părților, cu trimitere la deciziunea de ordonare și dacă execuția se face pe baza unei sesizări [comisiuni rogatorii] se va menționa și deciziunea de delegare;
b) locul și ziua execuției, arătându-se precis ora cînd s'a început și cînd s'a terminat execuția. În orașe mai mari, locul execuției se va menționa prin indicarea strazei, a numărului casei, eventual a circumscripției;
c) se va arata numele portărelului și a părților cari au fost de fața, sau a reprezentanților lor;
d) indicarea obligațiunilor și accesoriilor lor, pentru cari s'a ordonat execuția;
e) descrierea precisa a măsurilor de execuție;
f) cererile părților și a eventualilor interesați, precum și obiectiunile referitoare la chestiune, care să fie arătate cat se poate mai pe scurt.
Procesul verbal va fi semnat de către portărel, de părți, sau reprezentanții lor, de către cei ce au interes și sînt de fața și de către martorii numiți de portărel, sau de părți (art. 24). Refuzul semnării sau împrejurarea ce împiedica eventual semnarea, se va menționa odată cu semnarea procesului verbal.
Procesul verbal și toate actele de execuție, pot fi vazute de către părți și de către cei interesați sau de reprezentanților, și despre acestea li se da posibilitatea de a scoate copii pe propria lor socoteala.
1. În afară de art. 69 nu este obligator a se calcula creanta întreaga în proces verbal. Se va arata numai capitalul și acc. [Vezi art. 110-173].
2. Procesul verbal se va dresa la fața locului, lipsa aceasta atrage nulitatea procedurei. [430/912].
Articolul 27
Cheltuelile de execuție, le suporta cel condamnat, chiar dacă nu a fost condamnat separat la platirea cheltuielilor de judecată.
Cu înaintarea cererii de execuție, precum și cu prilejul oricăror măsuri, cheltuelile ivite se vor socoti și stabili dela caz la caz separat, pentru care portărelul este dator ca în termen de 3 zile dela terminarea procedurei, sa înainteze actele judecătoriei de care a fost delegat. Judecătoria va stabili cheltuelile de procedura, în care se înțeleg și taxele și cheltuelile executorului judecătoresc^1), iar despre aceasta va aviza părțile, și dacă este nevoie a se continua procedura, va remite dosarul portărelului.
_________
^1) Vezi art. 20.
Art. 4 al novelei din 1908 completează art. 27 de mai sus cu următoarele dispozițiuni:
Dacă execuția tinde la încasarea vre-unei sume de bani, care nu trece de suma de 50^2) de lei fără accesorii, sau a carei obiect, sau drept pentru care se face execuția nu trece, fără accesorii, peste suma de 50 lei, urmăritul nu poate fi ingreunat și nici nu se poate stabili în sarcina lui cheltuelile făcute cu prezenta urmaritorului la vre-o măsura de execuție.
_____________
^2) [fost 100 coroane]. în privinta valorilor am luat raportul de 2:1, precum s'a făcut schimbul coroanelor în anul 1920.
Aceste dispozițiuni se vor aplica și în cazul execuțiunei continuative a cauzei respective.
Valoarea obiectului din execuție, se stabilește fără a se asculta părțile, conform normelor cuprinse în procedura civilă în vigoare. În aceasta chestiune nu se admite recurs. (art. 5-8 din pr. civ.).
Art. 16-20 din Reg. adm. publ. pentru Serviciul Portareilor.
Art. 16. Portăreii vor aduce la îndeplinire titlurile executorii ale tuturor instanțelor judecătorești, fără deosebire, ei vor îndeplini protestele pentru cambii, vor face somatiunile, comandamentele, notificările și toate actele de procedura judiciară sau extrajudiciara și de executare date prin legi în căderea agenților judecătorești, fie după cererea și mijlocirea părților, fie după însărcinarea ce le va da justiția, conformându-se în lucrările lor regulelor prescrise de legi.
Ei vor putea da și prin agenții corpului, numiți anume pentru aceasta, citațiile, hotărîrile, somatiile, comandamentele și orice acte cari nu sînt rezervate portareilor prin dispozițiuni formule ale legilor în vigoare. În acest caz agentul va lucra sub răspunderea portareilor, conform regulelor stabilite de codul de procedura civilă.
Art. 17. Portăreii nu pot instrumenta decât în circumscriptiunea instanței pe lîngă cari funcționează.
În caz cînd ei vor fi însărcinați cu aducerea la îndeplinire a unui act de procedura, în alt județ decât al tribunalului din care fac parte, ei vor insarcina cu aceasta pe portăreii tribunalului respectiv, prin organul șefului portareilor.
Cînd însă este vorba de un act de urmărire sau executare care are a se face în alt județ, ei vor referi președintelui tribunalului lor care se va conformă prescripțiunilor dela art. 35 din acest regulament.
Art. 18. Portăreii nu vor putea instrumenta nici în propria lor cauza, nici pentru sau contra rudelor de sus și de jos sau afini, nici pentru sau contra rudelor colaterale sau afini pînă la al 4-lea grad inclusiv.
Art. 19. Portăreii sînt răspunzători de actele și instrumentele ce li se vor incredinta de părți și pentru cari ei vor da chitanța la înapoierea actelor vor lua chitanța de primire.
^2. - Atribuțiunile șefului de portărel
Art. 20. Șeful portareilor tribunalului are administrațiunea generală a corpului de portarei. El are dreptul de control și supraveghere asupra portareilor tribunalului și asupra tuturor funcționarilor corpului.
El va conduce și va repartiza lucrările și la nevoie va executa el însuși parte din ele și va semna corespondenta corpului cu celelalte autorități.
În lipsa-i, el este înlocuit de cel mai vechi portărel de pe lîngă tribunal, sau de acela pe care îl va delega ministerul de justiție.
1. Cheltuelile de execuție - deși cele de proces au fost sistate reciproc neapărat le suporta urmăritul.
Conform acestui art. se socotesc în sarcina urmaritului taxele de portarei și taxa cererii adresată șefului de portarei.
2. Dacă execuția s'a încercat numai, dar tocmai la cererea urmaritorului nu s'a efectuat, cheltuelile nu vor putea fi stabilite.
3. Procedura portărelului devine definitivă prin faptul că nu s'a înaintat contestație și nu pentru ca instanța a aprobat sau nu aceasta procedura.
4. Cînd portărelul cu ocazia unei descinderi în provincie, în afară de oraș, efectuează mai multe executii, diurnele i se cuvin proportionate.
5. Advocatul, care reprezintă pe urmăritor, poate pretinde cheltuieli de intervenție și în acel caz, dacă la execuție nu este substituit prin advocat.
6. Cheltuelile procesului de descindere nu cad în sarcina urmaritului.
7. Taxele actelor de poprire cad în sarcina urmaritului și se calculează după cvantumul sumei.
Articolul 28
Este abrogat și înlocuit cu art. 38 din legea LIV: 1912.
Atît judecătoria care a ordonat execuția, cat și cea competența pentru efectuarea ei, la cererea urmaritului este datoare a suspenda^1) execuția sau a restrânge întinderea execuției, dacă urmăritul va dovedi cu act autentic, ca hotărîrea, în baza căreia s'a ordonat execuția este schimbată, scoasa din vigoare, sau restrânsă, de o hotărîre judecătorească definitivă.
____________
^1) ["Suspendat" se interpretează cu "încetat"].
În cazurile acestea, judecătoria poate să ordone după împrejurare și scoaterea din vigoare a măsurilor de execuție deja săvîrșite.
Urmăritul poate să ceara restituirea daunelor ce i s'au pricinuit prin execuția provizorie și în cursul aceluiași proces chiar și în fața instanțelor de apel.
Articolul 29
Cat privește efectul falimentului ordonat în contra părții condamnate, precum și efectul execuției condamnate înainte de ordonarea falimentului, se vor aplica dispozițiunile legii de faliment (art. 1, 12, 13, 52, 152, 153, 175, 176, 238 din legea XVII: 1881).
1. Efectul de drept al declarării falimentului se întinde asupra tuturor imobilelor, ce sînt obiect de execuție, ale falimentului.
2. Vezi art. 22 legea falimentului. Contra falimentului nu se poate efectua execuție, nici cea începută continua.
Articolul 30
Este abrogat și înlocuit cu art. 50 din legea LIV: 1912.
Cînd dreptul de execuție al urmaritorului s'a stins în întregime sau parțial sau s'a suspendat prin acordarea unei amânări, partea urmărită poate intenta acțiune la judecătoria care a ordonat execuția, pentru a inceta, a restrânge sau a suspenda execuția:
a) cînd execuția s'a ordonat în baza unei hotărîri judecătorești, dacă cererea este bazată pe o împrejurare de fapt, care s'a ivit atunci cînd după normele procedurei civile nu s'a putut valida în procedura de proces premergătoare aducerei de hotărîre;
b) cînd execuția este ordonată pe baza unei transactii judecătorești, dacă împrejurarea de fapt invocată a luat fiinta după încheierea transactiunei;
c) cînd execuția se ordonă în baza unui act redactat de notarul public, i se va da curs cererii de încetare sau restrangere și atunci dacă condițiunile executabilitatii lipsesc cu totul sau în parte. Art. 113-122 din legea XXXV: 1874 și art. 29 Leg. VII: 1886 sînt abrogate^1).
__________
^1) Desființează excepțiunea prevăzută de art. 143 al Legii XXXV: 1874.
În contra sentinței instanței de apel ce a menținut prima hotărîre, nu se admite cerere de revizuire.
Sentințele prin cari se stinge, restrânge sau se suspenda execuția, au efectul menționat în art. 38, 41 și 43 din legea de fața, (adică 28, 36 și 40 din leg. LX: 1881).
1. Este o dispoziție noua în ce privește acțiunile, cari se pot inainta în cazul execuției ordonate în baza actului notarial public.
2. În baza unui act administrativ nu se poate cere stingerea efectului de execuție.
3. Pentru cazul cînd deciziunea de ordonarea execuției se anulează, nu trebuie înaintat proces de stingerea efectului de execuție.
4. Sa nu se confunda art. 30 cu art. 168 din legea de fața, care privește drepturile reale de c.f.
5. Conform art. 104, din pr. civ. ard, procura data avocatului se extinde și la procedura de execuție - dacă nu s'a stipulat altfel - precum și la procesele născute din aceasta execuție. [Brașov Jud. de ocol C. 4301/1926].
Articolul 31
Acțiunea, ce tinde la stingerea, restrangerea sau suspendarea execuției, numai atunci are putere suspensivă asupra continuarei execuției, dacă faptul se dovedește printr'un act autentic, sau act privat cu deplina forta probatorie, înaintat în original; și totodată acțiunea se înaintează în termen de 3 zile, socotite dela efectuarea execuției, adică dela data inmanarei deciziunei data, prin care se incunostiinteaza intabularea dreptului de execuție în cărțile funduare sau dacă dreptul de execuție este încetat în baza unui fapt, ivit ulterior, atunci se înaintează acțiunea în termen de 3 zile, socotite dela terminarea execuției efectuate după ivirea faptului, în baza căruia a încetat dreptul de execuție, adică dela înmânarea deciziunei adusă de judecătorie sau portărel.
Judecătoria, în deciziunea prin care se fixează desbaterea acțiunii, se pronunța dacă acțiunea are efect suspensiv sau nu și întru cat suspenda continuarea execuției, este obligată a incunostiinta fără întîrziere pe portărel, respective autoritatea însărcinată cu execuția. Actul original, prin care se bazează acțiunea trebuie reținut de către judecătorie.
Acțiunea înaintată cu evidenta rea credința pentru stingerea, restrangerea sau suspendarea execuției cu efect suspensiv, se va pedepsi cu o amenda pînă la o sumă de 500 lei.
1. Judecătoria e datoare sa examineze și conținutul actului, care este apt pentru suspendare sau nu.
2. Dacă execuția se efectuează în alt loc, în alta circumscripție judecătorească, cele 3 zile cerute de lege se vor socoti dela data poștei, cînd s'a expediat acțiunea, fiindca conform art. 30, procesul se intenteaza la instanța care a ordonat execuția.
Articolul 32
Efectuarea execuției nu poate fi oprită prin opoziție, excepțiuni sau împotrivire.
În cazul cînd se găsește de nevoe, pentru efectuarea execuției, portărelul poate deschide camerile și rezervoarele urmaritului și a tine perchezitie.
În caz de împotrivire execuția se efectuează cu ajutorul organului polițienesc cel mai apropiat, al comunei sau al județului respectiv, către care delegatul se adresează direct. Dacă este nevoe de forta armata, portărelul este obligat a cere aceasta prin șeful instanței, care l-a delegat.
În cazul, dacă execuția s'a oprit prin împotrivire, portărelul este obligat a face raport aparte, pentru a se porni procedura penală.
1. A se vede art. 165 Cod pen. celce se opune, este dator sa plătească și paguba cauzată prin atitudinea sa.
2. Denunțul se va adresa direct parchetului.
Articolul 33
La palatul regal și în genere la edificiile ce aparțin ce Curtea Regala, sau în apartamentele de locuit ale membrilor familiei regale, precum și la domiciliul acelora ce au drept de exteritorialitate, execuția se poate săvârși numai de către portărelul primului majordom al curții, sau de către un organ judecătoresc, sesizat de el.^1).
___________
^1) Azi are actualitate numai în ce privește pe cei cu drept de exteritorialitate.
În edificiile cari aparțin, sau sînt folosite de armata, execuția se poate efectua numai după încunoștiințarea comandantului respectiv. Comandantul poate trimite o persoană ce aparține armatei, pentru a asista la efectuarea execuției.
Articolul 34
Este abrogat și înlocuit cu art. 40 Leg. LIV: 1912.
Contra deciziunilor instanțelor judecătorești date în cursul execuției, precum și în contra execuției ordonate în baza unui act de notar public, se admite recurs, întru cat cale de apelatiune nu este exclusa prin lege.
Recursul, înaintat în contra deciziunilor date în cursul execuției de către judecătoria de ocol, se judeca la tribunal, iar recursul făcut contra hotărîrei tribunalului, întru cat este admisibil, se judeca la Curtea de Casație.
În contra deciziunei de ordonarea execuției, dacă aceasta s'a făcut pe baza unei comisiuni rogatorii, a unei instanțe din străinătate, recursul se poate inainta în termen de 15 zile. În acest caz recursului i se va da loc și atunci, cînd instanța a doua a confirmat deciziunea instanței prime. Aceasta norma se va aplica și față de deciziunile instanței a doua cari se aduc în urma recursului făcut în contra deciziunei aduse cu privire la executiunile înaintate în înțelesul art. 30 al legii LIV: 1912 (adică art. 10 din leg. LX: 1881).
Întru cat legea nu dispune în alt mod, contra hotărîrei data în a doua instanța, nu mai exista cale de atac.
În contra hotărârilor instanței a doua, prin cari s'au ordonat execuția - înțelegandu-se aci și execuția de asigurare ca și secvestrul, - se admite recurs.
În ceea ce privește recursul, se vor aplica dispozițiunile procedurei civile. În contra măsurilor, dispozițiunilor sau hotărârilor portărelului, se poate face contestație. Art. 34 al legii LX: 1881 se desființează.
1. Nu se admite recurs în contra deciziunilor aduse conform art. 44 și 104 din legea de fața.
2. Trebue sa retinem bine. Contestația se poate face numai contra măsurilor sau hotărârilor luate de portarei. Astfel, dacă portărelul face vre-o iregularitate este admisă contestația. În contra actelor judecătorești nu se admite contestație ci recurs. În privinta aceasta nu se cam respecta litera legii, fiindca contestațiile se adresează în majoritate contra dispozițiunilor judecătorești, firește foarte greșit. Per analogiam - s'ar putea aplica aici - dispoziția de condamnare dela art. 99, față de celce face contestație cu evidenta rea credința.
3. Justificarea pentru scăparea termenului de recurs nu se admite (1782/1906).
4. Deciziunea tribunalului, data în instanța a doua este definitivă. A se vedea art. 79, legea pentru Curtea de Casație. Contra ei însă se admite recurs în Casație.
5. Mai multe deciziuni judecătorești, printr-un singur recurs, nu se pot ataca. Este motiv de respingere. (1093/912).
6. Judecătoria, aducând odată o hotărîre, nici din oficiu și nici la cerere nu poate reveni asupra ei, chiar dacă este greșit data. Se exceptează cazul prevăzut de art. 333 pr. civ. Este caz de procedura disciplinară. (447/1915).
Articolul 35
Contestația trebuie înaintată judecătoriei, sau portărelului, în termen de 8 zile dela măsurile și dispozițiunile prejudicioase, sau dela înmânarea deciziunei producătoare de prejudiciu, portărelul fiind obligat ca în termen de 24 ore, sa înainteze judecătoriei actele însoțite de raportul sau.
Art. 35 în alineatul 1 e completat de art. 5 al novelei din 1903.
Contestația se poate face și oral, înaintea portărelului cu prilejul efectuarei procedurei prejudicioase, iar portărelul este obligat sa consemneze aceasta în procesul verbal.
Art. 35 al. 2. Judecătoria competența, în conformitate cu art. 18, în termen de 8 zile va judeca contestația și dacă este nevoe va asculta părțile sau pe portărel, iar în cazul cînd anulează vre-un act de procedura a delegatului ca nelegal, la cererea părților și după socoteala acestora, portărelul poate să fie obligat ca sa plătească cheltuelile pricinuite, în termen de 15 zile.
La art. 35 se adauga art. 64-87. Reg. Corp. Port.
Art. 64. (Din Reg. Corp. Port.). Portăreii sînt personal răspunzători către părți, atît pentru actele declarate nule și făcute prin mijlocirea lor cat și pentru neîndeplinirea la timp a actelor și procedurilor cu cari au fost însărcinați și din care cauza ar rezultă vre-o paguba pentru părți.
De asemenea portăreii sînt personal răspunzători și de faptele și greșelile agenților ce ei au însărcinat cu facerea sau îndeplinirea actelor.
Art. 65. Portăreii sînt răspunzători de actele și documentele ce li se vor incredinta de părți și pentru cari ei vor da chitanța, la inapoerea actelor vor lua chitanța de primire.
Art. 66. Acțiunile în responsabilitate în contra portareilor pentru pagubele cauzate părților cu ocaziunea facerii îndeplinirii sau executării actelor, precum și pentru actele și documentele încredințate lor, se vor indrepta tribunalului pe lîngă care funcționează portărelul, oricare ar fi autoritatea judecătorească care a pronunțat nulitatea sau a constatat vitiul care da loc la răspundere.
De asemenea, tribunalul pe lîngă care funcționează portărelul este competent a judeca și pretentiunile ce s'a r judeca în contra restituirii garanției portărelului, în intervalul celor trei luni în cari se fac publicațiunile cerute de art. 14 din regulament.
Art. 67. Întreaga procedura pentru acțiunile în responsabilitate sau pentru reclamatiunile în contra liberării garanției, cînd sînt asemenea acțiuni sau pretențiuni, pentru fapte săvîrșite de portărel în exercițiul funcțiunii lor, va fi scutită de orice timbre și de orice alte taxe și cheltuieli de procedura în genere.
Art. 68. Președintele tribunalului sau primul președinte, la tribunalele cu mai multe secțiuni privind reclamatiunea va fixa o zi de judecată pe care o va da în cunoștința reclamantului, punând termenul de înfățișare și pe copia de pe reclamatiune care se va inmana pârâtului.
Termenul de înfățișare va fi dela 3-15 zile cel mult și va fi pus în vederea pârâtului cu cel puțin două zile înainte de ziua judecații.
Art. 69. Procedura pentru chemare în ceea ce privește pe portărelul pîrît, se va îndeplini de reclamant prin organului șefului de portarei sau a aceluia care-i tine locul. Aceasta, sub pedeapsa disciplinară va pune îndată copia de pe reclamație în vederea portărelului, care va da dovada ca a luat cunoștința de termenul înfățișării.
La caz cînd portărelul pîrît nu va voi sa dea dovadă, șeful de portărel sau acela care îi tine locul va atesta ca a notificat pîrîtul reclamația, aceasta atestare justifica îndeplinirea procedurii.
Art. 70. Cînd acțiunea este îndreptată în contra șefului de portarei, procedura pentru chemare se va îndeplini de organul grefierului tribunalului.
Art. 71. La ziua înfățișării, tribunalul va lua în cercetare pricina, înaintea celorlalte procese din aceeași zi.
Art. 72. Pentru pagubele pînă la valoarea de 5000 lei, tribunalele vor judeca în ultima instanța.
Art. 73. Procedura pentru notificarea hotărârilor se va îndeplini în modul arătat la art. 69 și 70 din acest regulament, în persoana sau la domiciliul portărelului și potrivit dispozițiunilor din procedura civilă.
Art. 74. Termenul de apel, în cazul cînd pagubele vor fi mai mari de 5000 lei va fi de 20 zile, calculat dela pronunțarea cînd hotărîrea s'a dat contradictorilor și ziua comunicării cînd hotărîrea s'a dat în lipsa.
Dacă hotărîrea s'a dat asupra unei contestari la executare, sau asupra unei opoziții, termenul de apel va curge dela pronunțare, chiar dacă hotărîrea s'a dat în lipsa oponentului sau contestatorului.
Art. 75. Termenul de recurgere va fi de o luna, care va curge dela pronunțare cînd partea a fost prezenta, sau dela comunicare cînd partea a fost lipsa.
Art. 76. Procedura, atît în apel cat și în recurs se va îndeplini în felul prescris la art. 69, 70 și 73 din regulament.
Art. 77. Hotărîrea rămasă definitivă se va putea executa după alegerea părții, fie asupra garanției cînd portărelul are o garanție, fie asupra retributiunii cuvenită portărelului condamnat.
În caz cînd hotărîrea se executa asupra retributiunii executarea se va face prin mijlocirea ministerului justiției, acre va retine din leafa sumele cuvenite, ordonantandu-le părții câștigate.
Art. 78. Pentru pagubele cauzate părților cu ocaziunea faptelor săvîrșite în exercițiul funcțiunii, retribuțiunile portareilor, pot fi urmărite pînă la a treia parte.
Art. 79. Dacă hotărîrea se executa asupra garanției, portărelul va fi obligat să-și completeze garanția în termen de 15 zile dela executarea hotărîrii, cînd faptul pentru care a fost chemat în judecata nu a atras după sine destituirea.
Art. 80. Președintele tribunalului va comunică de îndată ministerului justiției scăderea ce a suferit garanția portărelului condamnat, precum și dacă acesta nu a completat-o în termen de 15 zile, spre a se lua în acest din urmă caz măsurile cuvenite.
Art. 81. În afară de pedepsele disciplinare prescrise de legea de organizare judecătorească și cari se vor aplica și portareilor după gravitatea cazurilor, portăreii vor putea fi supuși și la amenzi, în folosul fiscului, pentru contraventiunile la dispozițiunile acestui regulament.
Art. 82. Amenzile vor fi pronunțate de autoritatea judecătorească care a constatat contraventiunea cu ocazia judecării procesului.
Art. 83. Președintele Curții sau tribunalului ori judecătoria, după ce judecata a constatat contraventiunea și a pronunțat amenda, vor comunică de îndată cazul ministerului justiției, arătând și amenda la care a fost supus portărelul. Ministerul va vărsa amenda la Cassa Statului.
Încheierea care constata condamnarea la amenda este definitivă și executorie; ea nu poate fi atacată pe nici-o cale, fie ordinară fie extraordinară.
Art. 84. Portăreii nu pot refuza serviciile lor pentru actele ce sînt indrituiti să facă.
Contravenirea la aceste dispoziții sau întârzierile nejustificate în efectuarea actelor, se vor stabili cu amendă dela 200-3000 lei, în afară de alte pedepse disciplinare și de despăgubiri către părți pentru pagubele cauzate.
Art. 85. Portăreii se vor pedepsi de asemenea cu o amenda dela 200 la 3000 lei, în afară de alte pedepse disciplinare și de despăgubiri către părți:
1. În caz cînd procesele se vor amana din cauza neîndeplinirii procedurii la timp sau în conformitate cu legea.
2. Cînd vre-un act sau vre-o operațiune se vor anula din cauza neglijentei, greselii sau neobservarii de către portărel a dispozițiunilor legii.
În amândouă cazurile de mai sus, actele vor fi refăcute în socoteala portărelului din a cărui vina procedura nu a fost la timp sau bine îndeplinită.
Ministerul Justiției va fi încunoștiințat despre aceasta spre a retine din leafa portărelului sumele cuvenite.
3. Cînd portărelul va suspenda, fără motiv legal, vre-o urmărire sau alte operațiuni de măsuri asigurătoare, ori nu va încheia proces verbal care să constate cauzele suspendării.
4. Dacă nu vor depune ori nu vor inainta îndată sau în termenele prescrise de regulament, recipisele, actele și procesele verbale se vor încheia pentru diferitele operațiuni sau urmăriri.
5. Dacă vor face retribuiri de bani sau liberari de recepise, în cazurile oprite de acest regulament.
6. Dacă nu vor vărsa la timpul prescris sumele percepute sau nu vor depune la Administrația financiară taxele cuvenite fiscului.
7. Dacă vor instrumenta în propria lor cauza sau pentru ori contra rudelor prevăzute de art. 18 din acest regulament.
8. Dacă va delega alte persoane pentru facerea unui act, pe care după lege este obligat a-l face el însuși.
9. Dacă nu vor tine registrele prescrise de acest regulament.
Art. 86. În cazurile prevăzute de art. 84 și de Nr. 4, 5, 6, 7, 8 și 9 din articolul precedent, pedepsele la amenzi se vor pronunța de președintele sau primul-președinte al tribunalului îndată ce va constata abaterea comisă.
Ordonanța prezidentiala, care constata abaterea și condamnarea la amenda, este definitivă, ea nu se poate ataca pe nici o cale.
Aceasta ordonanța se va comunică ministerului justiției și șefului portareilor respectiv, în chipul arătat la art. 83 din regulament.
Art. 87. Taxarea actelor se va face personal de către portarei.
Sînt supuși pedepselor prevăzute de Codul penal, portăreii cari vor percepe taxe mai mari sau neprevăzute de legile și regulamentele cari le fixează.
Pe lîngă pedepse, ei vor mai fi obligați sa restitue părților sumele percepute mai mult.
1. În contra unei publicații de licitație ilegulare se admite contestație. Dacă iregularitatea este evidenta, portărelul va fi obligat la cheltuieli. Dacă contestația este nefondata și părțile au fost audiate, contestatorul va plati cheltuelile cauzate.
2. Contestația se poate da și la proces verbal. În acest scop, pentru judecarea ei, portărelul va inainta de urgenta actele judecătoriei.
3. În procedura de execuție terminul contestației este de 8 zile indiferent cînd a luat act urmăritul de actul portărelului. Deci contestațiile înaintate peste termenul de 8 zile vor trebui respinse ca tardive. (30/1903 Gyor).
4. Din oficiu procedura portărelului nu va putea fi anulată. [Curtea Budapesta 8436/1905].
Articolul 36
Este abrogat și înlocuit cu art. 41 din legea LIV: 1912.
Pînă la rezolvarea definitivă a contestației, cu excepțiunea cazului menționat la art. 104 din legea LX: 1881, nu se poate efectua licitația, suma ce rezultă din execuție nu se poate întrebuința pentru indestularea urmaritorului și nici ordonanța la mana lui; în cazul cînd execuția tinde la restituirea de lucruri fungibile sau de efecte, nu se admite decât sechestrarea obiectului de condamnare și punerea lui sub peceți, iar dacă obiectul pentru care s'a făcut condamnarea nu mai exista, se admite sechestrarea pentru echivalentul obiectului.
Dacă legea LX: 1881, sau legea prezenta nu prevede altfel, dispozițiunile alineatului precedent se aplică pentru fiecare caz, cînd legea atribue efect suspensiv asupra execuției în urma unui act de procedura a părților sau conform procedurei civile sau conform legei de fața judecătoria va suspenda execuția în cursul procedurei.
1. Acest art. îl contrazice art. 37 din legea de fața.
2. Contestația tardivă n'are efect suspensiv sub nici o condițiune.
3. În privinta art. 34, 35 și 36 din legea executionala la 25 Ianuarie 1888, s'a dat un ordin prezidial din partea guvernului de atunci, sub Nr. 1605, care prevede clar ca licitațiile vor fi fixate pe un termen mai lung, ca astfel licitațiile să poată fi rezolvate încă în timp, înainte de licitație. Deci, dacă în termen de 8 zile, fixarea licitației a devenit definitivă, ea nu poate tine neapărat, normal fiind atacabila cu contestație. În acest scop portărelul va urmări termenul și după trecerea de 8 zile, va nota pe actele sale ca n'a sosit contestație.
4. Constestatia se poate preda și portărelului.
5. Cade în atributia șefului de judecătorie controlarea inmanarilor urgente reglementare a publicatiunilor de licitații.
Articolul 37
Recursul, înaintat în contra hotărârilor judecătorești, are efect suspensiv numai asupra eliberării prețului, ce rezultă din licitația ținuta asupra mobilelor, asupra efectuarei licitației de imobile, asupra cesionarii de creanțe poprite în favorul partei urmărite, precum și asupra ordonanțării de bani numerar, asupra predării obiectului urmaritorului și asupra execuției de escontentare contra portărelului condamnat conform art. 35.
Recursul înaintat în contra deciziunei de ordonare are efect suspensiv și asupra licitației mobilelor sechestrate.
Contra hotărîrei aduse de prima instanța, prin care se executa deciziunea data de către instanța a doua ce confirma sau reformuleaza hotărîrea atacată, și care dacă ordonă licitația, cesionarea creanțelor poprite în favoarea urmaritorului, a ordonarei de bani sau predarea obiectului executat în favoarea urmaritorului, nu se admite recurs.
1. Acest art. a fost modificat prin art. 41 legea LIV: 1912 ultim alin. care prevede că contestația are efect suspensiv și astfel licitația nu se poate tine dacă a fost atacată cu contestație. Recursul va avea același efect, ceea ce reiese din ultimul alin. al art. 41.
2. Vezi explicațiile dela art. 36.
3. Nu se vor putea executa sub nici o condiție actele prevăzute de art. 123, 125, 169, 201, 215 și 221 în caz de recurs.
4. Art. 37 ne da referințe generale despre efectul recursului. Detalii conțin art. 38, 40, 115, 119, 176, 186, 199, 236, 239, 244, 251 și 252.
5. Immling, în explicațiile dela art. 37, susține, ca recursul introdus contra execuției, sau contra deciziunei de ordonarea intabulării dreptului executional, nu are efect suspensiv asupra ordonarii licitației imobiliare.
6. Recursul în casație se poate inainta numai atunci, dacă exista condițiunile art. 24 din legea Curții de Casație. Astfel trebuie explicat și art. 103 din Constituție. [Casatia S.II. Nr. 267/1927].
Articolul 38
Dacă în urma contestației, procedura, dispozițiile sau deciziunea portărelului se anulează, adică se formulează, recursul înaintat de către urmăritor în aceasta privinta numai într'atît are efect suspensiv, întru cat actele de execuția făcute, se mențin cu efect de drept pînă la rezolvarea recursului.
1. Deși legea nu spune, reiese evident, ca în speta este vorba de deciziunea data în prima instanța, asupra contestației, fiindca deciziunea a doua este definitivă.
2. Dacă se face recurs, actul portărelului, chiar anulat de prima instanța trebuie menținut pînă la rezolvarea recursului. În caz cînd este vorba de un act continuativ al portărelului și el a fost anulat, va trebui repetat.
Articolul 39
Este abrogat și înlocuit cu art. 42 din legea LIV: 1912.
Pentru continuarea execuției are efect suspensiv arătat de art. 41 din legea de fața (art. 36 leg. LX: 1881) și aceea hotărîre judecătorească deși nu definitivă prin care s'a reformat, s'a scos din vigoare, s'a anulat sau s'a restrâns întinderea hotărîrei, în baza căreia s'a ordonat execuția.
Dacă prin hotărîre judecătorească se restabilesc dispozițiunile hotărîrei, în baza căreia s'a ordonat execuția, aceasta trebuie continuată.
Aliniatul ultim al art. 38 din legea de fața se va aplica și în cazul acesta (se înțelege legea LIV: 1912).
1. În locul art. 36 din legea de fața a intrat în vigoare art. 41, iar în locul art. 28 s'a introdus art. 38 din legea LIV: 1912.
Articolul 40
Este abrogat și înlocuit cu art. 43 leg. LIV: 1912.
Execuția în regres se admite, dacă hotărîrea în baza căreia s'a ordonat și efectuat execuția, a fost reformata, scoasa din vigoare sau restrânsă de o hotărîre judecătorească definitivă.
În aceste cazuri execuția în regres va avea loc și dacă urmărirea în mod benevol a indestulat pe urmăritor, pentru a-i preveni execuției, dar numai cînd indestularea s'a făcut prin mijlocirea judecătoriei sau s'a făcut în cursul execuției în fața portărelului, sau aceasta se poate dovedi prin act autentic.
Execuția în regres se face conform normelor stabilite pentru execuție în genere.
Alineatul ultim al art. 38 din legea de fața se va aplica și în cazurile prevăzute de prezentul articol (vezi art. 41).
1. Scopul execuției în regres este acela de a reda urmaritului pe cale de execuție aceea ce i s'a luat prin execuția efectuată.
2. Dacă cu ocazia efectuării unei executii s'a predat vre-un lucru greșit, pentru redare se poate ordonă execuția în regres (1958/78).
3. Dacă de exemplu în urma unei sentințe a tribunalului, data în instanța a doua, urmăritul a trebuit sa plătească cheltuieli de judecată, dar Curtea a casat hotărîrea în favoarea s'a urmăritul ca debitor va fi în drept sa compenseze suma plătită în cheltuieli, drept plata la datoria sa. (1905).
Articolul 41
Partea condamnata este indrituita, ca înainte sau chiar după ordonarea execuției să facă, prin intervenția judecătoriei de proces, plata sumei la care a fost condamnata.
Dacă în acest scop se prezintă ambele părți în persoana, după ce s'a stabilit identitatea părților recunoscute, despre efectuarea platei se va alcătui un proces verbal, care va fi subscris de către părți și se va alătură la dosar. Cei care achită, poate să ceara și chitanța de descărcare.
În cazul cînd se prezintă numai partea condamnata, se va cita fără întîrziere cel care a cîștigat, sau reprezentantul sau, iar dacă acesta nu se prezintă în persoana sau printr'un procurist îndrituit sa primească bani, partea condamnata este în drept sa depue la judecătorie, la dispoziția creditorului suma la care a fost obligată, în mod irevocabil, în favoarea castigatorului.
Partea condamnata este obligată a suporta cheltuelile pricinuite creditorului sau reprezentantului sau cu ocazia prezentarei sale.
Tot astfel se poate efectua plata și prin intervenirea judecătoriei sesizate cu efectuarea execuției, dar numai atunci, dacă creditorul sau un procurist de al său îndrituit de a primi bani, locueste în circumscripția judecătoriei sesizate cu efectuarea execuției.
Dispozițiunile de mai sus se vor aplica corespunzător și atunci, cînd obligația nu este de natura bănească, dar achitarea ei se poate face fără nici o piedeca în localul oficial al judecătoriei.
Art. 41 se adauga art. 42-45 din Reg. Corp. Port.
Art. 42 În caz cînd datornicul se opune la o urmărire depunând valoarea ce i se cere sau justificând aceasta depunere prin recipisa Casei de depuneri și consemnațiuni conform regulelor procedurii civile, portărelul, pe lîngă procesul verbal ce este obligat sa inchee, va trebui sa dea debitorului o dovadă de primirea contestației și a recepisei sau a valorii depuse și sa suspende urmărirea.
Cînd însă datornicul se opune la urmărire fără să se depună și valoarea ce i se cere, portărelul va termina urmărirea, rămînînd ca acela în contra căruia ea s'a făcut, să facă contestație autoritatea competentă potrivit dispozițiunilor din procedura civilă.
Art. 43 Cînd o urmărire sau orice alte operații de măsuri asigurătoare se va amana după cererea creditorului, portărelul va fi dator a încheia un proces verbal care să constate aceasta.
Dacă cu ocazia urmăririi datornicul face plata obligației sale, se va încheia un proces verbal în dublu exemplar, din cari unul va fi lăsat acestuia și urmărirea va inceta.
Art. 44 Portăreii vor fi datori, sub pedeapsa disciplinară și de despăgubiri, ca în 24 de ore după întoarcerea lor, să depună la șeful portareilor corpului, la grefa instanței respective, procesele verbale încheiate de dânșii la fața locului.
Art. 45 Cînd la executarea vreunui act investit cu titlul executoriu, decizii, sentințe sau cărți de judecată s'ar ivi vre-o împiedicare de cele prevăzute de lege, portărelul însărcinat cu lucrarea va suspenda executarea și va raporta instanței care a încuviințat-o.
Pentru impiedecarile ivite la suspendarea unui act investit cu titlul executoriu sau unei hotărîri ce se executa prin comisia rogatorie, portărelul va raporta președintelui instanței pe lîngă care funcționează.
1. Portărelul, conform deciziunei civile Nr. 21, nu va putea primi sume drept plata la mana lui numai la caz de execuție, licitație sau, dacă se vand efectele prevăzute de art. 121. Asemenea și art. 108.
2. Cheltuelile ivite cu plata, facuta prin intervenirea judecătoriei, cad în sarcina urmaritului.
3. Nu se poate proceda conform acestui art. în caz de plată parțială.
Articolul 42
Dacă urmăritul a înaintat contra sentinței ce a servit de baza la ordonarea execuției de apel, cerere de justificare sau reviziune, sau acțiune în nulitate, care nu suspenda execuția și totodată arata ca reformarea, disolvarea, anularea sau scoaterea din vigoare a sentinței periclitează dreptul sau de execuție în regres, poate să ceara ca indestularea sau execuție de escontentare să fie condiționată de expunerea unei garanții din partea urmaritorului, iar în cazul cînd o astfel de garanție nu se va da, sa i se permită ca în loc de plată sa depue suma sau obiectul executat, iar dacă obiectul nu este corespunzător de a fi depus la judecătorie, sa depoziteze în bani echivalentul obiectului, care se va stabili eventual prin ascultarea de experți.
Aceasta cerere va trebui înaintată la instanța procesului și care la caz de nevoie înainte de a hotărî va putea asculta și partea adversa.
Ca garanție - întrucât părțile n'au convenit altfel - se vor primi bani gata sau efecte declarate de acceptabile drept garanție din partea guvernului, dar numai în valoare de 2/3 două treimi a cursului, nici într'un caz însă cu o valoare ce întrece valoarea nominală.
Cererea înaintată numai atunci are efect suspensiv asupra ordonarei execuției și asupra efectuarei execuției deja ordonate, dacă s'a depus la judecătorie suma sau obiectul, recte echivalentul obiectului în privinta căruia s'a dat condamnare.
Art. 44. leg LIV: 1912 modifica art. 42 prin aceea ca apelul amintit în acest art. se va înțelege apelatiune, iar dispozițiunea acestui art., ce se referă la procesul în nulitate și anularea sentinței, rămîne fără efect.
1) Vezi art. 502, 572, 786 pr. civ. ard., apoi art. 71 și 83 din legea Curții de Casație.
Art. 71. Împricinații vor putea cere punerea în lucrare a hotărârilor definitive date de Curțile de Apel sau tribunale, însă aceasta punere în lucrare se va putea suspenda de partea potrivnica prin asigurarea sau depunerea valorii corespunzătoare în caz numai cînd va porni cererea de casație.
Recursul în casație suspenda și fără asigurare sau depunerea valorii procesului, punerea în lucrare a hotărârilor privitoare la strămutarea de hotare și al desființarea de constructiuni. Asemenea în materie de revendicare, de posesie, sau orice alta afacere unde nu e vorba de o condamnatiune la o sumă de bani, instanța de fond a carei hotărîre este executorie va putea în urma cererii părții interesate, sa încuviințeze suspendarea cu cauțiune, apreciată de instanța, după ascultarea părților chemate în camera de consiliu.
Cauțiunea nu se va putea elibera decât după o luna dela data respingerii recursului, afară numai dacă în acest interval partea în drept a intentat acțiune de daune.
Art. 83. Introducându-se recurs în casare în contra unei sentințe, deciziuni sau încheieri judecătorești se va putea cere și suspendarea introdusă conform normelor în vigoare în teritoriul respectiv, se va hotărî de către instanța competența în conformitate cu aceleași norme.
1. Conform dispozitiunei legii Curții de Casație art. 83. Cererea de suspendare se va adresa primei instanțe întotdeauna. [Curtea de Casație S. III. Nr. 949/1926].
2. Suspendarea o poate acorda în baza art. 71 legea Curții de Casație instanța care a pronunțat hotărîrea definitivă, ce se executa. [Casatia S. II. Nr. 175, 22 Iunie 1926].
3. Aprecierea pericolului rămîne în atributia instanței. Legea nu prezizeaza.
4. În caz cînd se aduce în discuție plata pentru întreținere, renta alimentare, etc., nu se admite suspendare, instanța este obligată neapărat de a cerceta baza de drept a creanței.
5. În caz cînd creanta s'a cesionat, pericolul trebuie să existe față de cesionar.
6. Ca chestia suspendării să fie adusă în discuție, se care ca esenta să se depoziteze anterior.
7. Vezi aci art. 127 din pr. civ. ard.:
Art. 127. Garanția de cheltuieli, numai dacă părțile felul asigurării nu-i stabilesc altfel, se va depune în numerar sau în efecte declarate de bune ca garanție. Efectele vor putea fi primite în valoare de 2/3 din cursul cotat cu condițiune peste valoarea nominală.
8. Fața de celce se judeca ce drept de paupertate nu se mai cere atestat de pericol. Asemenea și față de cetățenii străini.
Capitolul 2 Execuția pentru încasarea creanțelor bănești
Articolul 43
Execuția care se îndreaptă pentru încasarea creanțelor bănești, se poate face asupra averei mobile sau imobile sau asupra ambelor averi a părții urmărite, deodată.
În cererea pentru ordonarea de execuție sau în procesul verbal, redactat conform art. 7 urmaritorul trebuie să arate averea în contra căreia voește să facă execuția. Dacă urmaritorul intenționează a face execuția asupra bunurilor mobile este suficient să se numească instanța în circumscripția căreia se afla mobilele pe care voește a le executa.
În deciziunea pentru ordonarea de execuție, va fi arătat pe lîngă capital, dobînda, etalonul și termenul de cînd dobînda este scadenta.
Dacă sentinta sau transactia, pe baza căreia s'a ordonat execuția nu conține obligațiunea ca să se plătească dobînda, dela scandenta termenului pînă la achitare, se calculează o dobînda de întîrziere de 6%^1). [art. 35 alin. I. Copr. Port.]
__________
^1) Legea accelerarii art. 49.
La art. 43 se adauga art. 49 din legea accelerarii judecaților.
Art. 49. Procentele legale se vor calcula după scontul Băncii Naționale augmentat cu 4% în materie civilă și 6% în materie comercială.
1. Vezi art. 49 legea accelerarii. Azi dobînda e în cauzele civile 10 procente, iar cauzele comerciale 12 procente.
2. Cînd execuția s'a ordonat asupra mobilelor și asupra imobilelor deodată, decizia de ordonare se înmânează de doua ori urmaritului. Odată, cînd se transmite pentru intabularea dreptului executional, la Secția C.F. a doua oara cînd se efectuează execuția mobiliară.
3. Cererile se pot face și separat. În acest caz cererea a doua se judeca conform art. 117. Dacă execuția prima nu s'a efectuat încă, a doua trebuie totuși ordonată, dar fără spese.
4. Condițiunile cererii de execuție asupra imobilelor sînt prevăzute de art. 135.
5. Deși în ședința nu se dispune plata dobânzilor, în decizia de ordonare, la cerere, se va prevedea.
6. După cheltuelile de judecată nu se revin dobânzi. Excepție este cazul, cînd în transactia judecătorească se fixează dobânzi.
7. Dreptul de patenta se va putea lua sub execuție dar se va nota în Registru de patente.
8. Fructele pendente, fiind considerate ca imobile, nu se pot lua sub sechestru, decât odată cu ordonarea sechestrului imobiliar asupra uzufructului (Vezi art. 295 Cod. civ. anstr. și art. 211-212 din legea de fața).
9. Chiria scadenta, se poate executa, ca orice alt mobil. Chiria scadenta în viitor nu se poate lua sub sechestru decât odată cu ordonarea sechestrului imobiliar asupra uzufructului.
Articolul 44
Dacă s'a ordonat o execuție care s'a cerut asupra mobilelor, sau mobilelor și imobilelor, cari se găsesc situate în circumscripțiile mai multor judecătorii, urmaritorul poate cere ca fiecare execuție să fie efectuată.
Dacă urmaritorul, cu toate ca a avut cunoștința ca prin execuția efectuată mai înainte asupra unor mobile, creanta și accesoriile sale sînt acoperite pe deplin și totuși a efectuat execuția în alt loc, urmăritul poate cere dela judecătoria care a ordonat execuția, ca să fie descărcat de cheltuelile ivite cu execuția, ca să fie descărcat de cheltuelile ivite cu execuția efectuată ulterior, iar urmaritorul să fie condamnat la suportarea cheltuielilor pricinuite.
Asupra acestei cereri, judecătoria în caz de nevoe, va hotărî după ascultarea părților și după vederea actelor de execuție. În contra deciziunei date, nu se poate face recurs.
1. Art. 44-46 este un complex. Anume art. 44 dispune despre cazul cînd la urmăririle portareilor n'a intrat încă bani; 45, cînd acest stadiu este intrecut; dar 46, cînd banii au incurs deja, dar nu pot fi încă eliberați.
2. Recursul contra deciziunei data în baza acestui art. este exclus.
Articolul 45
Dacă execuția s'a efectuat asupra unor mobile, cari se găsesc în circumscripțiile mai multor judecătorii de ocol, întru cat creanta și accesoriile partei urmaritoare au fost achitate complet din prețul de cumpărare rezultat din licitația care s'a ținut în primul rând, la cererea urmaritorului, celelalte executii se vor declara disolvate, iar instanțele sesizate vor fi încunoștințate.
Dacă execuția se face asupra mobilelor și imobilelor, și creanta urmaritorului s'a achitat complet, în cursul licitației ținute asupra mobilelor, instanța, care a ordonat execuția, după ce a primit actele de execuție, este obligată să facă comisie rogatorie fără întîrziere la instanța competența pentru efectuarea execuției asupra imobilelor, spre a ordonă stingerea execuției și ștergerea eventualelor notari de execuție, săvîrșite.
Aceste dispozițiuni se aplică corespunzător și atunci, cînd execuția s'a ordonat asupra unor mobile, cari se găsesc în circumscripția mai multor instanțe a cărților funduare.
Articolul 46
În cazurile indicate în art. precedent, dacă repartizarea sumei rezultată din licitație este împiedicată din cauza rezolvarei chestiunilor de prioritate, sau dacă prețul de cumpărare ce rezultă din licitația imobilelor nu s'a distribuit încă, urmăritul poate cere, ca judecătoria competența pentru efectuarea execuției, sa suspende celelalte acte de execuție, dacă va arata ca din prețul de cumpărare, cu cea mai mare probabilitate, se va achită pe deplin creanta și accesoriile, pentru care execuția a fost facuta.
1. Cînd în urma unei licitații, urmaritorul și-a obținut creanta sa, dar au fost mai multe executii, în mai multe locuri efectuate, celelalte se considera imediat ca disolvate.
2. Cînd urmăritul s'a indestulit din sumele intrate la licitația imobiliară, dacă mai sînt și alte licitații imobiliare în curs, urmăritul va trebui să justifice plata facuta, căci instanța C.F. nu sesizează din oficiu pe cealaltă instanța. Celelalte executii mobiliare însă, pot fi impiedecate în continuare nu numai prin petiție, ba chiar și pe cale de contestație.
Titlul I Execuția mobiliară
Articolul 47
Sechestrarea bunurilor mobile, se face prin conscrierea lor de către delegat la fața locului.
Sechestrarea din momentul conscrierii, da un drept de gaj asupra obiectelor menționate.
Dacă valoarea obiectelor ce se executa, este asa de mica, încît din cele ce se pot prevedea, nu s'ar scoate o acoperire mai mare, decât cheltuelile de licitație, sechestrarea trebuie înlăturată.
Dreptul de a indica obiectele cari se vor sechestra, îl are urmaritorul, chiar dacă creanta sa este asigurata deja prin gaj sau ipoteca.
Cînd execuția se efectuează din oficiu, fără ca urmaritorul să fie reprezentat, dreptul de indicare îl are portărelul.
Sechestrarea va continua pînă ce urmaritorul starue, iar dacă execuția se efectuează din oficiu, pînă ce creanta și accesoriile vor fi acoperite. Obiectele pe cari urmaritorul, sau altcineva, le declara că nu sînt proprietatea celui urmărit, sau din alte motive se poate presupune ca sînt proprietatea altora, numai atunci pot fi sechestrate dacă celelalte mobile ale celui urmărit nu prezintă destula acoperire pentru creanta. În procesul verbal de execuție se va trece numele și locuintele celor cu pretenții presupuse.
1. Urmaritorul nu este îndreptățit de a suspenda procedura de execuție mobiliară cu scopul de a o continua a doua zi tot acolo, dar mai târziu. [183/1906 Borsodi].
2. În art. 47-134 se prevede procedura încasării creanțelor bănești.
Înainte de licitație este inerenta execuție. Dreptul de gaj legal nu se poate validita altfel.
3. Prin execuție se obține drept de gaj, din chiar momentul conscrierii obiectelor. Are importanța la cazul prevăzut de art. 87.
4. Legea nu fixează valoarea pînă la care să poate face execuția, la care este de fața urmaritorul sau reprezentantul sau. La execuția din oficiu însă spune legea, ca pînă ce creanta este acoperită.
5. Cînd un obiect numai în parte formează proprietatea urmaritului, se va sechestra acea parte ideala.
Articolul 48
Obiectele cari se afla în detențiunea celui urmărit se pot sechestra fără nici o condiție, iar mobilele ce se afla în detențiunea unei terțe persoane, de regula numai atunci se pot sechestra, dacă persoana terta consimte. Execuția va trebui să se efectueze și în cazul dacă partea detentoare se împotrivește, dacă din dovezile aduse din partea urmaritoare se face verosimil, ca obiectele cari trebuiesc sechestrate sînt proprietatea urmaritului. Se va incunostiinta în acest caz detentorul sau persoanele de casa, sau curatorul numit de către portărel (art. 24). Detentorul are drept să facă contestație și recurs contra acestui act de procedura și dacă în urma recursului sau, procedura portărelului se anulează, recursul îndreptat contra acestei deciziuni nu suspenda liberarea obiectelor de sub sechestrare.
Dacă nu se face verosimil ca mobilele ce sînt în detențiunea persoanei terțe, ar forma proprietatea urmaritului, împotrivirea contra sechestrării se va trece în procesul verbal și detentorul este responsabil față de urmăritor pentru daunele cauzate cu împotrivirea sa, cu începere dela data întocmirii procesului verbal. Pretenția daunelor se poate validita pe calea ordinară de proces (Art. 42-43 Corp. Port.)
(Societatea în nume colectiv, art. 95 legea XXXVII: 1875. Creditorii particulari ai membrilor singulari apartinatori unei societăți în nume colectiv nu pot lua în sechestrare de asigurare, de escontentare nici obiectele, creanțele, drepturile ce aparțin societății, și nici partea ce li-se cuvine din aceasta membrilor singulari. - Pentru asigurare sau indestulare le servește creditorilor numai dobânzile, salariile sau tantiemele și dividendele ce li se cuvin membrilor singulari ori în genere, ori la lichidare. - Drepturile, cari au fost formate asupra obiectelor date societății de către membrii singulari la intrarea lor în societate, rămîn neatinse). - art. 239).
La art. 48 se adauga art. 42-43 Reg. Corp. Port.
Art. 42. În caz cînd datornicul se opune la o urmărire depunând valoarea ce i se cere, sau, justificând aceasta depunere prin recipisa Casei de depuneri și consemnațiuni, conform regulelor procedurii civile, portărelul, pe lîngă procesul verbal ce este obligat sa inchee, va trebui sa dea debitorului o dovadă de primirea contestației și a recipisei sau a valorii depuse și sa suspende urmărirea.
Cînd însă datornicul se opune la urmărire fără să depună și valoarea ce i-se cere, portărelul va termina urmărirea, rămînînd ca acela în contra căruia ea s'a făcut să facă contestație la autoritatea competinte potrivit dispozițiunilor din procedura civilă.
Art. 43. Cînd o urmărire sau orice operații de măsuri asigurătoare se va amana după cererea creditorului, portărelul va fi dator a încheia un proces verbal care să constate aceasta.
Dacă cu ocazia urmăririi datornicului face plata obligației sale, se va incheea un proces verbal în dublu exemplar, din care unul va fi lăsat acestuia și urmărirea va inceta.
1. Verosimilitatea cerută de acest art. se va face prin declarații de martori.
2. Pentru stabilirea precisa a împrejurărilor detentiunei trebuie aplicat cu mare bagare de seama art. 26.
3. Execuția numai în acel caz va putea fi anulată pe baza acestui art. dacă într'adevăr au fost executate lucrurile altuia, aflătoare în detențiunea altuia și verosimilitatea nu s'a făcut.
4. Conform art. 34, se va face contestație, dacă portărelul refuza executarea. În acest caz este și materialiceste responsabil, dacă ulterior lucrurile dispar. (Vezi și art. 386 Cod penal).
5. Execuția ordonată contra unei firme nu poate fi extinsă asupra averii membrilor din firma. [B. 4761/1912].
6. Pe teritoriul Cod. civ. austr. se admite executarea averii succesorale nepredate încă succesorului urmărit. [B. 1905].
Articolul 49
Cat timp căsătoritii locuesc împreună și în cazul, cînd execuția este îndreptată numai în contra soțului, se pot sechestra mobilele, cari sînt în detențiunea^1) lor comuna, afară de bijuterii și argintarii, obiecte prețioase și rochi marcate cu numele sau monodramul sotiei: și acele mobile, cari după natura lor evidenta sînt destinate uzului femeiesc^1). În cazul cînd execuția se îndreaptă în contra sotiei, se pot sechestra bijuteriile și argintariile, precum și obiectele prețioase, și rochiile marcate cu numele sau monogramele ei și acele mobile cari după evidenta lor natura sînt destinate uzului femeiesc, apoi acele mobile despre cari urmaritorul face verosimil, ca formează proprietatea sotiei urmărite (art. 92).
___________
^1) Aceasta dispozițiune nu abroga dreptul sotiei, de a intenta acțiune de escindere, spre a putea dovedi dreptul sau de proprietate executiv. Baza acestei dispozițiuni nu o gasim în dreptul civil maghiar, unde exista coachizitie de bunuri. Dar norma este luată din codul civil austriac, care pînă cînd sotia nu va face dovada contrară, considera toate bunurile ca proprietatea bărbatului. Firește cu excepțiunea celor amintite mai sus.
Nu pot fi sechestrate lucrurile de îmbrăcăminte destinate copiilor, ce traesc împreună cu tatăl sau mama lor, cari sînt urmăriți:
1. Vezi dispozițiunile art. 96.
2. Sotia va putea să facă proces de escindere și sa dovedească dreptul sau de proprietate.
3. În magazinul de postav, ce este proprietatea sotiei, nu se poate indrepta execuția pentru datoriile soțului. [Bp. 44.357/1889].
Articolul 50
Mobilele se vor conscrie în proces verbal sub numărul de ordine, în pozitiuni curente, indicandu-se camerile sau celelalte încăperi unde se găsesc.
Fiecare poziție se va introduce în procesul verbal de execuție, fiind indicate în mod cat se poate de precis obiectele după calitate, cantitate, după bucata, număr, greutate, măsura sau după alte determinări.
Mobilele cu o valoare mai mica și de aceiași natura, se pot trece sub o singura poziție, dar gruparea trebuie să se facă astfel, încît valoarea primită a poziției totalizate, sa nu treacă peste suma de Lei 100^1).
___________
^1) În text este florini.
Delegatul înscrie numai mobilele ce au fost vazute, numerotate sau măsurate de el.
1. Conscrierea se face detaliat pentru ca obiectele să poată fi identificate.
Articolul 51
Este abrogat și înlocuit cu art. 2 al novelei de execuție din 1908.
Sînt scutite de execuție și nu se pot executa nici cu consimțămîntul urmaritului următoarele:
1. Obiectele, ce sînt destinate direct cultului divin, precum și pentru exercitarea cultului divin în casa, cărțile de rugaciune, echipamentul destinat pentru locasul cultului divin, ornamentele de morminte și de cripte, precum și obiectele necesare pentru inmormantarea celui urmărit sau persoanelor dela casa;
2. Moastele religioase și portretele de familie;
3. Insigniile ordinului, medaliile și alte decorații;
4. Stampilele, sigiliile, actele, registrele, cărțile de afaceri și de alt scop, asortimentele și alte obiecte ce aparțin și sînt necesare unui oficiu public sau particular, ori unor institute și magazine, precum și alte asortimente ce aparțin oficiilor publice sau particulare.
5. Uniforma necesară pentru îndeplinirea unui serviciu public, sau exercitarea unei profesiuni, de asemenea și veșmintele cerute persoanelor cari fac serviciul religios, pentru ca să-și poată exercita profesiunea lor;
6. Armele, echipamentul, uneltele, rechizitele, trasurile și caii acelor indivizi, cari aparțin de armata, jandarmerie sau fac serviciu de paza la alte autorități, și întrucât sînt necesare pentru exercitarea serviciului.
7. Cărțile, actele, modelele, rechizitele, instrumentele funcționarilor, oficiantilor publici și particulari, preoților, medicilor, inginerilor, scriitorilor (autori), artiștilor și în genere tuturor persoanelor cari au o profesiune științifică și artistică, apoi a moașelor, întru cat toate acestea sînt necesare pentru exercitarea profesiunei lor;
8. Aranjamentul, instrumentele, vasele (rezervoarele) și stocul de medicamente al farmaciilor, întru cat acestea sînt necesare, pentru ca cel executat să poată continua funcționarea farmaciei;
9. Instalatiunile de spitale și ale instituțiilor sanitare publice, precum și spitalele și institutiunile sanitare particulare avînd caracter public;
10. Mobilele din casa și bucatarie, vasele, vasaria pentru gătit, tacamurile, sobele, vetrele, obiectele necesare pentru îmbrăcăminte, albiturile necesare în genere și pentru paturi ale urmaritului și a celor ce locuesc cu el împreună;
11. Medicamentele și alte seruri, precum și aparatele necesare în urma unei boli sau defect corporal, urmaritului sau celor ce locuesc cu el;
12. Cărțile și rechizitele de școala ale urmaritului sau celelalte persoane de casa;
13. Armele necesare pentru continuarea meseriei (profesiunei) și pentru siguranța personală;
14. Uneltele, instrumentele, rechizitele, animalele necesitate de micii industriasi, mestesugari, lucrători și zilieri industriasi (de fabrica) și în genere de toți aceia cari se susțin cu bratele, întru cat aceste sînt necesare pentru continuarea meseriilor, apoi materialul de lucrare necesar micilor industriasi și meseriasi, pînă la valoarea de 75 lei;
15. Alimentele, obiectele de încălzit și luminat, necesare urmaritului și a celor ce locuesc împreună, pe timp de o luna de zile; iar în lipsa acestora din banii numerari executabili, suma necesară pentru procurarea acestora;
16. Din banii numerari, suma necesară pentru achitarea chiriei pe un sfert de an atît urmaritului, cat și a celor ce locuesc împreună cu el;
17. După alegerea libera a urmaritului, o vacă, sau 4 oi, sau 4 capre, sau 4 porci, precum și nutrețul, paiele și asternutul necesar pentru întreținerea lor pe durata de 6 luni, iar în lipsa acestora, din banii numerari, suma necesară pentru procurarea acestora;
18. Samanta, animalele tragatoare, nutrețul, paiele, asternutul acestora pe timp de 6 luni, de asemenea instrumentele agricole și gunoiul necesitat pentru acei cari se ocupa cu agricultura, pentru cultivarea imobilului de către ei sau de alții, dar care nu poate avea o suprafața mai mare de 12 jughere cadastrale; dacă lipsește samanta, din banii numerari, suma necesară pentru procurarea ei;
19. Nu se poate executa la persoanele a căror indemnizație totală sau parțială este scutită de execuție, din banii numerari gasiti la ei, suma care corespunde acelei sume scutite de execuție, care este fixată pe timpul care durează dela efectuarea execuției, pînă la termenul cel mai apropiat al scadentei de indemnizație;
20. Toate bunurile (obiectele) cari sînt scutite de execuție prin legi speciale.
1. Creanta care este necesară pentru traiul urmaritului, nu poate fi executată.
2. Masina de tăiat lemne se poate executa, fiindca și cu ferastraul se pot tăia lemne, iar aceasta asigura traiul. Asemenea și masina de treerat. [Curia 3062/1910 IV].
3. Nu se poate executa căruța macelarului, cu care cara carnea.
4. Dispozițiunile din art. 2, 10 și 15 novela, nu pot fi interpretate extensiv.
5. Art. 2 din novela se aplică și atunci, cînd se face sechestru pentru chiria restanta.
6. Taxele de hornarit, scadente în baza unui contract, se pot sechestra.
Art. 3 al novelei din 1908.
Se pot sechestra toate lucrurile indicate în art. 2 (precedent) pentru încasarea prețului de obiect, dacă instanța judecătorească, ce a ordonat execuția, la cerere, îl declara de supus execuției prin deciziunea ce ordonă execuția, sau mai târziu prin deciziune separată.
În cazul amintit în punctul 2, al art. 2 novela (adică 51 din legea LX: 1881) sînt supuse execuției ramele, întrucât se pot separa de moaste sau de portrete, fără atingerea substanței.
Banii numerari, indicați în aliniatele 15, 16, 17, 18 și 19 al articolului 2 (precedent), se pot reduce la jumătate, dacă execuția se ordonă în favoarea aceluia, pe care pîrîtul în baza legii sau uzantei legale, este obligat a-l întreține, sau dacă se încasează întreținerea pentru copilul natural.
În cazul amintit de punctul 19, art. 2 (precedent), trebuie compensata suma lăsată urmaritului conform aliniatului 15^1).
___________
^1) În conformitate cu celelalte legi nu se pot sechestra:
Averea minorului pentru creanțele părinților: 12, 25, leg. XX: 1877. Obiectele depozitate la antrepozite: art. 450, leg. XXXVII: 1875. Banii depozitati la Casa de păstrare a postelor, dacă nu trece peste suma de 2000 Lei, art. 24 din lege IX; 1885 și art. 2 din lege VIII: 1898.
Instrumentele gradinarului ce cultiva gradina cu plante de tutun, precum și animalele acestuia, art. 23 din legea XXIX: 1900. Drepturile de farmacie, art. 130 din legea XIV: 1876.
Articolul 52
Dreptul poștal, apoi vehiculele, stocurile și rechizitele destinate pentru serviciul poștal, taxele poștale și de transport, încasate pe seama Statului, indemnizațiile de birou și de transport a dirigintilor postali, nu sînt susceptibile execuției.
Banii numerari și alte valori, predate poștei pentru expediere, sumele poștale rambursabile, sumele mandatate prin posta sau pe cale telegrafica, nu se pot executa.
Articolul 53
Concesiunea de industrie numai atunci se poate sechestra, dacă regulele industriale în vigoare admit cesionarea în mod valid.^2).
___________
^2) Concesiunea de farmacie, conform art. 130, leg. XIV: 1876, nu se poate sechestra. Vezi legea sanitară v.r.
În ce modalitate sînt supuse execuției obiectele Regiei Monopolurilor Statului și instrumentele de producerea sau vînzarea lor, sau cîștigul de loterie și mărfurile ce sînt sub administrație vamală, se arata de legile de monopol în vigoare.^1).
___________
^1) Vezi legea Regiei Monopolului statului.
1. În Ardeal sarea, tutunul și timbrele fiscale, poștale se pot licita numai conform dispozițiunilor legii Monopolului R.M.S.
2. Dreptul de farmacie nu se poate executa.
3. Cîștigurile din loterii se pot urmări.
Articolul 54
Este abrogat și înlocuit cu art. 6 din novela.
În privinta funcționarilor, oficiantilor de stat, județ, comuna, apoi preoților, profesorilor și învățătorilor, scoalelor de stat, scoalelor comunale și confesionale publice, persoanelor ce aparțin de armata, jandarmerie, de institute penitenciare și corectorii, oficiantilor și celorlalți impiegati cari au plata cu anul sau cu luna, sau primesc salarii lunar, aparținînd căilor ferate instalate cu putere motrica în circulație publică, întreprinderilor de navigație cu putere motrica; oficiantilor de directiune dela secția artistică și administrativă, artiștilor de drama și opera cu roluri independente, coristilor și muzicantilor ai teatrului național și ai operei de stat, de asemenea oficiantilor inferiori și ordonanțele în funcție publică, nu li se poate executa leafa regulată și adausul avînd caracter de leafa, indiferent de titlul sub care acestea se primesc, precum și competintele în stare de disponibilitate, decât una treime și aceasta numai atunci, dacă se rezerva pentru cel executat 1000 lei anual. (Vezi mai jos modificările. Azi 1500 Lei).
Indemnizația de chirie a persoanelor arătate în aliniatul prim, se poate sechestra numai pentru creanta de chirie, iar indemnizațiile de alta natura, primite după serviciu, în general nu se pot executa în nici un caz. Dacă vreuna din persoanele indicate în alin. prim, cu scopul de a-și cladi sau cumpara casa de locuit, depune în gaj indemnizația sa de chirie și pentru aceasta la obligație în act autentic, se admite pentru încasarea acestei creanțe și executarea indemnizației de chirie.
Cînd execuția se face asupra indemnizațiilor persoanelor mai sus indicate, creanta ce deriva dintr'un avans de leafa ridicat, nu are drept de preferinta înaintea creanței executantului care a dobîndit asupra indemnizației drept de gaj mai înainte de ordonanțarea avansului; au însă preferinta acele creanțe, ce rezultă din raportul de serviciu, mai ales taxele de serviciu, surplusurile de plată, restituirile precum și amenzile și pedepsele bănești, față de creanțele, pentru cari s'a dobîndit dreptul de gaj asupra indemnizației, înaintea celorlalte creanțe. De asemenea au preferinta asupra creanțelor investite cu drept de gaj, creanțele ce rezultă din cotizațiile sanitare (Leg. XXI. 1898), precum și celelalte creanțe fixate prin dispozițiuni legale speciale.
Creanțele indicate în aliniatul precedent se pot incasa fără considerare la limitarile indemnizațiilor amintite în această lege. Relativ la limita, se aplică dispozițiunile speciale, date în aceasta direcție. În lipsa acestor dispozițiuni, se poate executa cel mult 20% din suma care nu este supusă execuției. (Vezi ord. data mai jos).
1. Cînd funcționarul este urmărit pentru restanta de chirie, cota ce i se cuvine ca chirie de la stat, poate fi poprită în întregime.
2. Veniturile din viitor ale notarului public nu pot fi sechestrate.
3. Cota de chirie a funcționarului public nu poate fi urmărită decât pentru chirie.
Articolul 55
Este abrogat și înlocuit cu articolul 7 din novele.
Din pensia sau pensiunile date prin clementa persoanelor indicate în art. precedent, precum și celelalte indemnizații personale suplimentare, dobândite în urma pensionării, astfel și pensia de batranete a preoților, se poate popri numai în una treime și dacă suma rezervată pentru cel urmărit, afară de cea sechestrata, face anual Lei 600^1).
___________
^1) Modificat la 900 Lei. Mai jos se da ord. min. 5961-917. P.M.
Dacă aceste persoane, în loc de pensie primesc escontentare (indestulare definitivă), sau persoanele, cari aparțin armatei pierzându-și rangul, primesc pensiune prin clementa, din punctul de vedere al execuției sînt considerate ca și pensiile.
Dacă escontentarea (indestularea definitivă) li s'a fixat în suma indemnizației de 2 ani, atunci trebuie stabilită partea supusă execuției pentru fiecare an aparte. Astfel se va proceda și în cazul, dacă pensia se va rascumpara. (Art. 28 și 31 leg. XI. 1885).
În cazurile celor 3 aliniate precedente, trebuie aplicat aliniatul 3 și 4 al articolului 6 (precedent) în mod corespunzător.
Pensiile, pensiile prin clementa, escontentarile, rascumpararile de pensii precum și indemnizațiile pentru creșterea copiilor (art. 39-44 leg. XL: 1885) date văduvelor rămase după persoanele menționate în (art. 54) art. 6 novela, nu sînt supuse execuției [Legea I.O.V.]
Articolul 56
Nu se pot sechestra indemnizațiile date invalizilor pentru alimentare, indemnizațiile suplimentare ale răniților, indemnizațiile după medaliile de vitejie, retribuțiile sau escontarile date familiilor rămase după cei cari aparțineau armatei, pe trimestrul din anul de doliu, de asemenea retribuțiile ce se cuvin după serviciul prestat de bărbat sau părinte, data văduvelor sau copiilor, cari au rămas după persoanele indicate în art. 6 novela (art. 56). Legea I.O.V.
Articolul 57
Se poate executa numai una treime, rezervandu-se cel puțin 500 Lei anual din dobânzile după cautia dotată necesară militarilor. Pe lîngă aceasta limitare sechestrarea se permite numai pentru creanta la a carei plata în decursul convietuirei s'au obligat ambii soți de comun acord, sau după încetarea raportului de căsătorie s'a obligat sotia.
Capitalul cauțiunii dotale, se poate executa numai cu restrictiunea, ca încasarea se va putea face numai după ce capitalul va inceta sa servească drept cautie.
Art. 8 din novela, modifica articolul de mai sus, ca din dobânzile cauțiunei dotale militare nu se poate sechestra decât una treime și numai în acel caz, rămîne pe an 600 Lei ca rezerva din dobânzi.^1).
___________
^1) Modificat la 900 Lei.
1) Vezi legea pentru căsătoriile militare.
Articolul 58
este abrogat și înlocuit cu art. 9 din novela
Dacă execuția se face pentru pensia de întreținere a sotiei, a ascendenților sau descendenților datornicului precum și a copilului natural, scutirile arătate în art. 6 novela (art. 45) și în art. 7 novela (art. 55) se reduc la jumătate, iar jumătate parte a indemnizațiilor arătate în art. 7 (art. 55) se poate sechestra.^2).
__________
^2) Modificat la 500, recte la 300 lei anual.
Sînt supuse în întregime execuției, dobânzile ce se cuvin după cautia dotală a militarilor, pentru încasarea pensiei de întreținere a sotiei și a descendenților, se pot popri dobânzile cautiei dotale militare, cari întrec suma de 600 lei.^3).
__________
^3) Modificat la 900 lei.
1. Cheltuielile ivite cu procesul de întreținere sînt accesoriile taxei de întreținere. [B. 1894].
Articolul 59
Retribuțiunile și indemnizarile ce se cuvin conform regulelor existente, persoanelor indicate în art. 54 și 55, în urma unei delegații sau deplasări oficiale, sînt supuse execuției, deși plata acestor indemnizații și retribuții nu se face de către o casierie publică.
Diurnele portareilor nu pot fi poprite. [Cluj 3066/1912].
Articolul 60
Este abrogat și înlocuit cu art. 10 din novela.
Tranzacțiile și renunțările făcute din partea celui urmărit contra dispozițiilor arătate în art. 54, 55, 57, 58, modificate cu art. 6-9 a legii de față privitoare la restrangerea execuției precum și în art. 56 și 59, nu au nici un efect.
Efectul execuției făcute asupra salariului se întinde și asupra schimbarei ivite ulterior în privinta lefii, pensiei, pensiei prin clementa, escontentari sau răscumpărării de pensii, fără a fi necesară o noua dispoziție judecătorească, se va schimba și câtimea părții supuse execuției.
Dacă indemnizația se reduce la suma, sau suma nesupusa execuției, efectul execuției se suspenda dar revine cu dela sine putere, dacă indemnizația va depăși iarăși suma nesupusa execuției.
Execuția își pierde efectul, dacă a rămas în pausare timp de 5 ani.
1. Cînd un diurnist devine salarist, se poate aplica art. 60 prin analogie.
2. Persoanele amintite la art. 54-56 partea veniturilor lor, ce nu cade sub execuție, nu pot fi legate obligatoriu nici prin contracte.
Articolul 61
Este abrogat și înlocuit cu art. 11 novela.
Se poate popri cel mult o treime, rezervandu-se pentru cel executat 1000^1) lei anual din leafa, sau alte indemnizații date pentru serviciul permanent, persoanelor cari sînt în serviciul public sau particular și nu sînt arătate în art. 6 nov. (art. 54).
_________
^1) Modificat, 1500 lei.
În conformitate cu acest articol, vor fi considerați în serviciu permanent acei cari n'au diurna sau a căror simbrie nu este fixată cu ziua, săptămîna sau cu bucata.
Dispozițiile art. 10 novela, se vor aplica în mod corespunzător și persoanelor indicate în aliniatul prim al (art. 60) prezentului articol, iar dispozițiile indicate în cele trei aliniate ultime ale articolului 10 novela (art. 60) se aplică pînă cînd vor rămîne angajații la aceeași societate, întreprindere sau la același patron. (În privinta sechestrării indemnizațiilor gradinarului ce cultiva plantele de tutun, se vor aplica dispozițiile art. 11 novela).
1. Avansul înseamnă eliberarea salariului mai de timpuriu. Astfel, pînă cînd avansul nu se amortizeaza poprirea n'are efect. În acest caz trebuie arătat statutul.
2. Proviziile agenților comerciale sînt popribile.
3. Pausalul agentului comercial, stabilit într'o sumă globală este popribil.
Art. 62 și 63 sînt abrogate și înlocuite cu art. 12 din novela.
Din diurne se poate sechestra numai partea ce trece zilnic peste 5 lei.^1).
____________
^1) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.
Simbria ce se plătește ziua sau cu săptămîna numai atunci este supusă execuției dacă se rezerva pentru fiecare zi câte 5 lei.^2).
____________
^2) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.
Dacă plata se face cu bucata, în caz de execuție se va scuti de subexecutie pentru fiecare zi 5 lei.^3).
____________
^3) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.
Dacă execuția se face pentru creanțe elementare datorate de urmărit sau familia lui, sau pentru chirie, sumele nesupuse execuției conform alineatelor precedente se reduc la jumătate.
Nu se vor executa soldele soldatilor de rând.
1. Precum reiese din economia legii executionale, întreținerea de care beneficiază o femee și din care trăiește, nu poate forma obiect de execuție. (1874/1910).
Articolul 64
Nu se pot executa pensiile prin clementa și sumele plătite pentru binefacere și de grație de caseriile publice sau de fundatiuni, pentru a proteja pe saraci, văduvele orfanilor și în genere pe toți nevoiasii, chiar dacă sînt date de către societăți, institute, fundatiuni sau particulari.
Art. 13, 14 și 15 din novela completează art. 64.
1. Se arata contrazicere între art. 55 și 64. Dispoziția din art. 63 este mai blanda.
2. Statul are datoria de asistența socială. Copiii gasiti sînt internati în azile pentru cari statul plătește taxele cuvenite. Aceste taxe nu pot forma obiect de execuție [B. 72.293].
Art. 13 novela. - Împrumuturile pentru ajutorare la caz de mizerie, bursele, ajutoarele de studii și călătorii date din partea autorități, institut, uniuni sau asociații, nu sînt supuse execuției.
Pensiile sau alte rente, date urmaritului pentru membrii de familie, sau celor rămași după decedat, de către instituții, societăți, uniuni fondate pentru ajutorare, sau alimentare, întrucât nu sînt scutite de execuție; apoi pensia sau alte indemnizații avînd caracter de pensie a persoanelor indicate în art. 11, novela: (art. 61) pe care urmăritul le primește dela patron, numai atunci se pot executa și cel mult în una treime, dacă întrec suma de Lei 600^1) anual.
___________
^1) Modificat la 900 Lei.
Nu este expusă execuției pensia sau alte indemnizații ce primesc văduvele și copii indicați în art. 11, novela: (art. 61) dela patron pentru serviciile prestate de către bărbatul, sau tatăl urmărit^2).
___________
^2) Taxele ce se plătesc din fundatiunea data pentru îngrijirea bolnavilor din țara, copiilor gasiti, sau declarați de parasiti de către o autoritate oarecare, se vor considera ca și sumele amintite în art. 64 și 65, prin urmare nu se pot sechestra.
Art. 14 novela. Dacă execuția se face pentru încasarea pensiei stabilite pentru întreținerea sotiei, ascendenților sau descendenților urmaritului și a copilului natural, scutirile arătate în art. 11, novela (art. 61) alineatele 1, 2 și 3, art. 12 novela (art. 62) alineatul penultim art. 13 novela, se reduc la jumătate, iar indemnizația prevăzută de alin. ultim al art. 13, în jumătate parte este supusă execuției^3).
___________
^3) Vezi modificările.
Pentru creanțele cotizațiilor sanitare și pentru alte creanțe, (XXI: 1898) întru cat în privinta lor sînt dispozițiuni speciale, se poate face execuția și asupra sumei scutite, conform articolului 11 novela, aliniatul 1, 2, 3, art. 12 și aliniatul penultim al articolului 13 din novela, trebuind însă să se tie socoteala de dispozițiile aliniatului ultim al articolului 6 din novela.
Art. 15 novela. - Dacă execuția se face asupra mai multor creanțe ale urmaritului arătate în art. 6, 7, 8, 9, 11, 12 și 13 novela, scutirea trebuie pusă în aplicare față de fiecare indemnizație separat.
1. Din orice indemnizație conform art. 9 din novela se poate popri jumătate.
Ordonanța min. 5.051- 1917 P.M.
Despre urcarea sumelor minimale, nesupuse execuției din lefurile, pensiile sau alte indemnizații de serviciu ale amploiatilor publici și particulari.
Art. 1
Sumele minimale, nesupuse execuției în baza legii XII: 1908, ce modifica și întregește legea de execuție LX: 1881 în privinta executării lefurilor, pensiilor, sau altor indemnizații de serviciu ale amploiatilor publici și particulari, cu excepțiunile insirate în art. 2 al prezentei legi, se urca cu jumătate.
Prin urmare în locul sumelor stabilite de legea XII: 1908 novela, se vor pune sumele de mai jos:
în alin. 1, al art. 6, în loc de 1.000 Lei, 1.500 Lei;
în alin. 1, al art. 6, în loc de 600 Lei, 900 Lei;
în art. 8, în loc de 600 Lei, 900 Lei;
în alin. ultim al art. 9, în loc de 600 Lei, 900 Lei;
în alin. 1, al art. 11, în loc de 1.000 Lei, 1.500 Lei;
în aliniatele 1, 2 și 3 al art. 12, în loc de 2 Lei 50 bani, 3 Lei 75 bani;
în alin. penultim al art. 13, în loc de 600 Lei, 900 Lei.
Art. 2
Se modifica alin. 1, al art. 9, precum și alin. 1 al art. 14 din legea XII: 1908 în sensul, ca în cazul execuției făcute pentru încasarea intretinerei datorate de urmărit sotiei, ascendenților sau descendenților, sau pentru întreținerea copilului natural, se poate sechestra jumătate și din partea nesupusa execuției însă numai altfel, încît și după sechestrarea să-i rămînă urmaritului din leafa și indemnizațiile de aceeași natura (art. 6 și 11 din legea XII: 1908) cel puțin 500 Lei anual, din pensie (escontentare) (alin. 3 prime, art. 6 și alin. penultim art. 13 din legea XII: 1908) cel puțin 300 Lei anual.
Art. 3
Drepturile obținute, înainte de a se introduce prezenta ordonanță, în urma unor executii de asigurare asupra indemnizațiilor, întru cat sînt contrare dispozițiunilor din prezenta ordonanță, la cererea urmaritului trebuiesc anulate.
Însă rămîn neatinse acele drepturi, cari s'au obținut asupra indemnizațiilor, înaintea intrării în vigoare a ordonanței prezente, prin cesionarea, sau prin alte cai de a dobândi sau chiar prin execuție de escontentare, conform normelor de pan'acum, în mod valid.
Art. 4
Fără actualitate.
Articolul 65
din legea LX: 1881. - Nu se poate face execuție în decursul raportului de contact asupra obiectelor ce trebuiesc liferate sau asupra avansurilor sau ratelor ce sînt de plătit particularilor, în urma contractelor incheate de către aceștia cu statul, cu municipiile, fundatiunile centrale, iar asupra rechizitelor necesare pentru îndeplinirea contractului, execuția se poate face numai dacă prin aceasta nu se împiedica executarea sau îndeplinirea contractului.
Creanțele ce se cuvin particularilor după îndeplinirea contractului încheiat cu statul, cu municipiile sau fundațiile centrale după efectuarea socotelilor finale, se pot executa și în decursul timpului de aplicare al contractului.
Banii și valorile date drept cautie se pot executa, dar creditorul numai atunci și în asa măsura poate cere plata, cînd și dacă destinația cautiei va inceta.
1. Aceasta dispoziție este dictata de interesul public.
2. Dacă celce trebuie să transporte mărfurile dar se găsește încă în posesia lor, asupra acestor mărfuri se poate indrepta execuția.
Articolul 66
Suma de asigurare pe viața, cuvenită celui beneficiat nu se poate executa pentru datoriile săvîrșite de asigurat. Aceasta regula se aplică și atunci, dacă în calitate de beneficiati sînt arătați moștenitorii asiguratului, fără chiar să facă vre-o mențiune mai specifică.
Despăgubirea ce urmează a se plati de asigurator în caz de asigurare a edificiilor contra incendiului, nu se poate executa pentru datoriile celui asigurat, însă portărelul este dator a înștiința despre execuție pe creditorii, cari au dobîndit dreptul de ipoteca mai înainte de dăuna suferită în urma incendiului. Acești creditori sînt în drept a-și validita contra urmaritului preferinta lor de escontentare, sau sa pretindă ca suma de despăgubire să fie sechestrata și să fie întrebuințată pentru reconstituirea edificiului.
Despăgubirea ce rezultă din mobilele asigurate se poate executa pentru datoriile asiguratului, au însă drept de preferinta de escontentare, ceice au dobîndit drept de gaj asupra fundatiunile centrale, iar asupra rechizitelor necesare pentru îndeplinirea contractului, execuția se poate face numai dacă prin aceasta nu se împiedica executarea sau îndeplinirea contractului.
Creanțele ce se cuvin particularilor după îndeplinirea contractului încheiat cu statul, cu municipiile sau fundațiile centrale după incheerea socotelilor finale, se pot executa și în decursul timpului de aplicare al contractului.
Banii și valorile date drept cautie se pot executa, dar creditorul numai atunci și în asa măsura poate cere plata, cînd, și dacă destinația cautiei va inceta.
Art. 66. Suma de asigurare pe viața, cuvenită celui beneficiat nu se poate executa pentru datoriile săvîrșite de asigurat. Aceasta regula se aplică și atunci, dacă în calitate de beneficiati sînt arătați moștenitorii asiguratului, fără chiar să facă vre-o mențiune mai specifică.
Despăgubirea ce urmează a se plati de asigurator în caz de asigurare a edificiilor contra incendiului, nu se poate executa pentru datoriile celui asigurat, însă portărelul este dator a înștiința despre execuție pe creditorii, cari au dobîndit dreptul de ipoteca mai înainte de dăuna suferită în urma incendiului. Acești creditori sînt în drept a-și validita contra urmaritului preferinta lor de escontentare, sau sa pretindă ca suma de despăgubire să fie sechestrata și să fie întrebuințată pentru reconstituirea edificiului.
Despăgubirea ce rezultă din mobilele asigurate se poate executa pentru datoriile asiguratului, au însă drept de preferinta de escontentare, ceice au dobîndit drept de gaj asupra mobilelor asigurate, întrucât își declara pretențiile înainte de ordonanțarea sumei, ce se va plati ca rezultatul asigurări ^1).
___________
^1) Polița de asigurare la ordin este supusă execuției pentru datoriile asiguratului, fiindca art. 66 nu se poate aplica atunci, cînd în polița de asigurare nu este numit beneficiarul.
1. Polița de asigurare pe viața la purtător poate fi executată pentru datoriile asiguratului, fiindca art. 66 nu se aplică atunci cînd în polița nu se arata nimeni ca beneficiar. [B. 27882].
2. (Vezi art. 498 din Cod. Com.)
3. Creanta asiguratului izvorita în urma pericolului de foc poate fi ridicată de asigurat; în consecința poate fi și obiect de sechestru. În prima linie însă se va ține seama de creditorii ipotecari, aflatori intabulati asupra imobilului cladit.
4. La deciderea asupra chestiunei ca oare se poate urmări suma de asigurare pentru datoriile asiguratului, fiind o chestie de drept, se vor lua în considerare condițiunile de asigurare [B. 2579].
Articolul 67
Este abrogat și înlocuit cu art. 16 din novela.
Dacă execuția se face contra acelora, ce se ocupa cu agricultura, se pot executa animalele de tras și jug, precum și instrumentele agricole, cari nu intră în prevederile alin. 18 al art. 2 novela, dar dacă cel executat voește să le întrebuințeze pentru continuarea agriculturei și se îngrijește de hrana necesară pentru animale, atunci acelea, în perioada dela 15 Martie pînă la 15 Noemvrie a aceluiași an, trebuiesc lăsate la dispoziția lui și nu pot fi licitate.
Aceasta restrictie nu se aplică, dacă execuția se face contra arendașului pentru încasarea arenzii și, la cerere, judecătoria care o ordonat execuția, admite aceasta prin deciziunea de ordonare a execuției, sau mai târziu printr'o deciziune separată.
Articolul 68
Asupra obiectelor predate pentru transport întreprinderilor de navigație cu putere motrica și acelor de cai ferate, sau altor cărăuși, se pot executa pentru datoriile destinatorului, dar numai după ce acelea au sosit la locul destinației și numai după ce s'a înmânat scrisoarea de trasura celui în drept de a le prelua.
Pentru datoriile expeditorului, mărfurile predate pentru transport, se pot sechestra numai în acel caz dacă nu s'a eliberat recipisa de predare, sau polița de încărcare și totdeodată despre efectuarea execuției se înștiințează la timp cărăușul, iar la căile ferate și întreprinderile de navigație cu putere motrica, șeful acelei stații unde trebuie să se facă predarea, pentru a impideca înmânarea scrisorii de trasura cumpărătorului.
Dacă polița de încărcare sau recipisa de predare s'a eliberat, sub condițiile arătate mai sus, obiectele predate pentru transportare se pot executa pentru datoriile posesorului poliței de încărcare sau recipisei de predare, dar numai în acel caz, dacă polița de încărcare, sau recipisa de predare, se găsește sau se depozitează la distanta, sau se noteaza pe ele actul execuției.
Cărăușul în nici un caz nu este obligat a extrada obiectele executate, asupra cărora conform articolului 411 din legea XXXVII: 1875 are drept gaj, iar în caz dacă le da, dreptul de gaj mentinandu-și efectul, creanta lui se va plati cu preferinta și din prețul încasat la licitație.
Dacă urmaritorul achită creanta cărăușului, intră în drepturile, ce sînt asigurate cărăușului în privinta priorității gajului și al indestularii. (Vezi cod. com. art. 411).
Articolul 69
Portărelul, înainte de a conscrie obiectele în proces verbal, la cererea celui urmărit este obligat a socoti creanta și accesoriile urmaritorului și a le menționa într'o sumă totală în procesul-verbal. [Art. 36 Corp. Port.]
La art. 69 se adauga art. 36 din Reg. Corp. de portarei.
Art. 36. - Portăreii vor redacta în dublu exemplar somatiile, comandamentele și în genere toate actele puse lor (de a face sau nu face un act, de a împlini o obligațiune, de a satisface un drept de cineva pretinde ca are, mai înainte de a ajunge la o execuțiune sau la judecata), conform prescripțiunilor legilor speciale și potrivit cererii în scris a părților.
Actele vor fi redactate în scurt, în termeni cuviinciosi și vor fi subscrise atît de portărel, cat și de parte.
Articolul 70
Portărelul, care face sechestrarea, este obligat, ca încît se poate, sa cerceteze și sa menționeze în proces-verbal dacă mobilele, asupra cărora face sechestrarea, sînt sau nu sechestrate printr'o execuție anterioară.
Noua sechestrare a obiectelor deja sechestrate, de regula, se face prin suprasechestrare.
Suprasechestrarea se face fără o noua consemnare în proces-verbal, luat spre sechestrarea prima, prin arătarea suprasechestrarei, numelui urmaritorului, sau a reprezentantului sau, menționându-se în mod precis timpul cu privire la executarea suprasechestrarii, se semnează de către portărel.
Dacă afară de mobilele sechestrate, se executa și alte mobile, acestea se vor conscrie în proces-verbal în toată regula.
Dacă prin execuția anterioară nu s'a pus sub peceți obiectele sechestrate și dela efectuarea primei executii au trecut șase luni, sau procesul-verbal al execuției prime nu se poate procura, execuția noua nu se va face prin suprasechestrare, ci printr'o conscriere noua regulara. Portărelul afară de cazurile arătate mai sus, după aprecierea sa, sau la cererea vreunuia dintre cei interesați, poate efectua execuția printr'o noua conscriere în proces-verbal a obiectelor dacă din împrejurări se pare verosimil, ca s'a ivit vre-o schimbare în obiectele sechestrate. Sechestrarea precedenta gasita se va menționa și în acest caz în procesul-verbal, pe lîngă indicarea domiciliului și creanței urmaritului sau a reprezentantului sau. (Vezi art. 41 Corp. Port.)
La art. 70 se adauga art. 41 din Reg. Corp. Port.
Art. 41. - Portărelul care prezentându-se la locuinta datornicului va găsi o alta urmărire facuta și averea sub sigilii sau sub paza de custode, după ce va lua copie de pe procesul verbal aflat în mana custodelui sau în mana datornicului, ori la domiciliul sau, va dresa un proces-verbal arătând toate actele acestei împrejurări, precum și numele agentului judecătoresc care a urmărit, va declara urmărită aceasta avere și de dânsul și va putea urmări și alta avere care nu ar fi fost deja urmărită.
1. Din faptul prevăzut de art. 70, ca anume suprasechestrul trebuie introdus pe procesul-verbal de sechestru de baza, nu se poate deduce ca dreptul de gaj se obține numai din acel moment, ci din momentul conscrierii obiectelor ca supresechestrate.
Articolul 71
Este abrogat și înlocuit cu art. 17 din novela.
Valoarea obiectelor sechestrate se va stabili prin evaluare, odată cu sechestrarea.
Dacă urmaritorul și urmăritul sînt de acord asupra valorii evaluate, acordul lor decide. În caz contrar, evaluarea se va face de către portărel. Dacă execuția se face la sediul instanței și la instanța, este angajat un estimator permanent, portărelul îl va duce cu sine. Dacă execuția se face în afară de sediul instanței, portărelul numai atunci îl va duce cu sine pe estimator și numai atunci se va evalua cu intervenirea lui, dacă se poate prevedea cu intervenirea lui, dacă se poate prevedea, ca pentru estimarea obiectelor, ce urmează a se executa sînt necesare cunoștințe speciale.
Afară de cazul indicat în alineatul precedent, estimator se va mai întrebuința și atunci, cînd se va cere de către unul dintre părți. Dacă numai urmaritorul cere estimator, fără însă ca în conformitate ce aliniatul precedent sa fi fost nevoe de acesta, cheltuelile ivite cu estimarea, nu se pot stabili în sarcina celui urmărit.
Dacă se găsește necesar, estimator se poate chema și în decursul execuției.
Valoarea obiectelor executate trebuie să fie arătată în proces-verbal, separat în privinta fiecărui obiect.
Articolul 72
Dacă se sechestreaza unele mobile, asupra cărora acela al cărui chiriaș sau arendaș este, sau a fost urmăritul, se poate presupune, ca ar avea de gaj legal, urmăritul în termen de 24 ore dela terminarea execuției, este obligat a incunostiinta pe inchiriator sau arendator prin scrisoare recomandată despre efectuarea execuției. Recipisa se va alătură la acte.
Inchiriatorul are drept de gaj legal pentru plata de chirie pe jumătate de an asupra mobilelor din localul închiriat; iar arendatorul pentru plata arendei de pe un an, asupra productelor ce sînt acolo, sau aparțin mosiei, asupra instrumentelor agricole, precum și animalelor. Dreptul de gaj legal, obținut pentru chirie, recte pentru aranda, se poate validita pentru chiria de jumătate, sau aranda de un an, chiar dacă a trecut termenul sau va deveni în curând scadent, ori pentru ratele ce în parte au trecut, în parte vor fi scadente, fără considerare dacă mobilele sînt sau nu proprietatea locatarului^1). Asupra obiectelor, ce au ajuns în mod oprit de lege în posesia locatarului, dreptul de gaj legal nu se extinde.
____________
^1) Drept de gaj legal are și fostul proprietar care a făcut închirierea, dar căruia nu i s'a plătit încă chiria de pe timpul cînd era încă proprietar.
1. Dreptul de gaj legal, nefiind un drept personal, se poate cesiona.
2. Și proprietarul anterior are drept de gaj legal pentru chiria neachitata încă.
3. Dacă lucrurile chiriașului se transporta din locul ținut în chirie, dreptul de gaj legal se stinge.
4. Dreptul de gaj legal se referă și la accesorii legale ale chiriei, precum sînt dobânzile și cheltuelile de proces. (Curia 1903 Febr. 8, 7962).
Articolul 73
Dacă cel urmărit nu consimte, ca banii gasiti între obiectele arătate în procesul verbal, să fie dati urmaritorului drept plata, sau amortizare, portărelul, după estimare, îl va lua la sine împreună cu bijuteriile, argintariile și obiectele prețioase, apoi și efectele, dând o adeverinta celui urmărit, iar la cerere și urmaritorului, și pentru a fi depuse în depozit judecătoresc, va face un raport deosebit.
Urmaritorul și cel urmărit au dreptul de a controla, ca portărelul să efectueze depozitarea fără amânare, ce dacă nu s'ar face, au dreptul de a anunta aceasta omisiune instanței, oral sau în scris.
1. Portărelul va face un raport separat despre obiectele depuse. Acest raport nu poate fi încadrat în raportul de înaintarea actelor.
2. Conform art. 26 pct. c) atît urmaritorul cat și urmăritul, pentru asigurarea lor, vor putea pretinde dela portărel înscrisuri despre preluarea obiectelor.
3. Vezi în caz de întîrziere a portărelului art. 462 Cod. penal.
Articolul 74
Mobilele sechestrate, afară de cele arătate în articolul precedent, de regula se vor declara de către portărel puse sub peceți judiciari, fără însă a le pune sub peceți. În privinta consecințelor penale ce se vor ivi în urma înstrăinării, sau distrugerii intenționate, se va face atent cel urmărit, iar în lipsa lui, cei cari sînt de fața.
Dacă execuția s'a efectuat într'o locuinta, sau într'o magazie pe usa principala se vor pune peceți.
1. Vezi aci art. 74-76 legea execuției și art. 359-360 Cod penal.
2. Ștampila portărelului se va pune pe usa urmaritului, unde s'a efectuat execuția, în semn ca aci s'a făcut sechestru. Nu se înțelege astfel, ca usa să fie închisă și stampilata.
3. Vezi aci art. 360 Cod penal, despre violarea de sigilii.
Articolul 75
La cererea urmaritorului, portărelul poate ordonă punerea sub peceți a obiectelor sechestrate.
Punerea sub peceți se face, de regula, de către portărel, după ascultarea propunerii urmaritorului, prin numire de curator de sechestru, dându-i mobilele sechestrate spre administrare.
Dacă s'au sechestrat mărfuri în comerț, portărelul este obligat sa ordone închiderea magazinului sau a magaziei, și dacă nu s'a sechestrat stocul întreg, portărelul este obligat sa pună peceți, depozitand marfa într'un loc închis și să le aplice sigilii, afară de cazul, cînd urmaritorul prezent a cerut expres omiterea punerii sub peceți.
Alte obiecte, numai atunci se vor depozita într'un loc închis și li se va aplica sigilii de către portărel, dacă prin acesta nu este împiedicat cel urmărit sau familia sa în locuinta necesară, sau în exercitarea profesiunei.
1. Dacă se executa mărfuri de comerț sau întreg stoc de marfa, se vor aplica sigilii în mod obligator.
2. La execuția ordinară nu se vor aplica sigilii. Reiese aceasta și din art. 51.
3. Vezi aci art. 245, 250, 252, 253.
4. Dacă înainte de faliment s'au aplicat sigilii, sau s'a numit curator de sechestru, masacuratorul al falimentului nu va avea dreptul să le scoată de sub administrația curatorului, dar are drept de a le inventariza.
5. Despre datoriile curatorului de sechestru vezi art. 245-253.
6. Dacă urmăritul închide magazinul urmaritului, dar nu se îngrijește de transportarea mărfurilor, proprietarul va avea dreptul sa acționeze direct pe proprietar pentru chiria restanta. [Curia 7913/1889].
Articolul 76
Mutarea obiectelor se ordonă de către judecătoria arătată în art. 18, la cererea urmaritorului, data la proces verbal, sau facuta prin cerere separată, dacă aceasta se vede necesară pentru asigurarea urmaritorului. Înainte de ordonare, judecătoria poate asculta partea urmărită și dacă găsește de necesar, poate să condiționeze strămutarea, de darea unei cauțiuni de către urmăritor (art. 42).
Mutarea se face pe răspunderea urmaritorului.
Articolul 77
Dacă în caz de suprasechestrare, la cererea urmaritorului, care a introdus prima sechestrare, nu s'a dispus punerea sub peceți, aceasta se poate ordonă la cererea partei, ce a făcut sechestrarea posterior, însă în privinta persoanei, ce va fi numita de curator de sechestru, se va asculta de către portărel și urmaritorul anterior, iar pînă la ascultarea lui se poate numi un curator de sechestru provizoriu.
Dacă partea care a făcut suprasechestrarea, cere ordonarea mutarei, instanța este obligată ca înainte de a incuviinta, sa asculte în orice caz și pe urmaritorul anterior.
1. Vezi art. 70.
2. Neapărat ca în speta se discuta nu numai cazul cînd este vorba de suprasechestrul propriu zis, ci chiar și cazul cînd se conscriu din nou lucrurile odată sechestrate.
Conscrierea din nou a obiectelor sechestrate trebuie facuta atunci, cînd dela prima execuție a trecut un timp mai îndelungat de șase luni.
Mai este cazul, cînd se cere sechestru strict (punere sub peceți) cu ocazia suprasechestrului. În acest caz se va face conscrierea din nou.
3. Vezi art. 35 și 76.
4. Transportul mobilelor sechestrate nu cade în atributia curatorului de sechestru - 1911.
Articolul 78
Trebue omisa efectuarea punerei sub peceți și ordonarea mutării, recte punerea sub peceți trebuie anulată și obiectele mutate, înapoiate în posesia celui urmărit, dacă urmăritul, urmaritorul anterior, cel ce face escindere, sau altcineva, pentru asigurarea aceia, ca obiectele, cari au fost sechestrate, vor fi găsite intacte la licitație, depune prețul lor de evaluare, sau dacă creanta, împreună cu accesoriile, pentru care se face execuția, este mai mica, se depune în depozit judecătoresc (art. 93).
1. Vezi art. 42, 74-76.
2. Dintre suma evaluată și creanta se va depune întotdeauna suma mai mica.
Articolul 79
Dacă se sechestreaza creanta celui urmărit, ce o are la o terta persoana, debitorul (tertiu) celui urmărit se va incunostiinta prin ordin înmânat cu dovada, conform regulelor de inmanare obligatorii pentru decisiunile principale, însă fără citare, prin publicațiune.
În cazul cînd creanta propusă este asigurata prin ipoteca, delegatul trimite un extract după procesul verbal direct instanței cărților funduare competente, ca să efectueze sechestrarea prin intabularea "subipotecei" asupra ipotecei care asigura creanta executată. Efectul execuției începe cu data înregistrării adresei de sechestrare, data de către delegat.
Cînd se executa sumele rambursate pentru mărfurile predate spre transport căilor ferate și întreprinderile de navigație cu putere motrice, șeful statiei de expediere trebuie încunoștiințat despre sechestrare^1).
___________
^1) Dreptul de gaj are efect asupra accesoriilor creanței sechestrate, indiferent ca dreptul de gaj este obținut în înțelesul legii, în baza unei hotărîri judecătorești sau prin contract.
1. Vezi art. 50, 51.
2. Dacă debitorul a cărui datorie fusese asigurata prin ipoteca, și-a achitat datoria, dar nu a cerut radierea ipotecei, asupra acestei ipoteci se poate obține drept de subipoteca, iar creanta se poate transmite pe cale executionala, cu toate ca creanta personală nu mai exista. [Curia].
3. Debitorul, la care s'a poprit vre-o sumă, este dator să depună suma poprită la instanța competența pentru efectuarea execuției.
Articolul 80
Creanțele cambiale, mandatele comerciale, biletele de ordin, polițele de încărcare, recipisele de deposit, varantele precum și alte efecte transmisibile prin indosament, (art. 204 și 295 din XXXVII 1885) sumele bănești depositate prin bilet de casa și carnet de depunere la instalațiile financiare, obligate pentru publicarea compturilor, sau la alte societăți - numai dacă deponentul în mod clar nu și-a menținut dreptul la încasarea în persoana - și în genere, toate creanțele a căror încasare presupune posedarea actului, care constitue creanta conform regulelor în vigoare, sau statutelor societăților, de regula numai atunci se pot executa, dacă actul se găsește cu prilejul execuției.
Cambiile, efectele și celelalte acte arătate mai sus, după menționarea execuției, trebuiesc depozitate conform art. 73.
Dacă actele amintite mai sus nu se găsesc cu ocazia efectuarei de execuție, dar din declarația celui urmărit, sau din dovezile arătate de către urmăritor, reiese ca verosimil, ca creanta exista și i se cuvine celui urmărit, sechestrarea se poate săvârși, menționându-se exact creanta, însă efectul execuției este pendinte de găsirea posterioară a actului necesar pentru valorizarea creanței, sau din anularea actului prin procedura legală, intentată de către cel urmărit, sau pe cheltuiala acestuia, de către urmăritor.
1. Vezi art. 3 și 110 din legea cambiala XXVII: 1876.
2. Vezi art. 291, 294, 415, 434, 468, 404, 164, 166 din Cod. Com. (legea XXXIII: 1875).
Articolul 81
Dacă se oprește o creanta ce rezultă din registrele comerciale, la proces-verbal se va anexa un extract din registre, iar în registrul comercial, la creanta poprită, execuția va trebui menționată.
Dacă se popresc toate creanțele, ce rezultă dintr'un registru comercial, este suficient, dacă se consemnează într'o sumă, menționându-se în mod exact suma executată, numele debitorului, cu raport la registru comercial; iar pe prima fața a registrului se va nota sechestrarea tuturor creanțelor, ziua execuției, numele părților și decisiunea judecătoriei.
Pentru scoaterea extractelor, adică pentru socotirea sumei creanțelor din registre, în caz de nevoe, delegatul poate aplica expert, iar taxele acestuia se vor socoti la cheltuelile de execuție.
1. Vezi art. 304 din Cod. com.
2. Vezi art. 50 și 79 din legea de fața.
3. La calcularea datoriilor din registre se vor putea aplica și experți. Taxele le stabilește instanța de execuție și fac parte din cheltuelile execuției.
4. Debitorii vor trebui înștiințați conform art. 79.
Articolul 82
Debitorul urmaritului, după ce a fost înștiințat despre sechestrarea creanței, nu poate achită datoria sa, ci în caz dacă a devenit scadenta inainta dispozițiunilor judecătorești ce erau să urmeze este obligat a o depozita la judecătoria competența pentru efectuarea execuției sau la instanța locului de plată, care este datoare a incunostiinta judecătoria amintita mai sus.
Debitorul poate cere și instanța trebuie să-i stabilesca cheltuelile cauzate prin aceasta procedura, care i se vor asemna din suma depozitata.
Debitorul, care achită creanta sa sechestrata celui urmărit, sau altuia, fără mandat judiciar, în afară de consecințele penale, rămîne obligat și materialiceste, ca și cînd n'ar fi achitat creanta.
1. Poprindu-se întreaga creanta, debitorul va trebui să depună întreaga datorie a sa.
2. Cheltuelile de depunere, pe lîngă sistemul recepiselor de azi este cam greoi. Stabilirea și ordonanțarea o face instanța execuției.
Articolul 83
Dacă se executa o creanta a urmaritului, care se poate incasa dela o casierie publică, sau dacă se executa sume sau obiecte depositate în deposit judiciar, ordinul de poprire se va trimite atît casieriei, cat și autorității superioare în drept de a ordonanța. Fața de cel urmărit, execuția își va avea efect începînd dela sechestrare, față de casierie din momentul ce a fost incunostiintata.
Casa ia act despre execuție și nu-i poate plati celui urmărit, recte nu-i poate restitui depositul judiciar, pînă ce nu este instiintata despre încetarea execuției din partea autorității competente pentru efectuarea execuției.
1. Poprirea în acest caz va avea efect numai din momentul sosirii ordinului de poprire la casieria publică.
2. Portărelul nu va putea popri o astfel de suma, care urmează a se ridica dela o casierie publică, situata în afară de circumscripția judecătoriei competinte.
Articolul 84
Dacă urmaritorul, în cererea de execuție declara ca voește sa introducă execuția numai asupra creanțelor, ce trebuiesc încasate dintr'o casierie publică, sau numai asupra sumelor depositate la judecătorie și arătate în mod exact în cerere, însărcinarea portărelului se va omite, iar despre execuție trebuie instiintata casieria publică și autoritatea superioară, prin însuși deciziunea, care ordonă execuția, și care conține ordinul.
Novela 18 completează art. 84 și 85 astfel:
În cazul cînd contabilitatea nu e condusă de către casierie, ci face de serviciu de conturi, instituit pe lîngă autoritatea în drept de a ordonanța, trebuie instiintata casieria, autoritatea superioară, și serviciul de conturi, instituit pe lîngă cea ulterioară, iar efectul execuției se socotește față de casierie din momentul cînd a fost înștiințat serviciul de conturi.
1. Vezi art 133.
2. Dacă se fac mai multe popriri, aceea are intaietate, despre care s'a trimis mai înainte înștiințarea casieriei publice.
3. Aceasta procedura este buna pentru a economisi cheltuelile.
4. Numai cînd numerarul se ridica dela o casierie publică, se va putea aplica aceasta procedura.
3. Vezi art. 18 și 133.
Articolul 85
Pentru efectuarea mai multor executii ordonate deodată, contra aceluiași urmărit, încît se poate, trebuie însărcinat un singur portărel, iar pentru efectuarea executiilor ordonate ulterior, după putinta, se va insarcina același portărel, care a efectuat execuția anterioară, neterminată încă.
1. Vezi art. 70, 19, 50.
Articolul 86
Dacă același delegat, este somat de către mai mulți urmăritori odată, să facă contra aceleiași părți diferite executii și dacă de fapt nu a început încă sechestrarea, conscrierea se va face deodată și împreună, în favorul tuturor părților urmaritoare.
Urmăritul care este însărcinat să efectueze o execuție din oficiu, și dacă în contra aceluiași debitor este însărcinat și cu alte efectuari de executii, este dator a efectua execuția din oficiu deodată și împreună cu executiile celelalte, chiar dacă urmăritul în favorul căruia face execuția din oficiu, nu ia avansat cheltuelile necesare, conform art. 20.
Dacă din prețul, ce rezultă din mobilele executate altfel, nu se pot achită toate creanțele, prețul se va distribui urmaritorilor, cari au făcut deodată sechestrarea, în raport cu suma creanțelor fiecăruia.
1. Dreptul de desemnare, în privinta mobilelor ce urmează a se sechestre, în caz cînd sînt mai mulți urmăritori, îl exercita toți urmaritorii împreună. În caz de neînțelegere, decide portărelul.
Articolul 87
Dacă după începerea sechestrării se prezintă la portărel un nou urmăritor, sau în decursul sechestrării portărelul primește însărcinarea să efectueze execuție din oficiu contra aceluiași debitor, asupra mobilelor deja sechestrate, creditorul anterior are preferinta, dar mobilele neexecutate, trebuiesc conscrise deodată și împreună, în favoarea tuturor creditorilor, cu efectul de drept stabilit în articolul precedent.
1. Vezi art. 20, 21, 70 și 86.
Articolul 88
Dispozițiile art. 86 și 87 se aplică și atunci, cînd la același debitor se întâlnesc mai mulți portarei.
În acest caz, sechestrarea se face în favoarea tuturor creditorilor prin același proces-verbal, și dacă n'au alt acord, se va face de către portărelul care a început mai întîi sechestrarea, și dacă nu s'a început încă, se va face din partea aceluia, care a fost mai întîi însărcinat.
1. Vezi art. 18, 19 și 35.
Articolul 89
După terminarea procedurei de sechestrare, portărelul eliberează imediat somațiune, prin care arata numele urmaritorului, a celui urmărit, obiectele sechestrate în genere, evaluarea lor, reședința portărelului, și someaza pe toți aceia cari cred ca ar avea de revendicat vre un drept de proprietate asupra mobilelor sechestrate, sa înainteze în termen de 15 zile dela data somațiunei, la judecătoria competența, conform art. 18, acțiune de escindere.
În cazurile arătate în art. 86, 87, 88, se va da o singura somațiune, arătându-se toate părțile, care au introdus sechestrare.
În termen de 3 zile, socotite dela terminarea sechestrării, portărelul prin dovada de inmanare, sau prin scrisoare recomandată, trimite un exemplar de somațiune la primăria comunei unde s'a făcut sechestrarea, pentru afișare, sau publicare după modul local obișnuit, iar celălalt exemplar îl afișează la judecătorie.
În termen de 3 zile se va trimite câte o somațiune cu dovada de inmanare sau scrisoare recomandată acelora, cari în cursul execuției s'au prezentat pentru revendicarea drepturilor lor, sau au anuntat pretențiile lor atunci. Dacă domiciliul este necunoscut, nu se va trimite înștiințare.
Dacă se sechestreaza creanțele arătate în art. 54-59 și 80 apoi bani numerari, precum și mobile asupra cărora inchiriatorul în baza art. 72 are drept de gaj legal, pentru încasarea chiriei sau arenzii, nu se va trimite somațiune pentru anunțarea pretentiunilor, nici nu se va admite acțiune de escindere cu efect suspensiv asupra execuției, iar după trecerea termenului de 8 zile dela efectuarea execuției, se pot continua măsurile execuției. (art. 93).
1. Termenul procesului de escindere cu efect suspensiv se începe dela data somațiunei.
2. Se arata o anumită contrazicere între dispozițiunea "imediat" și "trei zile". Se acorda însă termenul de 3 zile.
3. În caz cînd urmaritorul are drept de gaj legal asupra unor lucrări efectuandu-se execuția, nu se admite nici procese de escindere, fie cu efect suspensiv, fie fără. [Bp. 1889].
4. Pierderea termenului de 15 zile înseamnă ca procesul de escindere deși se poate inainta, nu are efect suspensiv.
Articolul 90
Dacă se sechestreaza mobile, cari se arata ca proprietatea unei persoane, ce nu are indreptatire de autoreprezentare, iar execuția se introduce contra reprezentantului legal al celui neindrituit la autoreprezentare, sau dacă nu se poate știe de existenta, de persoana reprezentantului legal, sau nu se știe sigur unde domiciliază, portărelul va trimite un exemplar de somațiune autorității tutelare. (Azi tribunalul competent, Secția tutelara).
Articolul 91
După terminarea procedurei, portărelul este obligat, ca în termen de 3 zile să prezinte judecătoriei procesul verbal.
Judecătoria, după de stabilește cheltuelile conform art. 27, retrimite actele portărelului pentru anunțarea pretențiilor, care se retine de către instanța, pentru a fi anexat la procesul de escindere, care eventual s'ar inainta. [Art. 44 Corp. Port].
La art. 91 se adauga art. 44 din Reg. Corp. Port.
Art. 44. - Portăreii vor fi datori, sub pedeapsa disciplinară și de despăgubiri, ca în 24 de ore după întoarcerea lor să depună prin șeful portareilor corpului, la grefa instanței respective, procesele-verbale încheiate de dânșii la fața locului.
Articolul 92
Acțiunea de escindere se intenteaza la instanța competența pentru efectuarea execuției numai în contra urmaritorului, iar dacă sînt mai mulți urmăritori, contra tuturor și în atâtea exemplare, ca reținându-se un exemplar de către judecătorie, fiecare pîrît sa primească câte un exemplar. La exemplarul judecătoriei, trebuie anexat procesul verbal de execuție, sau extractul acestuia, în copie legalizată. Reclamantul, care escinde, precum și urmăritul, vor fi înștiințați prin rubru. Cel urmărit poate intră în proces pentru apărarea drepturilor urmaritorului.
În cazul articolului 14, dacă execuția nu se face asupra mobilelor aflate în succesiune, sau transmise din lasamant succesorilor, ci execuția este îndreptată asupra altor mobile, cari formează proprietatea moștenitorilor: aceștia pot intenta acțiune de escindere și a cere eliberarea mobilelor de sub sechestru.
Art. 45, legea LIV: 1912 completează art. 92,(precedent): În alte privinte asupra acțiunilor de escindere se vor aplica art. 134 și 135 din procedura civilă.
1. Vezi art. 30 pct. a) și 170 din legea XX: 1877, apoi art. 27, 51 și 60 legea de fața.
2. În caz de proces de escindere portărelul va trebui înștiințat prin rubrul acțiunii.
3. Celce intervine la o execuție, va trebui să depună procura, dacă nu este substituit prin deciziunea de ordonare.
4. În afară de exemplarul somațiunei, ce i se trimite primăriei și se afișează la instanța, se mai necesita un exemplar pentru anexare la procesul de escindere ce urmează a fi intentat. Aceasta somațiune va fi de asemenea timbrata de urmăritor.
5. În termen de 8 zile dela înaintarea actelor, ele vor trebui restituite portărelului pentru continuarea procedurei. Opt zile vor fi reținute pentru a constata dacă s'a înaintat sau nu contestație.
Se adauga art. 45 din legea LIV: 1912.
Art. 92 din legea LX: 1881 se întregește cu acea dispozițiune ca în privinta acțiunii de escindere aplica art. 135 și 135 din pr. civ.
1. În proces de escindere nu se admite intervenție principala. (1905)
Articolul 93
Acțiunea de escindere, înaintată în termen de 15 zile, dela data somațiunei pentru anunțarea pretențiilor, are efect suspensiv asupra execuției, în privinta obiectelor supuse escinderei.
Dacă acțiunea de escindere se înaintează după acest termen, sau în cazul, dacă acțiunea fiind înapoiată pentru completare, se înaintează fără de lipsuri, după trecerea acestui termen, numai atunci se va suspenda execuția, dacă celce escinde va face verosimil indreptatirea acțiunii și totodată depozitează creanta și accesoriile urmaritorului pentru cazul dacă procesul de escindere s'ar pierde: sau în cazul cînd evaluarea obiectelor în escindere este mai mica decât suma creanței, se va depozita suma de evaluare la judecătorie. (art. 42)^1).
_________
^1) Art. 140 din pr. civ. nu se aplică în procedura de execuție.
Contra decisiunei, prin care s'a resprins cererea de suspendare, nu se admite apel.
Dacă execuția se suspenda în urma acțiunii de escindere, portărelul se înștiințează din oficiu prin rubru oficial.
1. Dacă conform art. 42 se depune garanție, se va putea suspenda continuarea execuției și în acel caz, dacă procesul de escindere s'a înaintat peste termenul de 15 zile (Vezi art. 42).
2. În contra respingerii suspendării nu se admite recurs.
3. Dacă actele de execuție s'au transmis unei alte instanțe, cu scopul continuării execuției, această instanță va fi competența și pentru procesul de escindere.
Articolul 94
Acțiunile de escindere se judeca pe cale sumară și se rezolva prin sentinta.
Mai multe acțiuni de escindere, înaintate în contra aceluiași urmăritor, în urma aceleiași executii, sau în urma sechestrarilor efectuate în mai multe randuri, se vor desbate și se vor rezolva deodată. (În text se spune greșit urmărit).
Celce pînă la termenul de desbatere au efectuat suprasechestrare, sau au introdus noui executii asupra obiectelor în escindere, se vor cita la desbatere prin decis, dar la desbaterea de escindere se pot prezenta și fără citație pentru a-și apara drepturile lor.
La desbaterea acțiunii de escindere urmaritorii pot fi citați și prin reprezentanții lor, cari au intervenit la execuție.
1. Vezi art. 55 legea LIV: 1912.
2. Cînd se ivesc supraurmaritorii, ei vor fi chemați la judecata prin extindere de acțiune.
3. Curatorul de încasare va putea figura ca parte și în procesul de escindere.
Dacă pentru aceeași creanta s'a introdus execuția și reclamantul odată a fost respins cu acțiunea sa, exista res-iudicata, trebuie luat în considerare în oficiu.
Articolul 95
În procesele de escindere, cari au efect suspensiv asupra cursului de execuție, dintre martorii invocati de reclamant, numai aceia se vor asculta, cari locuesc în circumscripția judecătoriei, sau vor fi adusi la desbatere de către celce tine sa dovedească, sau vor fi infatisati la noul termen, ce trebuie fixat în cel puțin 8 și cel mult 15 zile.
1. Aceasta dispozițiune este foarte bine venita mai cu seama în zilele de fața, cînd procesele de escindere se pun în curs foarte des. Pacat ca acest text de lege se neglijează și nu se prea aplica, fiindca implicite dispune și despre termenul în care urmează a se judeca procesul.
Articolul 96
În cazul, dacă escinderea se confirma, averea în escindere se va scoate de sub sechestrare.
Pretențiile stabilite prin sentinta, data în procesele de escindere fără efect suspensiv, întrucât s'a ținut deja licitație, dar nu s'a distribuit prețul, are efect numai asupra prețului de cumpărare.
Sentinta data în procesul de escindere nu are efect asupra raporturilor dintre reclamant și cel urmărit; ei își pot valoriza drepturile, unul față de altul, pe cale de drept comun^1).
___________
^1) În urma sechestrului judiciar nu se admite acțiune de escindere.
1. La sechestru (zarlat) nu se admite proces de escindere.
2. Nici în baza gajului mobiliar dat de buna voie nu se poate intenta proces de escindere.
3. În procesul de escindere se va dovedi modul de achiziție, titlul de drept și identitatea lucrurilor. Dacă cumpărarea s'a făcut în licitație, se va dovedi și aceea ca pe banii lui le-a cumpărat real.
Articolul 97
Alin. intaiu este abrogat și înlocuit cu art. 46 din legea LIV: 1912.
În procesul de escindere reclamantul nu poate inainta cerere de justificare, iar dacă a pierdut termenul pentru constituirea procesului nu poate cere repetarea citatiunei (art. 439 p. civ.). Opoziție și revizuire nu se admite^1).
___________
^1) În contra sentinței a doua, ce confirma sentinta prima, nu se admite nici un remediu de drept.
După reducerea sentinței, deși nu definitivă, prin care se admite acțiunea de escindere fără de efect suspensiv asupra mobilelor scoase de sub execuție, iar în caz dacă s'a ținut licitație, nu se poate distribui prețul încasat. În acest scop, fără amânare, i se va trimite portărelului un exemplar al sentinței.
1. Aci trebuia să se facă distincție între procesele cu efect suspensiv și cele fără efect suspensiv. Legiuitorul este prea sever. Nu se înțelege de ce nu se admite cerere de justificare de ex.
2. Vezi art. 93.
Articolul 98
Dacă din împrejurările, cari au existat la efectuarea execuției, urmăritul ar fi putut să aibă prezumția în credința, ca obiectele sechestrate formează proprietatea celui urmărit, cheltuielile de judecată trebuiesc incetate reciproc, chiar dacă escinderea s'ar constata.
1. Vezi art. 439 pr. civ. pentru repetarea citației și art. 56, legea LIV: 1912.
2. Opoziție nu se admite.
3. Sistarea speselor se aplică și în apel.
Articolul 99
Cei ce înaintează acțiunea de escindere cu efect suspensiv asupra execuției, iar pretenția lor se va găsi în mod evident fără baza, afară de condamnarea la cheltuielile de judecată, se poate amenda pînă la 500 lei.
1. Analog cu art. 31.
Articolul 100
Dispozițiunile art. 92-99 trebuiesc aplicate în mod corespunzător și în acele procese de escindere, cari se înaintează în urma executiilor introduse conform legei de fața asupra unor mobile în chestiuni de impozite și de administrație, sau altele. (Modificat).
Aceste procese se vor inainta la judecătoria, în circumscripția căreia s'a efectuat execuția. (Vezi art. 1, legea XVIII: 1877). [Vezi art. 34 Legea urmăririi].
La art. 100 se adauga art. 34 din Legea pentru Perceperea și mărirea Veniturilor publice.
Art. 34. - Cei urmăriți în averea mișcătoare pot face contestatiuni contra măsurilor de urmărire. Termenul de contestație expira după 10 zile dela data inmanarii sau afișării procesului-verbal de sechestru, în condițiunile prevăzute de art. 26. Contestațiunile se vor adresa administrațiunii financiare, dacă urmărirea se face pentru contribuțiuni directe, indirecte, arenzi și orice alte venituri ale Statului, județului și stabilimentelor publice, cari se împlinesc în baza acestei legi, și la primărie, dacă urmărirea se face pentru venitul comunal. Contestatorul este dator, sub pedeapsa de nulitate, să facă prin petiția de contestatiune alegerea de domiciliu în orașul de reședința al autorității căreia i se adresează contestația și sa alăture recipisa de consemnarea sumei pentru care se face urmărirea.
Cei de ai treilei interesați vor putea face contestație pînă în momentul vânzării și fără a fi îndatorați sa consemneze suma. Deciziunea administratorului sau directorului financiar, sau a primarului se va notifica contestatorului conform art. 26.
Cînd contestațiile terților vor fi respinse și de instanțele judecătorești, acestea vor condamna prin aceeași hotărîre pe contestator la cheltuelile de judecată și taxe de proces.
Administratorul financiar, sau primarul, au competența deplina a statua tuturor chestiunilor de fapt și de drept deduse în judecata lor cu ocaziunea acestor contestatiuni.
În contra acestor deciziuni contestatorul nemulțumit va putea face apel în termen de 10 zile libere dela pronunțare, cînd partea a fost de fața, și dela notificare, în caz de lipsa, la tribunalul județului, care va judeca de urgenta în ultima instanța și fără drept de opoziție.
Înaintea tribunalului administrația financiară va fi citata prin administratorul ei, care va putea cere asistența advocatului Statului, iar primăria în persoana primarului.
Sentințele tribunalului vor putea fi atacate cu recurs înaintea Curții de Casație de oricare din părțile cari au figurat în proces.
În ce privește administratorul financiar, pentru a putea face recurs, va trebui să aibă autorizarea prealabilă a ministerului de finanțe, sau a administrațiunii publice creditoare. Recursul se susține de autoritatea interesată.
Recursul se face în termen de o luna dela pronunțarea sentinței tribunalului. Curtea de Casație judeca fără drept de opoziție.
Procedura judecării contestatiunilor este gratuita și scutită de taxa portareilor, exceptându-se cazurile prevăzute de articolul precedent.
Articolul 101
Dacă după expirarea termenului pentru înaintarea acțiunii de escindere cu efect suspensiv asupra cursului de execuție, nu se înaintează acțiune de escindere, se va proceda mai departe conform legei de fața asupra tuturor mobilelor executate, iar dacă acțiunea s'a îndreptat numai asupra unora din aceste mobile, trebuie procedat numai asupra acelor mobile, asupra cărora nu s'a făcut escindere.
Articolul 102
Mobilele executate se vand de regula prin licitație judecătorească.
La executiile efectuate din oficiu, portărelul va fixa termenul de licitație fără prezentarea părții; în celelalte cazuri numai la staruinta verbală sau scrisă a urmaritilor sau urmaritorilor, eliberand publicație despre aceasta.
În publicație se va arata numele urmaritorului, a celui urmărit, deciziunile prin cari s'a ordonat execuția și s'a făcut delegația, suma creanței, locul licitației, ziua și ora, arătarea obiectelor ce sînt de licitat în genere, și prețul de evaluare. Obiectele de mai mare valoare și acelea de o calitate excepționala, se vor arata deosebit în publicație.
Al. I. al art. 19 din novela modifica alineatul 3 al art. 102, cu acea mica schimbare, ca în publicațiunea de licitație, ce se va publică, nu este permisă numirea urmaritului.
Art. 102. - Publicațiunea se afișează la judecătorie, se trimite la primăria comunală unde s'a făcut execuția, pentru publicarea și afișarea obișnuită, se înmânează urmaritorului, urmaritului, și dacă execuția s'a făcut de către mai mulți,la fiecare din aceștia, iar în cazul art. 72 și inchirietorului.
Alin. 2 al art. 19 din novela, modifica alin. 4 al art. 102, ca în caz, dacă sînt mai mulți urmăritori, publicațiunea de licitație li se va inmana numai acelora, în favoarea cărora licitația trebuie ordonată conform art. 20.
Art. 102. - Dacă prețul de evaluare este mai mare decât 300 lei, publicațiunea se va publică într'o gazeta locală, iar dacă nu ar exista asemenea gazeta, se va publică în gazeta care apare în locul cel mai apropiat; iar dacă
În caz dacă licitația se va ordonă, termenul care nu poate fi mai lung de 8 zile, se va fixa de judecătorie. Indiferent de suma la care au fost evaluate obiectele, publicațiunea prin gazete se admite numai pe socoteala celor interesați.
Suma încasată la licitație, se va depozita la judecătorie pînă la expirarea termenului admis pentru înaintarea acțiunii de escindere cu efect suspensiv asupra execuției, sau dacă s'a înaintat deja vre-o astfel de acțiune, pînă la terminarea definitivă a acesteia.
1. Și celce a înaintat proces de escindere, va putea cere licitație în baza art. 104, în afară de urmăritor și urmărit.
2. Aci nu se aplică art. 37.
Recursul n'are efect suspensiv.
3. Dacă se face contestație, ea trebuie rezolvată înainte de ordonarea licitației. În caz dacă se admite contestația, licitația prealabilă cade, în schimb ea se va tine, fiindca recursul dat contra deciziei de respingere, n'are efect suspensiv.
4. Termenul de licitație îl fixează judecătoria, dar publicațiile le emite portărelul.
5. Se admite aplicarea art. 42 și în acest caz.
Articolul 105
În cazul cînd execuția s'a făcut din oficiu, licitația se face de asemenea din oficiu, iar în caz contrar, portărelul numai atunci tine licitația, dacă urmaritorul sau urmăritul de personal, sau prin împuternicit, se prezintă la ziua de licitație, sau înștiințează pe portărel, ca, deși nu se prezintă la licitație, starue totuși pentru efectuarea licitației.
Portărelul în baza mandatului șefului-judecător sau loctiitorului sau ia cu sine înainte de licitație obiectele depozitate și se prezintă la ora, ziua și la fața locului fixată pentru licitație, socotește suma și accesoriile ce trebuiesc achitate și începe îndată licitația, dacă cel urmărit nu va face plata.
1. Mobilele sechestrate se pot transporta la cererea interesatilor, într-un loc mai bun,pentru a reusi licitația.
2. Dacă se învoiesc toate părțile interesate, mobilele vor putea fi transportate imediat, în schimb va decide judecătoria.
Articolul 106
Urmăritul are drept de a indica ordinea în care să se țină licitația, poate chiar să depună la licitație alte obiecte în locul obiectelor sechestrate, dar dacă din acestea nu se achită creanta și accesoriile, licitația se continua asupra mobilelor conscrise.
Dacă condamnatul nu voește sa uzeze de acest drept al său, licitația urmează a se tine în ordinea pozitiunilor, după cum s'a efectuat conscrierea.
Instanța competența pentru efectuarea execuției, la cererea oricăreia dintre părțile interesate, ascultând la caz de nevoe și pe ceilalți interesați, poate ordonă licitarea deodată a colectiunilor, și după împrejurări a mai multor obiecte de același fel sau de același gen, cu toate ca aceste obiecte sînt înscrise în poziții deosebite.
Contra deciziunei data în aceasta privinta nu se admite recurs.
Articolul 107
Fiecare obiect se striga în prețul de evaluare și dacă nu se obține acest preț de evaluare, prețul de strigare se micșorează treptat.
Licitația va fi continuată pînă ce se obține oferta și dacă nu se mai face alta oferta, după strigarea de trei ori a prețului oferit, obiectul se declara de cumpărat de cel care a dat prețul cel mai mare, chiar și atunci dacă din partea altor licitatori nu s'a oferit nimic.
Articolul 108
La licitație, prețul fiecărui obiect trebuie achitat în bani numerari, iar după platirea prețului, obiectul licitat trece în posesiunea cumpărătorului. Dacă cel ce a oferit maximul nu depune imediat prețul, obiectul trebuie pus imediat din nou la licitație. Iar licitatorul ce n'a plătit, nu poate să aibă pretentie pentru plusul ce ar surveni, dar este dator sa completeze suma eventual mai mica, ne mai putând participa la continuarea licitației.
Dacă nu exista alt urmăritor anterior cunoscut sau nu este alt creditor cu drept de gaj legal și dacă nu s'a anuntat vre-o pretentie cu preferinta și nici nu s'a ordonat depozitarea sumei încasate la licitație, urmaritorul are dreptul sa cumpere pe credit pînă la suma creanței și accesoriile sale. Prețul se compensează în ambele cazuri în creanta sa. Dacă sînt mai mulți urmăritori, acest drept se poate exercita numai de comun acord.
Dacă execuția de escontentare facuta în baza unei hotărîri date în urma unei acțiuni cambiale în regres pentru asigurare, urmaritorul nu poate uza de acest drept^1).
Articolul 109
Întru-cat este necesar stabilirea unor condițiuni speciale de licitație, avînd obiectele ce trebuiesc licitate o calitate extraordinară, sau fiind de fața alte împrejurări, la cererea oricărei persoane interesate, cerere care este însoțită de copia legalizată a procesului verbal luat despre efectuarea execuției, trebuie înaintată cel mult pînă la afișarea publicatiunei de licitație, judecătoria competența pentru efectuarea execuției după ascultarea eventuala a părților interesate va stabili condițiile de licitare și despre aceasta va înștiința fără amânare pe portărel și părțile interesate. Contra acestui decis, ori se admite ori se respinge cererea, nu se poate face recurs.
Dacă în condițiile speciale admite platirea în rate, la cererea ori-carei persoane interesate se va fixa în condițiile de licitație și faptul ca se va depune un vadiu corespunzător și ca obiectele de licitație, numai după achitarea totală a prețului se vor preda cumpărătorului.
În publicațiunea de licitație trebuie să se numească locul unde se pot lua la cunoștința condițiile speciale fixate, și ca licitația se va tine conform acestor condițiuni.
Instanța este în drept a insira în publicație esenta condițiilor speciale și în caz dacă se va găsi de necesar, în locul termenului vechiu fixează chiar un nou termen pentru licitație.
Dacă s'a fixat condiții speciale de licitație, licitatorii sînt obligați a lua la cunoștința aceste condiții prin semnatura lor, înainte de ce s'ar admite la licitație.
Articolul 110
Despre licitație se va lua proces-verbal, în care se vor numi părțile, se va arata numărul procesului verbal în baza căruia s'a făcut execuția obiectelor licitate, creanta și accesoriile în ordin curent, desemnarea obiectelor licitate, mentinandu-se numerele pozițiilor, sub cari s'a efectuat sechestrarea, numele cumpărătorului și prețul de vânzare. Cei care au anuntat drept de preferinta trebuiesc arătați de asemenea în procesul-verbal de licitație. (art. 111).
Procesul-verbal va fi semnat de către urmăritor și de către părțile prezente, sau de reprezentanții acestora.
Mobilele vândute în licitație trec imediat în proprietatea cumpărătorului, numai dacă conform art. 109, nu s'a stabilit condiții contrare, iar anularea procedurei de licitație nu are nici o influența asupra dreptului de proprietate, dobîndit de cumpărător.
Faptul ca licitația s'a efectuat, se va menționa în procesul-verbal luat despre execuție și menționarea aceasta va trebui semnată de către portărel.
La art. 110 se adauga art. 50 din Reg. Corp. Port.
Art. 50. - Mai înainte de a proceda la o vânzare, portăreii vor fi obligați, sub pedeapsa disciplinară, sa formeze o lista de toate obiectele urmărite de pe aceea facuta cu ocazia urmăririi și prevăzute de procedura civilă respectiva, sau de pe inventarul ce va fi format, aceasta lista va fi prevăzută cu rubrici separate, în cari se vor nota în dreptul fiecărui obiect:
1. Prețul cu care s'a judecat.
2. Numele și pronumele cumpărătorului.
3. Domiciliul acestuia.
4. Semnatura cumpărătorului, a debitorului și a creditorului sau împuternicitului acestuia, dacă sînt de fața.
Lista va fi semnată de portărel, de grefier, de comisar sau cel oranduit de lege și de creditor și debitor sau împuterniciții acestora.
După efectuarea vânzării fiecărui obiect se va trece prețul ieșit la licitație, atît în cifre, cat și în litere, în rubrica respectiva și după completarea și a celorlalte rubrici, vor semna în coloana 4-a cumpărătorul, debitorul și creditorul sau împuterniciții acestora, atestând prețul cu care obiectul s'a adjudecat. Vânzarea obiectelor se va face în ordinea în cari ele sînt trecute în lista.
După terminarea operațiilor vânzării se va face totalul prețurilor esite, care se va atesta de portărel, grefier, comisar sau cel oranduit de lege, de creditor și debitor sau împuterniciții lor în josul listei.
Aceasta lista se va alătură la procesul-verbal încheiat pentru operatia facuta și în care se va face mențiunea despre dânsa.
Articolul 111
Toți acei cari au vre-un drept de indestulare cu preferinta față de creanta urmaritorului asupra prețului de cumpărare a mobilelor supuse licitației, întrucât din acte nu resulta ca execuția s'a făcut anterior în favoarea lor, sînt datori sa anunțe portărelul în scris, într'un exemplar, sau chiar verbal pînă la începerea licitației, drepturile lor cu preferinta. Despre anunțarea facuta oral, portărelul este obligat a lua proces-verbal.
Despre mai multe declarații făcute în acest sens oral, se poate lua un singur proces-verbal. [Art. 24 urmărire].
La art. 111 se adauga art. 24 din Legea pentru Perceperea și urmărirea veniturilor publice.
Art. 24. Statul, județul și comuna au privilegiul, înainte de orice datorie particulară pentru veniturile de orice natura și amenzi, asupra întregii averi a debitorului, mobila și imobilă, fără ca în privinta imobilelor să fie supus la formalitatea inscriptiunii și fără ca prin vânzare silită a lui să se purgeze acest privilegiu, în ceea ce privește impozitul asupra venitului imobilelor.
În caz de concurenta între Stat, județ și comuna, sau numai între doua dintransele, Statul va avea primul rang, județul al doilea rang și comuna al treilea rang.
Pentru arenzile datorite, privilegiul Statului se regulează după dispozițiunile codului civil.
1. Vezi art. 128 legea XL: 1879 art. 26, 173.
2. Cumpărarea facuta în licitație, conform capitolului III al legii falimentului nu poate fi atacată. Vezi și art. 110 legea XL: 1881. (1966) art. 32 legea urmăririi veniturilor publice.
Articolul 112
Inchiriatorii și arendatorii sînt obligați a declara pînă la începerea licitației, suma pentru care au drept de gaj legal chiar și în acel caz, dacă prin procesul-verbal luat despre sechestrare, este arătat dreptul lor de gaj bazat pe raportul de închiriere sau de arenda însă nu s'a anuntat suma creanței.
La art. 112 se adauga art. 42 din Legea și Regulamentul pentru Organizarea Corpului de advocati.
Art. 42. Advocatul pentru onorariul cuvenit va avea dreptul de privilej asupra sumei sau averii mobile consemnată sau intrata în patrimoniul clientului prin serviciile prestate de advocat dacă prezenta sa este constatată în scris.
Acest privilej va veni în rang imediat următor după privilegiul Statului, înaintea oricărei alte creanțe privilegiate.
Dacă suma de bani câștigată se afla depusa la vre-o instanța sau este poprită, sau dacă s'a făcut vreun sechestru pentru asigurarea ei, suma nu se va putea desfiinta decât cu consimțămîntul advocatului, care a pledat procesul.
Dispozițiunile procedurale privitoare la garantarea onorariilor rămîn în vigoare.
1. Conform art. 72. Cei cu gaj legal trebuiesc avizați separat despre efectuarea execuției.
2. Cei cu drept de privilegiu asupra creanței ce se va incasa la licitație sînt datori a anunta drepturile lor, pînă la începerea licitației.
3. Vezi și art. 114 și 123.
Articolul 113
Dacă pretentie cu preferinta nu s'a anuntat și din acte de execuție nu rezultă ca ar exista și alți urmăritori anteriori, cunoscuți, licitația se va continua pînă va fi acoperită creanta și accesoriile urmaritorului, adică pînă ce vor vinde toate obiectele sechestrate.
În acest caz, din suma încasată se va achită, recte se va amortiza creanta și accesoriile urmaritorului, care va da o chitanța despre suma; actul original al creanței, dacă în urma achitării a devenit fără efect, se va lua dela urmăritor și i se va da urmaritului, în contrariu, plata se menționează pe actul original de către portărel și după aceasta actul se înapoiază urmaritorului, care va elibera o dovadă. Dacă urmaritorul nu poate prezenta actul original, portărelul depozitează la judecătorie suma ce i se cuvine după creanta.
După achitarea creanței urmaritorului, portărelul preda urmaritului pe lîngă o dovadă plusul prețului, ce ar ramanea, iar obiectele sechestrate și nevandute, le eliberează de sub sechestru și odată cu restituirea actelor, în termen de trei zile, face raport despre demersurile sale, judecătoriei ce l'a numit pe portărel, care de asemenea va inainta instanței competente actele dacă execuția s'a efectuat în urma unei comisii rogatorii. Instanța cere a ordonat execuția, înștiințează părțile prin deciziune, despre sosirea actelor cu mențiunea ca la instanța unde s'au înaintat, se pot vedea și se poate scoate copie de pe ele.
În cazul cînd execuția s'a efectuat în virtutea unei hotărîri aduse în urma acțiunii în regres pentru asigurarea cambiei^1) suma încasată nu i se da urmaritorului, ci se prezintă fără amânare spre depunere judecătorească cu raport separat.
1. Cînd cu ocazia licitației s'a achitat întreaga creanta, lucrurile celelalte, cari se afla încă sub sechestru vor fi eliberate imediat de către portărel.
2. Deși în contra procedurei de licitație se admite contestație, ea nu poate suspenda eliberarea banilor incasati, la mana urmaritorului. (Immling).
Articolul 114
Dacă s'a înaintat o pretentie de preferinta sau din actele de execuție se constată că exista un urmăritor anterior cunoscut, licitația va fi continuată pînă cînd toate creanțele și accesoriile lor vor fi acoperite, sau pînă se liciteaza toate mobilele sechestrate.
În cazul acesta, dacă toți interesatii au căzut de acord comun, cu privire la distribuirea prețurilor de cumpărare, care fapt se va arata chiar în procesul-verbal al licitației, portărelul va face imediat distribuirea prețului de cumpărare, conform acordului; în caz contrar, portărelul în termen de 3 zile va inainta fără amânare toate actele și anuntarile, ce eventual ar fi referitoare la pretentiunile de preferinta, instanței competente pentru efectuarea execuției; iar prețul de cumpărare și obiectele de valoare, (art. 73) întrucât nu au fost vândute, se vor inainta fără întîrziere, cu un raport special, spre depunere la judecătoria competența.
1. În caz, dacă în suma încasată la licitație se acoperă toate datoriile urmaritului, pe cari s'a făcut execuție, suma va trebui împărțită. În caz contrar numai dacă toți urmaritorii cad de acord.
Articolul 115
Conform dispozițiunilor art. 102. și art. ce urmează se va tine licitația și atunci, cînd se ordonă licitația în baza art. 106 din legea XXVII: 1876, pentru gajul deținut de creditorul cambial, sau în baza art. 305 și 306 din legea XXVII: 1875 pentru gajul dat pentru acoperirea creanței rezultată din vre-un act comercial. În aceste cazuri, nu are loc somatiunea pentru declararea dreptului de preferinta și nici procedura pentru stabilirea pretentiunilor cu preferinta. După ordonarea licitației și după evaluarea gajului, portărelul este dator a elibera publicațiunea de licitație și a efectua licitația. Portărelul este obligat a face plata creanței asigurate și a restitui debitorului sau eventual masei falimentului surplusul ce ar rămîne, împreună cu cambia originala achitată, sau în cazul cînd se ivește vre-o piedica, se va depune la judecătorie. (art. 113).
Contra decisului adus în aceasta procedura, are loc recurs, iar în contra măsurilor și deciziunei date de către portărel, se admite contestație, care însă au efect suspensiv numai asupra distribuirei sumei încasate la licitație.
La art. 115 se adauga art. 51-63 din Reg. Corp. Port.
Art. 51. - Recepisele de depunerea sumelor ieșite din adjudecări se vor inainta prin organul șefului portareilor, de îndată, împreună cu procesele-verbale de operațiile făcute, la grefa instanței respective. La aceste procese-verbale se vor adauga textele de vânzare cuvenite corpului.
În nici un caz portăreii nu vor putea indestula direct pe creditori cu sumele ieșite din adjudecări.
Indestularea creditorului sau distribuirea sumelor între creditori, de vor fi mai mulți, se va face de către instanțele judecătorești respective conform regulelor stabilite în codul de procedura civilă; ele vor verifica taxele percepute de portărel pentru operatia efectuată.
Art. 52. - Șeful portareilor nu va putea opri în conservare sumele de bani, ordonanțele de plată sau recepisele ce se vor depune în urma sechestrelor asigurătoare popririlor sau urmăririlor pînă la ziua vânzării. Sumele de bani sau cele din ordonanțele de plată, trimise de părți sau autorități, în urma sechestrelor ori urmăririlor sau popririlor înființate, se vor vărsa la administrația financiară îndată ce ele vor fi primite, arătându-se anume destinația pentru care ele sînt depuse.
Art. 53. - Recepisele se vor inainta în 24 ore dela primirea lor sau dela vărsarea sumelor la administrația financiară, instanței unde are să se facă liberarea banilor, arătându-se în adresa de trimitere numele și pronumele părților, motivul depunerii recepisei sau banilor, precum și orice alte împrejurări ale cauzei. În adresa se va arata de asemenea popririle făcute prin corpul portareilor asupra sumelor depuse pînă în ziua trimiterii recepisei sau atestarea ca, cautandu-se registrul de sarcini ce se tine dela corp, nu s'a găsit nici o poprire.
Dacă instanța judecătorească unde are să se facă liberarea banilor are mai multe secții, din care una de notariat, corpul portareilor va trimite recipisa acestei secții.
Art. 54. - Pentru recepisele de cari se face mențiune în cele doua articole precedente, capul portareilor va tine un registru snuruit, parafat și vizat de președintele tribunalului, (seria E. No. 6) în care se va înscrie:
1. Numele și pronumele depunatorului;
2. Data depunerii;
3. Numele și pronumele destinatorului;
4. Natura afacerii;
5. Numărul dosarului;
6. Numărul și data recepisei;
7. Valoarea ei;
8. Numele autorității căreia s'a trimis recipisa;
9. Numărul și data adresei cu care s'a trimis.
Art. 55. - Pentru liberarea recepiselor, instanța va constata dacă s'a făcut atestarea de către șeful portareilor despre sarcinile popritoare, va verifica titlul celui în drept a primi banii, se va asigura de identitatea lui.
Art. 56. - Recepisele aflate în cancelariile portareilor se vor trece într'un registru (seria E, No. 6) în modul arătat și se vor trimite instanțelor respective, cu toate deslusirile cuvenite potrivit art. 53 din acest regulament.
Art. 57. - Grefierii tribunalelor vor tine un registru asemenea celui prescris la art. 54 din acest regulament, în care vor înscrie toate recepisele primite dela corpurile de portarei, arătându-se data primirii lor.
Art. 58. - Recepisele depuse de părți pentru executarea unei obligații, în afară de vre-o măsura a vreunei autorități judecătorești, se vor păstra în cancelaria portareilor.
De asemenea sumele depuse la portărel și cari nu au nici o legătură cu vre-o lucrare a vreunei autorități judecătorești, se vor vărsa de îndată sub pedeapsa disciplinară de șeful portareilor la administrația financiară respectiva, iar recepisele se vor păstra în casa cancelariei.
Art. 59. - În nici un caz portăreii nu vor putea primi în păstrare obiectele oferite de debitori creditorilor lor spre a se elibera de o obligație. Părțile vor fi îndatorate sa consemneze locul oferit la Casa de depuneri sau administrația financiară potrivit regulelor de procedura civilă, iar recipisa sa o depună la Portarei.
Art. 60. - Pentru recepisele cari este vorba în art. 88 și 59 se va tine de șeful portareilor personal, un registru separat vizat și parafat de președintele tribunalului.
Acest registru va fi identic cu cel arătat sub art. 54 (seria E. Nr. 6).
Art. 61. - Mai înainte de liberarea recepiselor va verifica titlul celui în drept, va constata dacă nu exista vre-o sarcina propritoare și se va asigura de identitatea destinatarului, despre toate acestea se va face mențiune în procesul-verbal ce se va încheia pentru liberarea recepisei.
Procesul-verbal va fi semnat de șeful portareilor și de părți și se va păstra la dosarul lucrării.
Un singur proces-verbal se va încheia percepandu-se o singura taxa pentru liberarea mai multor recepise în același timp unei aceleiași persoane, cînd proveniență sumelor din recepise este aceeași.
Art. 62. - Cînd valoarea recepisei este un lucru, părțile vor putea cere ca un portărel sa meargă la Casa de consumatiuni sau la locul unde se afla lucrul spre a fi de fața la predarea lucrului și a constata identitatea lui.
Art. 63. - Dacă, în urma unei oferte reale și a consemnarii valorii datorite, se va face înaintea instanței cerere pentru ca sa întărească sau să se anuleze oferta, șeful portareilor va fi obligat a-i inainta de îndată potrivit art. 53 din acest regulament, recipisa de depunere, după cererea ce i se va face de dânsa. În acest caz recipisa de depunere se va înscrie în registrul prevăzut de art. 54, făcându-se mențiune despre aceasta în registrul prescris de art. 60 din regulament.
1. Vezi art. 305-308, 347, 371, 379, 380, 388, 409, 411-413 și 447 din Cod. Com. Mai vezi și legea XIV: 1881, în vigoare și azi despre împrumutul prin gaj.
2. Cînd marfa data în comision se liciteaza, cheltuielile de efectuare nu primeaza creanta asigurata prin gaj legal a comisionarului (1908).
Articolul 116
Dacă din prețul de cumpărare încasat la licitație nu se achită creanta și accesoriile urmaritorului, urmaritorul va putea pretinde ca execuția să fie continuată de către portărel și dacă cererea sa o va face direct portărelului, înainte ca acesta sa înainteze actele de licitație: portărelul este obligat să efectueze execuția continuativa asupra mobilelor urmaritorului ce se găsesc în circumscripția aceleiași instanțe, fără sa primească o noua însărcinare.
Cu excepția acestui caz, pînă cînd actele de execuție conform art. 113 nu s'au înapoiat judecătoriei, care a ordonat execuția continuativa, va fi ordonată de către instanța sesizată cu efectuarea execuției, iar după înapoierea actelor, de către instanța care a ordonat execuția prima.
1. Vezi art. următor 117.
2. În cazul licitației efectuate conform art. 104, cînd mobilele sînt scoase prin depunerea valorii lor, nu se poate aplica art. 116, cu atît mai puțin se pot lua sub sechestru din nou.
Articolul 117
Execuția continuativa, în afară de cazurile îndicate de art. 116, va mai putea fi ordonată:
a) dacă urmaritorul arata ca creanta sa nu este acoperită cu obiectele luate sub sechestrare prin execuția anterioară;
b) dacă asupra mobilelor sechestrate în întregime sau în parte, s'a înaintat acțiune de escindere, sau dacă s'a anuntat vre-o pretentie cu preferinta;
c) dacă se cere ștergerea din consemnare a obiectelor executate, nefiind acestea susceptibile execuției.
Execuția continuativa, de regula o ordonă instanța competența pentru efectuarea execuției. În cazul indicat de al. a., dacă mai multe judecătorii au fost însărcinate cu efectuarea execuției, execuția continuativa o va ordonă instanța care a ordonat prima execuție. (execuția de baza).
În cazul indicat de al. a., instanța conform împrejurărilor, poate să stabilească în sarcina urmaritului cheltuelile execuției continuative, sau să le sisteze. În toate celelalte cazuri, urmăritul suporta cheltuelile ivite cu excepția continuativa.
Dacă urmaritorul cere ordonarea execuției continuative înainte de ce s'ar fi efectuat execuția deja ordonată, în acest caz execuția continuativa se poate ordonă, însă cheltuelile ivite cu redactarea cererea de execuție, nu se pot stabili în sarcina executantului.
1. Nu poate fi atacată deciziunea de ordonarea execuției continuative pe acel motiv, ca prin transactie dreptul de execuție s'a stins, el aparținînd art. 30 din lege.
2. Vezi art. 135-207. La imobile va decide instanța de fond.
3. Dacă execuția efectuandu-se prin proces verbal negativ, se constată că n'are urmăritul avere, la cererea noua se va face dovada prin delegat ca are.
4. La execuție de asigurare se admite execuția în continuare (1913).
5. Execuția de baza fiind ordonată și pe imobile, cea continuativa nu va putea fi ordonată, dacă nu se face dovada ca imobilele prezintă o acoperire insuficienta (1906).
6. Dacă cu ocazia execuției continuative se ia sub execuție creanta poprită deja cu ocazia efectuării execuției de baza, nu se poate anula execuția din oficiu, dar nu pot cade cheltuielile în sarcina urmaritului (1907).
7. Nu se vor putea stabili cheltuieli a doua oara în sarcina urmaritului, dacă execuția se face aparte odată pe mobile, a doua oara pe imobile (Cluj 1901).
8. Dacă licitația la cererea urmaritorului s'a amânat, nu poate forma motiv pentru a cere execuție continuativa (curia 1885).
Articolul 118
În cazul prevăzut de art. 114, dacă părțile nu au căzut de acord cu privire la distribuirea prețului, instanța competența pentru efectuarea execuției, fixează un termen scurt și citeaza toate părțile interesate pentru a se distribui prețul. La desbatere, părțile se pot cita și prin reprezentanții lor, cari au intervenit deja în cursul execuției. Dacă vre-o parte nu poate fi citata la desbatere, necunoscandu-i-se domiciliul, sau dacă pînă la ziua desbaterei nu soseste dovada de inmanare a citației făcute în regula la adresa unei părți neprezentate; se numește un curator fără a se face citația prin publicațiune, și dacă nu se fixează un termen nou pentru desbatere, în cel mai scurt timp.
1. Suma încasată din licitarea lucrurilor date în gaj, inventarizate în masa falimentara, se va depune la instanța de execuție și nu la instanța de faliment, fiindca legea falimentului nu are nici o dispoziție în aceasta privinta.
Articolul 119
Instanța după ascultarea părților interesate, stabilește ordinea în care se face indestularea creanțelor, și imediat pronunța decisul adus în aceasta chestiune.
Cheltuelile de licitație, de publicare și efectuare se vor pune în serie cu preferinta, înaintea oricărei alte creanțe.
Dacă la pronunțare, în contra deciziunei nu se face recurs, prețul de cumpărare se va distribui imediat. Iar în cazul, cînd la pronunțare s'a declarat recurs cu motivare, ce se poate face în termen de 3 zile, actele se vor inainta în decurs de 8 zile.
Recursul va avea efect suspensiv numai asupra achitarei acelor creanțe, a căror escontentare este pendenta de hotărîrea ce se va da de către instanța superioară. În caz de recurs, creanțele care fără considerare la hotărîrea instanței de apel se achită în orice caz din prețul de cumpărare, vor fi achitate chiar dacă s'a făcut recurs.
În contra deciziunei date de instanța superioară, întrucât deciziunea primei instanțe a fost reformata, se permite recurs, cu efect suspensiv, la instanța a treia.
Acest recurs trebuie înaintat în termen de 8 zile, dela înmânarea deciziunei instanței a doua.
Creanta creditorului, care în urma execuției de asigurare a cîștigat drept de gaj, dar dacă interesatii nu au căzut la un alt acord, suma corespunzătoare, pînă la terminarea definitivă a procesului intentat pentru creanțe, se va depune în depozit judiciar.
Dacă se constata veritatea unei creanțe asigurate prin gaj legal, odată cu depozitarea sumei în depozit judiciar, indreptatitul va fi indrumat, ca în termen fix de 30 zile, socotite dela rămânerea definitivă a deciziunei sa intenteze acțiune la instanța competența, și întrucât creanta nu este scadenta, dela ziua scadentei menționate în deciziune. Acest proces trebuie intentat contra executantului, cu menținerea dreptului de intervenție în proces a părților interesate.
1. Conform art. 197, prin analogie nu greseste instanța, dacă refuza plata și depune suma, în caz dacă cineva face verosimil, ca creanta cel puțin în parte a fost achitată.
2. Cînd urmaritorul are gaj numai prin execuție de asigurare, suma i se va consemna în depozit.
3. La desbaterea seriala nu se va aplica procedura civilă (1887). Nu se va putea proceda contradictoriu.
4. Vezi art. 66, 140.
5. Nu numai cheltuelile licitației ținute, ba chiar și cele rămase fără rezultat în urma unor împrejurări independente de voința urmaritorului, se considera ca poziții privilegiate. (Curia 1883).
6. Se va îndrumă la proces, dacă dreptul de prioritate devine discutabil (1909).
Articolul 120
Este abrogat și înlocuit cu art. 20 al novelei din 1908.
Dacă se întâlnesc mai mulți executanți (art. 86-88 din legea LX: 1881) precum și în cazul cînd aceleași mobile sînt sechestrate și suprasechestrate, licitația trebuie ordonată pentru escontentarea creanțelor celor ce au făcut execuția, sechestrarea și suprasechestrarea, și dacă au făcut execuția pînă la eliberarea publicarei de licitație chiar și în cazul dacă au cerut numai unul dintre urmăritori ordonarea licitației.
Nu se aplică aceasta dispoziție:
1. dacă urmaritorul sau cel ce a făcut suprasechestrarea, a anuntat încetarea creanței sale;
2. dacă urmaritorul a dovedit cu recipisa de posta, sau prin act, încetarea creanței:
3. afară de cazul cînd execuția se efectuează din oficiu, dacă urmaritorul sau cel ce a făcut suprasechestrul, nu a cerut licitația în decurs de 3 ani.
În cazul punctului 1 și 2, anunțarea se poate face în scris sau verbal la judecătoria care a efectuat execuția, sau la portărel.
Anunțarea verbală trebuie luată în proces-verbal.
În cazul punctului 1 anunțarea trebuie comunicată urmaritului, iar în cazul punctului 2 urmaritorului.
Dacă anunțarea indicată în punctul 2 se face după eliberarea publicatiunei de licitație, numai în acel caz se va tine licitația în favoarea urmaritorului sau celui ce a făcut suprasechestrarea pentru creanta la care se referă anunțarea, dacă el se prezintă la licitație și starue pentru ținerea ei.
Dreptul de gaj al urmaritorului sau al celui ce a făcut suprasechestrare, amintiti în punctele 1-3, nu cad sub prevederile de mai sus. Vezi art. 19 novela.
1. Dacă la desbaterea seriala nu se va putea pronunța hotărîrea, se va fixa un nou termen, la care se vor cita cei interesați.
2. Vezi art. 102, 105, 114 și art. 19 novela.
3. Aceasta dispoziție se aplică și la conscrierea noua a obiectelor luate sub sechestru.
Articolul 121
Dacă au fost executate atari efecte, cari au curs la bursa, de regula nu se pun la licitație, ci odată cu participarea părților, se vand de către portărel prin mijlocirea unui curier de bursa dacă exista bursa în localitate, iar dacă în localitate nu este bursa, se vand prin mijlocirea unei instituțiuni financiare sau pe alta cale corespunzătoare, dar în orice caz, pe bani numerari. Contul de vânzare trebuie alăturat la acte.
Vânzarea nu se poate face sub prețul mijlociu al zilei, cu o cadere de 2%, decât cu consimțămîntul tuturor părților interesate.
Dacă în localitate nu este bursa și vînzarea nu s'ar putea face în modul indicat mai sus, în baza raportului făcut de către portărel, judecătoria competența pentru efectuarea execuției se va adresa instanței competente în reședința celei mai apropiate burse, pentru a face vînzarea.
Dacă vînzarea nu se poate face după nici una din modalitățile arătate mai sus, efectele de valoare se vand prin licitație judecătorească.
Articolul 122
Dacă s'a sechestrat creanta urmaritului, la dorința urmaritorului, debitorul urmaritului este obligat sa declare:
1. Dacă recunoaște sau, dacă nu și în cat recunoaște veritatea creanței, și este dispus să facă plata ?
2. Cine are, și ce fel de pretenții asupra creanței sechestrate ?
3. Dacă este executată creanta și în favoarea altui creditor și în caz afirmativ, pentru ce fel de pretenții ?
Somația pentru facerea declarației va fi continuta în ordonanța prin care se aduce la cunoștința execuția, sau dacă urmaritorul o cere mai târziu, debitorul va fi somat de către portărel printr'un decis separat.
Declarația trebuie facuta portărelului în scris sau verbal, în termen de 8 zile dela înmânarea ordonanței sau decisului separat, și semnat de debitor.
Declarația scrisă sau procesul-verbal întocmit pentru declarația verbală, se înaintează de către portărel instanței, iar timbrele se vor aplica de către urmăritor.
1. Efectele ce n'au cotare la bursa, vor fi vândute în licitație, conform art. 102.
2. Vezi art. 112, 35 și 111.
Articolul 123
Dacă creanta executată consta în bani numerari și afară de urmăritor nimeni n'are drept de gaj asupra acestor creanțe, urmaritorul poate cere dela judecătoria competența pentru efectuarea execuției, ca aceasta creanta să se cesioneze lui pe cale de execuție.
Dacă creanta executată întrece creanta și accesoriile urmaritorului, în lipsa unei alte învoieli, cesionarea numai atunci se va putea face, dacă plusul se plătește în bani numerari de către urmăritor.
Dacă despre creanta exista vre-un act, cesionarea trebuie trecută pe actul care i se da în original urmaritorului.
Cu excepția cazurilor indicate în art. 80, creanta sechestrata nu i se poate cesiona urmaritorului înainte de trecerea termenului acordat pentru înaintarea acțiunii de escindere cu efect suspensiv asupra execuției, iar dacă s'a înaintat astfel de acțiune de escindere, nu se poate face cesionarea, pînă ce acesta nu se va rezolva definitiv.
Urmaritorul este răspunzător de veritatea și incasabilitatea creanței.
Dacă pentru asigurarea creanței sechestrate, este înscris dreptul de ipoteca în cartea funduara se sesizează instanța competența a cărților funduare.
Articolul 124
Dacă cesionarea creanței conform art. precedent nu se poate cesiona, precum și atunci, dacă urmaritorul nu dorește cesionarea creanței executate, poate cere la instanța competența pentru efectuarea execuției, să se autorizeze pentru încasarea creanței executate, sau să se delege în acest scop curator.
Dacă are și altcineva drept de gaj asupra creanței, sau dacă creanta executată întrece creanta și accesoriile, numai dacă părțile nu s'au învoit altfel, pentru încasare trebuie delegat un curator, în caz contrariu, cu încasarea se va incredinta urmaritorului.
Urmaritorul poate cere chiar și înainte de termenul ce servește pentru înaintarea acțiunii de escindere cu efect suspensiv, sau înainte de rezolvarea acestei acțiuni de escindere, ordonarea dispozițiunilor pentru încasarea creanței sechestrate.
Iar dacă s'a înaintat acțiune de escindere cu efect suspensiv, nu se poate ordonanța (art. 129) suma încasată pînă cînd nu se va rezolva definitiv acțiunea.
Urmaritorul încredințat sau curatorul delegat, are drept sa înainteze acțiune pentru încasarea creanței în numele sau; este însă obligat a înștiința despre înaintarea acțiunii pe urmărit, dacă îi știe domiciliul, prin scrisoare recomandată adresată la domiciliu.
Urmaritorul este obligat a avansa cheltuielile necesare pentru încasare.
1. Curatorul de încasare, în procesul de escindere intentat, va putea figura ca parte în proces. (Curia 1907).
2. Curatorul desemnat conform art. 124 este în drept a petitiona execuția pentru creanta judecata anterior, ca succesor de drept (1897).
Articolul 125
Urmaritorul autorizat, sau curatorul delegat pentru încasare, sînt obligați ca după încasarea creanței să facă raport instanței competente pentru efectuarea execuției, iar curatorul este obligat a prezenta suma de bani numerari încasată, făcînd raport.
Instanța asemneaza suma încasată pentru amortizarea creanței urmaritorului, dacă afară de altcineva n'are drept de gaj. Amortizarea se va menționa pe actul de creanta, care eventual ar exista și în acest scop actul original trebuie prezentat.
Urmaritorul, înainte de înmânarea acestui decis de asemnare, nu poate dispune asupra sumei încasate.
Articolul 126
Pentru distribuirea sumei de bani încasate și prezentată de către curator, judecătoria fixează termen și va face distribuirea sumei încasate conform dispozițiunilor art. 118 și 119.
Dacă pentru asigurarea creanței încasate s'a înscris în cartea funduara dreptul de ipoteca și asupra acestei ipoteci s'au dobîndit sub-ipoteci, ordinea de achitare va fi stabilită conform ordinei de rang după cartea funduara, conform dispozițiunilor referitoare la distribuirea prețului care rezultă din vînzarea imobilelor și în acest scop, curatorul încredințat făcînd raport, e dator a prezenta și extractul autentificat al cartei funduare.
Cheltuielile și taxele curatorului încredințat, cari nu s'au judecat în sarcina debitorului celui urmărit, se stabilesc în cursul procedurei de distribuirea prețului și se achită în primul rând din suma încasată.
Conform art. 118 și 119 se va face distribuirea prețului și atunci cînd ori un particular, ori o casierie publică, dorește a depune la judecătorie suma executată la el de către mai mulți. În acest caz banii se vor depozita la instanța, al carei portărel a efectuat prima execuție (execuție de baza).
La cererea de depunere se va anexa un tablou semnat de către cel ce face depunerea, în care se vor indica toți creditorii, în ordinea cronologică după cum s'au făcut sechestrarile, se vor anexa în original și ordonanțele date de către instanța sau alte autorități, respective de către portăreii lor.
Articolul 127
Dacă creanta încasată nu are caracter banesc, instanța în baza raportului ordoneaza valorizarea obiectului creanței încasate prin licitație și pentru efectuarea acesteia însărcinează un portărel.
În acest caz, nu mai e necesară eliberarea somațiunei pentru anunțarea pretentiunilor; iar prețul de evaluare din care se va face strigarea, se stabilește de către portărel odată cu intervenția unuia dintre experții judecătorești angajați în mod permanent, întrucât tine de necesar, dar fără procedura regulată de evaluare. Din prețul încasat, se va face achitarea conform dispozițiunilor art. 125 și 126.
Articolul 128
În cazul dacă creanta sechestrata este neincasabila, urmaritorul are dreptul a stărui în achitarea creanței sale, prin facerea execuției asupra altor feluri de bunuri ale urmaritului. Cheltuielile și taxele ivite și stabilite de judecătorie pentru încasarea creanței sechestrate se vor adauga la accesoriile creanței procesului de fond.
Dreptul de mai sus i se cuvine urmaritorului și atunci, dacă renunța la dreptul de gaj dobîndit asupra creanței sechestrate sau dacă arata ca creanta deși sechestrata nu prezintă destula acoperire, (art. 117, punct a).
În cazul dacă se renunța la dreptul de gaj, trebuie încunoștiințat debitorul urmaritorului.
Articolul 129
Dacă creanta sechestrata este pendenta de o condițiune, dacă scadenta creanței durează mai mult de o jumătate de an, sau dacă creanta e pendenta de vre-o contra-prestație, dacă este în curgere procedura de faliment în contra debitorului urmaritului, sau dacă realizarea creanței este împiedicată de alte motive instanța ordonă vînzarea creanței prin licitație judecătorească, sau hotărăște alta modalitate de valorizare.
În privinta acestei cereri, instanța va asculta pe urmărit dacă acesta nu este în țara, sau locul unde el domiciliază este necunoscut, instanța trebuie să asculte pe curatorul numit pentru dânsul.
Licitația se va tine conform regulelor prescrise în privinta mobilelor.
La creanțele bănești pentru prima strigare va servi valoarea nominală a creanței. La creanțele ce nu aduc dobînda, se va scădea din valoarea nominală diferența de dobînda de 6% pînă la scadenta creanței^1).
Prețul de strigare al altor feluri de creanțe, se va stabili de către portărel conform art. 127.
Cumpărătorul de licitație va intră în drepturile cesionarului cu titlu oneros, și actele făcute despre creanta, împreună cu amanetul ce ar servi de acoperire, se vor preda cumpărătorului de licitație. Dacă pentru asigurarea creanței este înscris dreptul de ipoteca, se va sesiza din oficiu instanța competența a cărților funduare, atît pentru menționarea licitației ordonate, cat și pentru înscrierea schimbarei ivite în persoana creditorului.
Terta persoana care nu a înaintat în termen legal acțiunea de escindere în contra cumpărătorului de licitație, nu mai poate să realizeze nici o pretentie.^1).
1. După încasarea sumei, urmaritorul sau curatorul va trebui să facă raport instanței și să prezinte suma încasată. Nici urmaritorul nu face excepție.
Se face acest lucru, fiindca se poate anunta drept de prioritate și astfel dreptul de gaj exclusiv al urmaritorului este pus în discuție.
2. Se va proceda conform art. 118 și 119 și în acel caz, cînd numerarul l-a încasat însăși urmaritorul.
3. Curatorul își va retine direct cheltuielile sale stabilite, din suma încasată.
4. Vezi art. 102, 123-124, 103.
5. Ultima propozitie din art. 127 spune, ca din suma aceasta escontentarea o face portărelul conform art. 113-114, sau instanța conform art. 118-119.
Articolul 130
Nu se pot realiza conform art. 129, rentele pe viața și alte creanțe ce sînt plătibile în rate, din timp în timp, pe o durată incerta, ci escontentarea se va face prin cesionarea prevăzută de art. 123, sau prin încasarea conformata art. 124, a ratelor sechestrate.
Articolul 131
Asupra drepturilor regale mai mici de fructe^2) execuția se face conform regulelor stabilite pentru execuția mobiliară. prețul de evaluare se stabilește de către portărel, după suma insutita a impozitului pe venit prețul de evaluare se va stabili în baza datelor, ce sînt arătate de către părți, sau dacă aceste drepturi sînt exercitate în comun, în baza datelor ce se vor obține dela președintele, casierul, unii membrii ai composesoratului, sau dela arendașul dreptului.
Iar dacă dreptul de fructe este conexat în mod inseparabil de vre-un imobil, execuția nu se poate face asupra acestui drept, decât odată cu imobilul.
Cu excepția acestor cazuri, dacă se face execuția asupra imobilului, urmaritorul odată cu execuția imobiliară, poate cere execuția și asupra drepturilor regale mai mici de fructe, care nu sînt încă separate de imobil.
____________
^1) Cautia data unei persoane terțe de către urmărit nu se poate considera ca o creanta a lui, ci persoana terta va trebui privită ca depozitar și nu debitor.
^2) Drepturile "regalita minora" (privilegii).
DISPOZIȚIUNILE LEGII LX: 1881, CU TOATE MODIFICĂRILE POSTERIOARE, PRIVITOARE LA EXECUTAREA SILITĂ IMOBILIARĂ*)
____________
*) Următoarele articole reprezintă partea din lege care nu a fost abrogată.
Articolul 132
Dacă se sechestreaza un drept al urmaritului, dobîndit asupra unei averi imobile în baza unui act juridic între vii, urmaritorul se va autoriza din partea judecătoriei competente pentru efectuarea execuției, prin incheere, ca să poată valorifica dreptul sechestrat. Documentele referitoare la dreptul sechestrat, întru cat au fost găsite la urmărit, se eliberează urmaritorului pentru a se putea valorifica dreptul.
Incheerea de mai sus îi da dreptul urmaritorului sa valorifice în favorul urmaritului dreptului de proprietate sau alt drept real, asa cum l-ar fi putut valorifica urmăritul. În acest scop, urmaritorul poate să pornească și proces în numele sau ca reclamant. Cheltuielile și taxele stabilite pe cale judecătorească în acest proces, se adauga la accesoriile creanței din procesul de baza.
Continuarea măsurilor de urmărire asupra dreptului de proprietate sau alt drept real valorificat, se face potrivit normelor corespunzătoare.
Aceste norme se aplică în privinta procedurei și atunci, cînd execuția se face asupra dreptului de răscumpărarea zalogului pe care l-ar avea urmăritul referitor la un imobil.
Nota. A se vedea și art. 974 cod civ. R.
Articolul 133
Dacă se oprește vreo creanta bănească a urmaritorului care urmează a se ridica dintr'un depozit, autoritatea competentă pentru efectuarea execuției, după ce va deveni definitivă procedura de sechestrare, ordonanțează creanta bănească sechestrata în favoarea urmaritorului, iar deciziunea ce conține ordonanțarea, o trimite autorității superioare casieriei, care va face plata (art. 83). Aceasta autoritate este obligată a îndrumă fără întîrziere casieria să facă achitare la mana urmaritorului, asteptand eventual termenul de plată.
În deciziunea de ordonantare, trebuie arătată suma și accesoriile amintite pînă la ziua ordonantarei, menționându-se, dacă se cuvine, dobînda din ziua ordonanțării pînă la escontentare, și în caz afirmativ, după ce suma și ce procente de dobînda. Dacă despre creanta exista act, urmaritorul este obligat a'l prezenta instanței de ordonantare, să se menționeze pe actul original achitarea sau amortizarea facuta prin ordonantare.
1. Dacă creanta a fost poprită la casieria publică de către mai mulți insi, casieria va depune suma la instanța. Judecătoria va proceda conform art. 118, 119.
2. Ordonanțarea o va face acea instanța, care judeca la desbaterea seriala (1905).
3. Vezi art. 83, 84, novela 18 și 133.
Articolul 134
Dacă asupra mobilelor sechestrate prin execuția de asigurare se intenționează a se face execuție de escontentare, aceasta o ordonă instanța competența conform art. 2.
Aceasta instanța, dacă totodată este competența și pentru efectuarea execuției, este obligată a elibera și somatiunea, conform art. 89, precum și a trimite un delegat pentru efectuarea execuției; în caz contrariu, în acest scop, va sesiza instanța competența conform art. 18.
În aceste cazuri cele 15 zile libere pentru înaintarea acțiunii de escindere cu efect suspensiv, se socotesc din ziua de cînd somatiunea a fost afișată la instanța.
Acțiunile de escindere, înaintate eventual înainte de eliberarea somațiunei, de asemenea au efect suspensiv; dar dacă acțiunea de escindere nu conține cerere contrară, facuta în mod expres, se vor desbate numai după expirarea termenului fixat în somațiune, deodată cu celelalte acțiuni de escindere, ce eventual ar fi.
Pe de altă parte normele execuției de escontentare se vor aplica și atunci cînd execuția se face asupra mobilelor deja sechestrate prin execuție de asigurare.
1. Dacă se face execuție de escontentare după ce s'a efectuat execuția de asigurare, nu se va mai proceda la o noua execuție. În ce privește lucrurile deja luate sub sechestru asigurator, ci, dacă nu's alte lucruri, execuția se va începe prin eliberarea somațiunei, neavând loc nici suprasechestru.
Titlul II Executarea imobiliară
Cînd execuția imobiliară se face pentru creanțe intrand în prevederile legii 269, pentru Codul de procedură fiscală, din 1 Aprilie 1942, sînt aplicabile art. 240-272 din această lege.
*
* *
Articolul 135
În cazul cînd execuția pentru încasarea unei creanțe în numerar urmează a se face asupra unui imobil, în cererea de execuție se va determina imobilul după numărul de carte funduara și dacă într'o carte funduara se cuprind mai multe corpuri de avere funduara și execuția nu se face asupra tuturor corpurilor de avere, se va arata și corpul sau corpurile de avere asupra cărora se cere execuția, cu referire la numerele topografice din cartea funduara. Totodată se va arata în cererea de execuție și autoritatea de cărți funduare competența pentru efectuarea execuției.
Dacă, pentru asigurarea creanței ce urmează a se incasa pe cale de execuție, s'a intabulat sau s'a prenotat, deja anterior dreptul de ipoteca, se va arata și aceasta împrejurare, cu referire la numărul incheerii prin care s'a ordonat intabularea sau prenotarea.
Nota. 1. Legea Nr. 306, pentru modificarea și abrogarea
legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930 , pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, din 5 August 1938, mai cuprinde următoarele dispozițiuni:
Art. 1. - În cererea de executare imobiliară, creditorul este obligat sa arate valoarea fiecăruia din imobilele ce urmărește, valoarea neputând fi mai mica decât de zece ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele urbane și de opt ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele rurale.
Comandamentul sau incheerea ordonand executarea va face mențiune de valoarea arătată de creditor.
Prin
legea Nr. 833 din 24 Noemvrie 1939 , s'a completat
art. 1 din legea Nr. 306/1938 , adăugându-i-se următoarele:
"Dacă imobilul urmărit consta în teren al cărui număr topografic din cartea funduara nu se poate identifica cu pozițiile din rolurile fiscale, Primăria comunei în care se afla terenul, va elibera un certificat în care va arata valoarea locativă medie pe jugar".
"Debitorul urmărit va putea contesta acest certificat, făcînd dovada ca identitatea terenului se poate face numai cu rolurile fiscale".
"Valoarea locativă medie prevăzută în certificatul Primăriei înlocuiește venitul din rol, menționat în primul alineat al acestui articol".
"În cazul cînd imobilul urmărit consta în padure ce nu figurează în rolurile fiscale, valoarea acesteia se va putea stabili prin certificatul Ocolului silvic, în raza căruia se afla padurea și care va ține seama de vîrsta masivului paduros, posibilitățile de exploatare și de transport, precum și de distanta pînă la debuseul cel mai apropiat".
2. A se vedea și art. 13 alineatul 6 din legea de extindere.
Articolul 136
În cazul cînd se ordonă execuția, instanța trimite autorității de cărți funduare un exemplar al cererii de execuție însoțit de incheerea de ordonarea execuției pentru a se intabula dreptul de ipoteca, sau pentru a se face inscriptiunea justificarii dreptul de ipoteca prenotat, respective pentru a se nota dreptul de execuție.
Autoritatea de cărți funduare sesizată întru cat nu este nicio piedeca de carte funduara, este obligată sa ordone intabularea dreptului de ipoteca, inscriptiunea justificarii dreptului de ipoteca prenotat, respective notatiunea dreptului de execuție.
Notă: A se vedea art. 13 alin. 7 și 8 din legea de extindere.
Articolul 137
Intabularea dreptului de ipoteca executionala, respective notatiunea dreptului de execuție, se poate ordonă atunci cînd dreptul de proprietate este numai prenotat în favoarea urmaritului, cu efect de drept pendinte de justificarea prenotarii; iar dacă asupra dreptului de proprietate intabulat în favoarea urmaritului este prenotat dreptul de proprietate al altuia, cu efect de drept pendinte de nejustificarea prenotarii.
În acest caz, urmaritorul, pe baza incheerii prin care s'a ordonat condiționată intabulare a dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuție, poate să facă pasii necesari pentru justificarea dreptului de proprietate prenotat în favoarea urmaritului sau pentru radierea dreptului de proprietate prenotat împotriva urmaritului, adăugându-se cheltuielile care se stabilesc pe cale judecătorească la accesoriile procesului de baza; iar licitația se poate cere după ce se ridica la valoare de drept hotărîrea prin care se ordonă justificarea sau radierea.
Dacă a fost notat în cartea funduara procesul pornit de urmăritor pentru încasarea creanței sale intabulate sau prenotate, intabularea sau prenotarea dreptului de proprietate în favoarea unei terțe persoane, care s'ar face după notarea procesului, nu poate servi drept piedeca pentru notatiunea necondiționată a dreptului de execuție și efectuarea execuției.
Aceste dispozițiuni se aplică și în cazul cînd dreptul de ipoteca s'a intabulat, fără o prealabilă procedura procesuala, în baza unui act executoriu (art. 11 din legea XXXIV: 1871. art. 111 din legea XXXV: 1874, legea XXV: 1878, art. 11 din statutele caselor de amanet și art. 2 din legea XXXIX: 1879), sau dacă s'a intabulat sau prenotat pe baza unei sentințe de condamnare, sau pe bază de transactiune judecătorească, în care cazuri, intabularea sau prenotarea dreptului de proprietate în favoarea unei terțe persoane, facuta după ce dreptul de ipoteca s'a înscris, de asemenea nu mai poate împiedica notatiunea necondiționată a dreptului de execuție și efectuarea execuției.
Notă: Legile menționate în alineatul ultim sînt insirate exempli gratia, sub act executoriu urmând a se înțelege "act investit cu formula executorie".
Articolul 138
Dacă, în conformitate cu art. 74 din regulamentul cărților funduare, se intabuleaza condiționat dreptul de ipoteca executional asupra unui imobil trecut asupra urmaritului pe cale de succesiune sau legat, dar neintabutat încă sau nici măcar prenotat ca proprietatea sa, continuarea măsurilor de execuție trebuie suspendată pînă cînd se intabuleaza dreptul de proprietate asupra urmaritului. În acest scop, urmaritorul este îndreptățit să facă pasii necesari, pe baza incheerii prin care s'a ordonat intabularea condiționată. Cheltuelile ivite, stabilite pe cale judecătorească, se adauga la accesoriile din procesul de baza.
Articolul 139
Incheerea de ordonarea execuției se comunică atît urmaritorului, cat și urmaritului; însă dacă cererea de execuție se respinge, se incunostiinteaza numai urmaritorul, cu restituirea tuturor exemplarelor din cererea de execuție.
Dacă instanța sezisata respinge în întregime intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii dreptului de ipoteca, respective notatiunea dreptului de execuție, se incunostiinteaza numai urmaritorul și instanța care a adresat comisia rogatorie.
Dacă se restitue incheerea, neputându-se face înmânarea urmaritului, se numește pe seama lui un curator, fără citare prin publicațiune, și se comunică curatorului incheerea, precum și celelalte hotărîri care se mai aduc în cursul execuției, pînă cînd urmăritul își anunta locuinta sau se îngrijește de reprezentare.
Articolul 140
*
Ambele părți au dreptul să facă apel în termen de 8 zile socotite dela comunicare, împotriva incheerii date de instanța competența în chestiunea ordonarii execuției, precum și împotriva incheerii date de autoritatea de cărți funduare în chestiunea inscriptiunii dreptului de ipoteca executionala sau notatiunii dreptului de execuție. La apelul îndreptat împotriva incheerii de ordonarea execuției, recurentul trebuie să anexeze exemplarul ce i s'a înmânat din cererea de execuție.
În privinta incheerii de ordonarea execuției, instanța a doua hotărăște definitiv. Însă, împotriva incheerii de a doua instanța, prin care se schimba incheerea autorității de cărți funduare, data în chestiunea intabulării dreptului de ipoteca executionala, justificarii prenotarii și notatiunii dreptului de execuție, se mai poate face recurs, care se va inainta în 8 zile. În privinta efectului suspensiv a acestor apeluri (recurgeri), servesc ca directiva dispozițiunile art. 37.
Nota. 1. Prin art. 79 și 81 din legea Nr. 144. pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, din 20 Decemvrie 1925, s's desființat recurgerea de gradul II dispunandu-se ca, sentințele și incheerile date după promulgarea ei, de a doua instanța, în orice procedura litigioasa sau gratioasa sînt desavarsite din momentul comunicării și în contra lor nu se admite alta cale decât numai recursul în casare. Potrivit art. 50 din legea Nr. 539, pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, din 13 Iulie 1939 recursurile în contra sentințelor date de tribunal, ca instanța de apel, în materie de contestație la executare, cat și recursurile contra incheerilor dale de tribunalele din Transilvania, ca instanța de apel (recurgere), în orice materie de executare se judeca de Curțile de Apel respective.
2. Prin art. 34 din legea Nr. 394, pentru accelerarea judecaților, din 23 Iunie 1943, s'a modificat termenul de apel, care este, împotriva hotărîrilor date de judecătorii, de 10 zile, din ziua pronunțării sau comunicării, după caz, iar termenul de recurs împotriva sentințelor tribunalului este, potrivit art. 43 al. 2, din aceeași lege, de 15 zile dela comunicare, cînd recursul este de competența Curții de Apel.
Se mai cuvine a fi menționat ca, potrivit art. 23 al legii Nr. 609 din 1 Iulie 1941, pentru măsurile excepționale, toate termenele pentru atacarea hotărîrilor judecătorești, prevăzute în codul de procedura civilă și penală, cele prevăzute în codul de comerț și codul civil, pentru îndeplinirea actelor și formalităților cerute de aceste coduri, și avînd un caracter patrimonial, precum și termenele de preemțiune, s'au mărit cu 15 zile, pe timpul aplicatiunii mai sus menționatei legi.
Articolul 141
Despre înaintarea apelului (recurgerei) declarat împotriva incheerii de ordonarea execuției și despre hotărîrea instanței superioare, va fi avizată autoritatea de cărți funduare.
Dacă instanța a doua a anulat, disolvat, incheerea de ordonarea execuției, sau schimband incheerea a respins cererea de execuție, intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii sau notatiunea dreptului de execuție, se vor radia din oficiu și în acest scop se avizează și autoritatea competentă de cărți funduare.
Dacă instanța a doua schimba incheerea autorității de cărți funduare, despre aceasta se va incunostiinta, inafara de părți, și instanța care a ordonat execuția.
În ce privește încunoștiințarea părților, se aplică normele generale.
Articolul 142
Intabularea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuție are efectul de drept ca, o posterioară intabulare sau prenotare a dreptului de proprietate, nu poate împiedica continuarea urmăririi.
Articolul 143
Dacă dreptul de proprietate asupra unei averi comune este înscris pe numele coproprietarilor în părți nedeterminate și execuția nu este îndreptată pentru încasarea unei creanțe care să greveze pe toți proprietarii, autoritatea de cărți funduare, citând prin incheerea prin care se ordonă intabularea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuție, pe toți interesatii, tine desbatere protocolara (^1), și după o eventuala procedura de dovedire necesară, hotărăște prin sentinta asupra portiunilor de proprietate.
Dacă nu se dovedește contrariul, porțiunea tuturor coproprietarilor se considera egala, cu excepția, cînd sînt înscriși cu porțiuni nedeterminate soțul și descendenții unei persoane, în care caz jumătate din imobil se considera proprietatea soțului, iar cealaltă jumătate proprietatea descendenților înscriși ca proprietari, în porțiuni egale pe capete sau pe tulpini.
În acest caz, licitația se poate cere numai după ridicarea la valoarea de drept a sentinței.
Art. 143 este modificat prin art. 47 din legea LIV: 1912, după cum urmează:
Art. 47. - Alineatul intaiu al art. 143 din legea LX: 1881 se modifica în sensul că, autoritatea de cărți funduare hotărăște prin incheere și nu prin sentinta.
Alineatul ultim al art. 143 din legea LX: 1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:
Partea, care a suferit în cursul acestei proceduri vreun prejudiciu, își poate valorifica pretentiunea pe calea ordinară a legii.
În cazul acestui articol, se poate cere licitația numai în cazul dacă nu se justifica la autoritatea de cărți funduare, în termen de treizeci zile, înaintarea procesului împotriva incheerii acestei autorități. În caz ca se justifica înaintarea procesului, licitația se poate cere numai după ce s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea prin care s'a soluționat procesul.
Nota. Prin desbatere protocolara se înțelege procedura sumară, care poate avea un caracter contencios sau gratios, în cursul căreia instanța de executare, se pronunța ca în speta, asupra unei chestiuni prejudiciale. A se vedea: art. 55 al. 2 și 3 al legii LIV: 1912.
Articolul 144
După ce expira 15 zile, socotite dela comunicarea cu urmăritul a incheerii de ordonarea intabulării dreptului de ipoteca executionala sau a notatiunii dreptului de execuție, urmaritorul poate cere, printr'o cerere înaintată autorității de cărți funduare într'un exemplar, să se ordone licitația.
În aceasta cerere se vor arata exact imobilele cerute a fi licitate, se va calcula creanta împreună cu accesoriile, mai departe se vor prezenta datele necesare pentru stabilirea prețului de strigare (art. 145) și se va prezenta proiectul condițiunilor de licitație.
În acest mod poate să ceara licitația și urmăritul.
Nota. În conformitate cu art. 1 din legea Nr. 306, pentru modificarea și abrogarea
legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930 , din 5 August 1938, urmaritorul este obligat sa arate valoarea fiecăruia din imobilele ce urmărește, chiar în cererea de execuție.
Articolul 145
*
Pentru a se putea stabili prețul de strigare, trebuie să se prezinte un certificat eliberat de perceptie, sau dacă darea se plătește în comuna, un certificat comunal, despre darea către Stat, la cat a fost impus în ultimul an expirat imobilul ce urmează a fi licitat.
Dacă împreună cu imobilul se scoate la licitație și dreptul regalian minor, pentru a se putea stabili prețul de strigare, se vor prezenta și datele conform art. 131.
Dreptul regalian minor se considera scos la licitație împreună cu imobilul numai atunci, dacă se arata aceasta expres în publicațiunea de licitație.
Nota. 1. Acest articol a fost modificat prin legile arătate în nota de sub art. 135.
2. Prin drept regalian minor, se înțelegeau acele drepturi care se cuveneau mosierilor sub vechiul regim dinainte de 1848, precum: dreptul de a tine balciuri, de carciumarit, morarit, pescuit, etc., care au fost însă desființate prin mai multe legi, după încetarea raporturilor urbariale.
Articolul 146
Autoritatea de cărți funduare, dacă găsește ca licitația se poate ordonă, dispune prin emiterea unei publicațiuni de licitație, iar dacă găsește ca licitația nu se poate ordonă, printr'o incheere de respingere, care se va trece pe cererea de licitație, restituind urmaritorului scriptele înaintate conform art. 144 și arătând eventual în incheerea de respingere, lipsurile care trebuiesc completate, pentru a se putea ordonă licitația.
Articolul 147
*
În caz ca se ordonă licitația, publicațiunea de licitație ce se emite trebuie să conțină următoarele:
a) Arătarea exactă a imobilului scos în licitație, după circumscripția tribunalului, comuna și numărul de carte funduara;
b) Numele urmaritorului și urmaritului și arătarea în cifre a capitalului creanței, pentru încasarea căruia e îndreptată execuția;
c) Prețul de strigare stabilit;
d) Locul și timpul licitației, cel din urma cu arătarea zilei după calendar și a orei;
e) Suma vadiului ce trebuie să depună persoanele care vor sa cumpere;
f) Termenele de plată;
g) Mențiunea ca, condițiunile de licitație, stabilite deodată cu emiterea publicatiunei de licitație, se pot vedea în orele oficiale la autoritatea de cărți funduare și la primăria comunei respective.
Dacă prețul de strigare al imobilului trece de 100.000 lei (în text 5000 florini), de asemenea, dacă prețul de strigare este mai mic, însă imobilul e situat la sediul autorității de cărți funduare sau în apropierea lui, licitația se va fixa în localul autorității de cărți funduare, iar pentru licitarea imobilelor situate în alt loc, dacă prețul de strigare nu trece de 100.000 lei, licitația se va fixa la primăria comunală respectiva. Le cererea motivată a urmaritorului, facuta prin cererea de licitație, sau la cererea celorlalți interesați, înaintată înainte de a se rezolvi cererea de licitație, autoritatea de cărți funduare poate să fixeze licitația la fața locului și atunci cînd prețul de strigare trece de 100.000 lei.
Deodată cu emiterea publicatiunei de licitație, licitația se va nota în cartea funduara.
Art. 147 este completat prin art. 21 din legea XII: 1908, după cum urmează:
Art. 21. - Art. 147 din Legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:
Instanța stabilește suma vadiului după împrejurări, ținînd seama și de propunerea urmaritorului, facuta în aceasta privinta. Aceasta suma nu poate fi mai mica decât cinci la suta și mai mare decât douăzeci la suta din prețul de strigare.
Cînd liciteaza Statul, nu este obligat să depună vadiul. Nu sînt obligate să depună vadiul, cînd se liciteaza imobile grevate în favoarea lor cu drept de ipoteca, nici societățile anonime și cooperativele cu sediul în Capitala tarii, autorizate prin alineatul doi al art. 10 din Legea XXX: 1889 sa emita scrisuri funciare scutite de impozit, precum și cooperativa centrala de credit constituită în baza legii XXIII: 1898. În cazul cînd în sensul legii, concurentul pierde vadiul, concurentul scutit în baza prezentului articol de a depune vadiul, este obligat sa consemneze în depozit judecătoresc suma ce corespunde vadiului, în termen de opt zile dela primirea somatiunii autorității de cărți funduare.
În publicațiunea de licitație trebuie să se arate și aceea ca, imobilul nu se liciteaza sub cota parte a prețului de strigare arătată în art. 26 și ca, cumpărătorul este obligat sa completeze vadiul conform art. 25.
Nota. 1. Art. 25 din legea XII: 1908 este reprodus la art. 170, iar art. 26 din aceeași lege la art. 171.
2. Art. 147 a fost modificat prin
art. 3 al legii Nr. 306, din 5 August 1938 , după cum urmează:
Art. 3. - Licitația se va tine separat pentru fiecare din bunurile urmărite, iar acolo unde sînt cărți funciare, pe fiecare din corpurile funciare.
Garanția ce concurentii vor trebui să depună la vînzările imobiliare, potrivit legilor în vigoare, va fi în numerar. Creditorii privilegiați sau ipotecari asupra imobilului urmărit, precum și coproprietarii acestuia, sînt dispensați de garanție.
Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.
Articolul 148
Alineatul intaiu la art. 148 este modificat prin art. 48 din legea LIV: 1912, după cum urmează:
Art. 48. - Alineatul întîi al art. 148 din legea LX: 1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:
În lipsa unei evaluări prin experți conform art. 22 din legea XII: 1908, prețul de strigare trebuie stabilit după prețul de evaluare al imobilului, dovedit cu certificat oficial de dare și evaluare.
Urmează alineatul doi din art. 148:
Pentru a se putea stabili prețul de strigare al unui imobil scutit de impozit, urmaritorul este obligat sa anexeze la cererea de licitație (art. 144), dacă imobilul este situat la sediul autorității de cărți funduare, cartea de evaluare eliberata de oricare dintre pretuitorii angajați stabili ai acestei autorități, iar dacă este situat în altă parte, cartea de evaluare eliberata de doi membri ai respectivei primării comunale. În acest caz, prețul de strigare va fi prețul de evaluare (art. 159 și 160).
Dispozițiunile art. 148 sînt completate și prin art. 22 din legea XII: 1908, după cum urmează:
Art. 22. - Dispozițiunile art. 148 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:
Urmaritorul și inafara de cazul art. 159 din legea LX: 1881, poate să ceara, înainte de emiterea publicatiunei de licitație, ca prețul de evaluare al imobilului să se stabilească, pe cheltuiala sa, pe cale de evaluare obișnuită, prin doi experți care se vor numi din oficiu. În acest caz, publicațiunea de licitație se poate emite numai după ce s'a terminat evaluarea și ca preț de strigare servește prețul de evaluare.
Nota. Acest articol a fost modificat prin
art. 3, alineat 3, al legii Nr. 306, din 5 August 1938 :
Art. 3. alin 3: Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.
Articolul 149
Pe prețul de strigare, care se va stabili conform art. 148, se liciteaza deodată cu imobilele și accesoriile neseparabile de imobil decât cu ruinarea substanței sau cu o însemnată depreciere.
Întru cat condițiunile de licitație nu cuprind o stipulațiune contrară, deodată cu imobilul se liciteaza și recolta neculeasa ce i se cuvine urmaritului. Prețul de evaluare al acestora, dacă vreunul din interesați îl dovedește cu certificat eliberat de un pretuitor judecătoresc sau de doi membri ai primăriei (art. 148), prezentat înainte de licitație cu 8 zile, se va adauga de portărel la prețul de strigare cu ocaziunea licitației.
Prin aceasta nu se ating dispozițiunile din publicațiunea de licitație privitoare la vadiul ce trebuie depus.
Articolul 150
Deodată cu emiterea publicațiunii de licitație, autoritatea de cărți funduare stabilește condițiunile de licitație - ținînd seama de imobilul ce urmează a fi licitat, de prețul acestuia și de proiectul prezentat de urmăritor, - în asa fel ca pe de o parte indestularea urmaritorului să se poată face fără întîrziere nemotivată, iar pe de altă parte sa nu se vatame nici interesele urmaritului și ale creditorilor ipotecari și nici să se ingreuneze concurenta între cei ce vor sa cumpere.
Condițiunile de licitație vor cuprinde în special stipulațiuni clare: în ce rate, la ce intervale de timp și unde trebuie plătit prețul de cumpărare, și ce anume trebuie să îndeplinească cumpărătorul pentru a putea lua în posesiune imobilul scos în licitație și pentru a se putea face transcrierea în cartea funduara.
În condițiunile de licitație trebuie să se cuprindă ca, cumpărătorul este obligat sa plătească după prețul de cumpărare o dobînda de 6%, socotită din ziua licitației, și taxele fiscale în legătură cu cumpărarea. Aceste obligațiuni cad în sarcina cumpărătorului și atunci, dacă în condițiunile de licitație nu se face amintire de ele.
Întru cat în condițiunile de licitație nu se cuprinde expres contrariul, vadiul se depune în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni la cursul arătat în art. 42.
Nota. 1. Potrivit art. 1 din legea Nr. 124, pentru stabilirea dobânzilor și înlăturarea cametei din 5 Mai 1938, dobînda legală este de 1% în afaceri civile și 2% în afaceri comerciale peste scontul Băncii Naționale a României.
2. Potrivit art. 3, alin. 2, al legii 306 din 5 August, garanția pe care concurentii trebuie s'o depune la vînzările imobiliare, se constitue în numerar. Sînt dispensați de garanție: creditorii privilegiați sau ipotecari asupra imobilului urmărit, precum și coproprietarii acestuia.
Articolul 151
Pentru licitație se fixează un singur termen de licitație, dacă prețul de strigare nu trece de 40.000 lei (2000 floreni, în textul maghiar), pentru cel puțin sasezeci și cel mult nouăzeci zile, socotite din ziua următoare afișării publicațiunii, iar dacă prețul de strigare trece de 40.000 lei, pentru cel puțin nouăzeci și cel mult unasutadouazeci zile, socotite din aceeași zi, cu mențiunea ca, imobilul se vinde la acest termen și sub prețul de strigare.
Nota. A se vedea alineatul 3 al art. 3,
art. 4 și 5 din legea Nr. 306 din 5 August 1938 .
Articolul 152
*
Publicațiunea de licitație se aduce la cunoștința, prin afișare la autoritatea de cărți funduare și prin înștiințarea ei în mod reglementar pe teritoriul comunei respective și a comunelor invecinate.
Primăriei comunale, pe teritoriul căreia este situat imobilul ce urmează a fi licitat, i se trimite un exemplar din publicațiunea de licitație, pentru afișare, iar un exemplar din condițiunile de licitație, pentru a se lua cunoștința de ele (art. 147).
Dacă prețul de strigare trece de 6000 lei (în text: 300 floreni), un extras din publicațiune cu punctele a), b), c), d) și e) din art. 147, se insereaza odată într'o gazeta locală, în lipsa ei în gazeta care apare în locul cel mai apropiat, - iar dacă prețul de strigare trece de 40.000 lei (în text: 2.000 florini), se va insera de trei ori în gazeta oficială.
În Capitala tarii se insereaza extrasul publicatiunei de licitație în gazeta oficială, însă numai odată, chiar și atunci, dacă prețul de strigare este peste 6000 tei, în text: 300 florini, însă nu trece de 40.000 lei (în text: 2000 florini).
În afară de aceasta, fiecare interesat (art. 153) poate să ceara să se insereze publicațiunea de licitație, pe cheltuiala sa, fără considerare la prețul de strigare, și în alta gazeta sau și de mai multe ori. În acest scop, autoritatea de cărți funduare este obligată sa elibereze părții care se prezintă un exemplar al publicatiunei de licitație. Tardivă sau gresita inserare a unei asemenea publicațiuni nu are nicio înrâurire asupra efectului licitației.
Pe exemplarul de publicațiune, afișat la autoritatea de cărți funduare, șeful serviciului de expediție este obligat sa noteze ziua afișării și să semneze. Acest exemplar al publicatiunei se ridica după expirarea termenului de licitație și după ce se noteaza ziua în care a fost ridicat, trebuie anexat la dosar.
Nota. 1. Art. 152 a fost modificat prin
art. 2 al Legii Nr. 306 din 5 August 1938 , după cum urmează:
Art. 2. - Creditorul este obligat se publice într'un ziar răspândit din țara și unul din localitatea unde se tine licitația, un extras al afiptului sau al publicației, conținînd descrierea bunului scos în vânzare, numele debitorului, instanța la care se face vînzarea, localitatea unde se va tine licitația, dacă vînzarea se va face prin licitație la fața locului, data și ora vânzării și dosarul instanței de urmărire.
Aceasta publicație, singura obligatorie, se va face cu cinci zile mai înainte de ziua fixată pentru licitație.
2. În privinta bunurilor imobile situate în zonele militare, a se vedea art. 1 al legii Nr. 279, pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru crearea zonelor militare și pentru măsurile necesare apărării tarii, din 2 Aprilie 1942.
Articolul 153
Publicațiunea de licitație, care totodată este a se considera incheere de ordonarea licitației, se comunică împreună cu condițiunile de licitație:
a) Urmaritorului;
b) Urmaritului;
c) Tuturor acelora, în favoarea cărora este intabulat, conform cărții funduare, drept de ipoteca, sau este intabulat drept de subipoteca asupra vreunui drept de ipoteca intabulat, sau este intabulat sau prenotat, asupra imobilului ce urmează a fi licitat, alt drept de carte funduara, sau a căror cerere cu un asemenea obiect este notată cu nota marginala sau ca nedefinitiv respinsă, înțelegandu-se aici și eventualii coproprietari ai urmaritului sau alți interesați conform cărții funduare;
d) Administrației financiare (în text: inspectorul de dare).
Dacă în favoarea fiscului este intabulata o creanta care nu deriva din impozite sau taxe, ci de alta natura, publicațiunea se comunică serviciului de contencios al statului (în text: directiunei afacerilor judiciare).
Publicațiunea de licitație se comunică interesatilor arătați la punctele b) și c), cu omiterea citarii prin publicațiune, după normele de inmanare a incheerilor introductive de instanța.
Dacă, în decurs de 30 zile, socotite dela afișarea publicatiunei, nu soseste dovada de inmanare reglementara despre comunicarea publicațiunii de licitație cu interesatii dela b) și c), autoritatea de cărți funduare numește pentru reprezentarea interesatilor neincunostiintati curator. Deodată cu numirea de curator se va inmana, cel puțin cu 15 zile înainte de termenul de licitație, și publicațiunea de licitație împreună cu condițiunile de licitație.
Pentru interesați al căror domiciliu este necunoscut, se poate numi curator și înainte de încercarea inmanarii.
Curatorul numit reprezintă în cursul întregii proceduri de execuție pe interesatul, pe seama căruia a fost numit, pînă cînd acesta nu se îngrijește de reprezentare.
Întru cat nu e verosimila o coliziune de interese, același curator se poate numi și pentru mai mulți interesați, însă pentru urmărit se va numi întotdeauna curator separat, dacă nu i s'a numit deja conform art. 139, și anume, dacă reprezentantul sau din proces este cunoscut și locuiește la sediul judecătoriei, în persoana acestuia.
Interesatii se incunostiinteaza despre numirea de curator prin scrisoare recomandată, adresată la domiciliul lor și dacă acesta nu s'ar cunoaște, la comuna de care aparține imobilul ce urmează a fi licitat.
Articolul 154
După ce expira 30 zile, socotite dela afișarea publicatiunei, autoritatea de cărți funduare, deodată cu eventuala numire de curator, necesară conform articolului precedent, însărcinează cu efectuarea licitației un delegat, căruia îi preda scriptele necesare.
Pentru efectuarea licitațiilor dela sediul autorității de cărți funduare (art. 147), se deleagă de regula, un judecător sau un notar public, iar pentru ținerea licitațiilor la fața locului, se deleagă, de regula, un portărel, respective se adresează comisie rogatorie în scopul de a se delega portărel, acelei judecătorii de ocol, în circumscripția căreia urmează a se efectua licitația.
Articolul 155
Imobilele, întru cat formează conform legii un singur corp de avere, trebuiesc scoase la licitație deodată.
Dacă însă vreun corp de avere funduara consta din mai multe parcele înscrise sub numere diferite, urmaritorul este în drept să-și formuleze prin petiția de licitație cererea, ca singuraticele parcele să se liciteze separat. Asupra acestei cereri hotărăște autoritatea de cărți funduare după ce asculta pe toți interesatii din cartea funduara cu domiciliul cunoscut. Împotriva incheerii date nu are loc apel (recurgere).
Urmaritorul este obligat să prezinte în acest caz datele arătate în art. 144 în asa fel, ca din acelea, să se poată stabili prețul de strigare al diferitelor parcele separat.
Mai multe corpuri de avere de carte funduara, chiar dacă s'ar scoate la licitație în același timp, de regula, nu pot fi licitate deodată. Însă, la cererea urmaritorului motivată prin petiția de licitație și după ascultarea interesatilor din cartea funduara cu domiciliul cunoscut, autoritatea de cărți funduare poate ordonă să se liciteze deodată imobilele grevate cu aceleași inscriptiuni de carte funduara, dacă sînt cuprinse în aceeași carte funduara, sau dacă în natura sînt situate unul lîngă altul.
Nota. A se vedea nota de sub art. 147.
Articolul 156
, 157 și 158. - au fost modificate prin art. 24 din Legea XII: 1908, după cum urmează
Art. 24. - În locul art. 156-158 din legea LX: 1881:
Dacă, dintre mai mulți coproprietari ai unui imobil, execuția se face numai pentru datoria unuia sau mai multora din ei, însă nu pentru datoria tuturora, de regula, licitația se ordonă numai asupra portiunei celui urmărit sau celor urmăriți.
Însă, dacă în decurs de 15 zile, socotite dela afișarea publicatiunei de licitație, toți ceilalți coproprietari cer, prin petiție autentică, și totodată avanseaza suma necesară - care cade în sarcina lor - pentru cheltuielile nouei publicațiuni, autoritatea de cărți funduare ordonă licitația asupra întregului imobil și fixând un nou termen de licitație, emite o noua publicațiune. Aceasta cerere nu se poate revoca.
Fiecare dintre coproprietarii care au cerut licitația poate concura pentru imobil. În acest scop, trebuie să depună din vadiu numai cota proporțională în raport cu portiunile din imobil ale celorlalți coproprietari.
Dacă au cumpărat imobilul unul sau mai mulți coproprietari, cumpărătorul nu este obligat sa achite cota din prețul de cumpărare care cade asupra porțiunii sale de proprietate. Distribuirea prețului de cumpărare încasat și radierea sarcinilor se va face în acest caz în asa fel, ca și cînd s'ar fi scos în licitație numai portiunile celorlalți coproprietari.
Articolul 159
*
Accesoriile imobilului ce urmează a fi licitat, de regula, nu se conscriu la fața locului. Urmaritorul are însă dreptul să prezinte la cererea de licitație și o conscriere și evaluare a accesoriilor, facuta de un pretuitor judecătoresc angajat stabil, respective de doi membri ai primăriei comunale, în care caz prețul de evaluare al accesoriilor se va adauga la prețul de strigare.
Iar dacă din scriptele alăturate la cererea de licitație ar rezultă ca, prețul de strigare al imobilului ce urmează a fi licitat, care se va stabili conform art. 148, este de cel puțin 100.000 Lei (în text 5000 florini), precum și atunci dacă urmaritorul dovedește cu certificat eliberat de un pretuitor angajat în mod stabil sau de doi membri ai primăriei comunale, sau în mod autentic altfel, ca pe imobilul ce urmează a fi licitat este cladita o fabrica, sau moara cu aburi, sau alta clădire avînd importanța hotaritoare asupra stabilirii prețului, poate să ceara, ca înainte de a se ordonă licitația, să se facă prin portărel, o conscriere punctuala a accesoriilor la fața locului și să se stabilească atît prețul de evaluare al acestora, cat și prețul de evaluare al imobilului, pe cale de evaluare obișnuită, prin doi experți cari se vor numi din oficiu. În acest caz, licitația se ordonă după terminarea procedurei la fața locului și ca preț de strigare servește prețul de evaluare.
Nota. A se vedea nota de sub art. 135.
Articolul 160
Și inafara de cazurile articolului precedent, pînă cînd nu s'a înaintat cererea de licitație, urmăritul are dreptul sa ceara autorității de cărți funduare - întru cat avanseaza cheltuielile care cad în sarcina sa - să se facă conscrierea și evaluarea accesoriilor imobilului prin doi experți numiți din oficiu.
Dacă se face o asemenea conscriere și evaluare a accesoriilor, procesul-verbal ce se va dresa se alătură la scripte și publicațiunea de licitație se emite după terminarea procedurei, iar ca preț de strigare va servi prețul de evaluare.
Articolul 161
Dacă asupra imobilului ce urmează a fi licitat este notată în cartea funduara o revendicare de drept de proprietate, nerezolvita încă cu valoare de drept, iar creanta urmaritorului s'a intabulat în cartea funduara după ce a fost notată revendicarea de drept de proprietate, licitația nu se poate ordonă pînă la rezolvirea cu valoare de drept a revendicării.
Dacă, în privinta revendicării notate, procesul nu este încă în curs, la cererea urmaritorului, revendicantul trebuie indrumat sa înainteze procesul într'un termen fix; avînd urmaritorul dreptul sa intervină în procesul în curs sau în acela care se va inainta.
Iar dacă creanta urmaritorului are inscripție în cartea funduara înainte de notarea revendicării, licitația se va ordonă și efectua fără considerare la revendicare, însă partea din prețul de cumpărare, care rămîne după indestularea pozițiilor de sarcini cu inscripție dinainte de notarea revendicării, trebuie ținuta în depozit judecătoresc pînă la rezolvirea cu valoarea de drept a revendicării.
Aceste norme se vor aplica și atunci, dacă, asupra imobilului ce urmează a fi licitat, este notat vreun proces de proprietate.
Articolul 162
Dacă asupra unui imobil este notat în cartea funduara, cu prioritate față de creanta urmaritorului, un drept de răscumpărare de zalog, licitația trebuie ordonată cu condiția sa rămînă neatins dreptul de răscumpărare de zalog.
Însă, dacă creanta urmaritorului este intabulata cu prioritate față de notatiunea dreptului de răscumpărare de zalog, licitația se va ordonă fără considerare la dreptul de răscumpărare de zalog, iar restul din prețul de cumpărare, care rămîne după ce se vor indestula pozițiile de sarcini dinainte de notatiunea dreptului de răscumpărare de zalog, trebuie consemnat în depozit judecătoresc, pînă cînd se decide asupra dreptului de răscumpărare de zalog, prin sentinta judecătorească sau prin transactiune.
Articolul 163
Dacă asupra imobilului ce urmează a fi licitat este înscris în cartea funduara un drept de servitute, licitația se ordonă cu condiția, ca dreptul de servitute sa rămînă neatins.
Însă, dacă asupra imobilului este intabulata o creanta înainte de intabularea servituții, deodată cu ordonarea licitației, trebuie stabilită și suma, care se arata suficienta pentru indestularea totală a creanțelor ipotecare anterioare servituții, și în condițiunile de licitație se va arata și aceea ca, întru cat imobilul s'ar vinde cu menținerea dreptului de servitute pentru un preț care nu ajunge suma stabilită, necesară în scopul indestulari pozițiilor de sarcini anterioare inscripției servituții din cartea funduara, licitația devine fără efect și imobilul se vinde la termenul fixat din nou, fără menținerea dreptului de servitute.
Articolul 164
Dacă obiectul licitației este o vie, la cererea urmaritorului, sau a urmaritului, sau a oricărui interesat tabular, judecătoria competența pentru efectuarea execuției poate ordonă a se da via în administrarea unui curator de sechestru numit din oficiu.
Administrarea prin curator de sechestru a altor imobile se poate ordonă numai atunci, dacă petiționarul justifica ca, fără de aceasta imobilul este expus pînă la licitație unui pericol de depreciere.
Articolul 165
În privinta apelului (recurgerei) ce se va inainta împotriva publicatiunei de licitație emisă de autoritatea de cărți funduare, care este a se considera totodată și ca incheere de ordonarea licitației, precum și în privinta efectului suspensiv al acestuia sînt a se aplică normele generale (art. 37).
În acest apel (recurgere) se poate cere și remedierea prejudiciilor cauzate prin dispozițiunile autorității de cărți funduare referitoare la ordonarea licitației, premergătoare sau concomitente cu emiterea publicațiunii.
Pe lîngă aceasta, cei interesați (art. 153) au dreptul să facă contestație adresată autorității de cărți funduare, care trebuie înaintată în 8 zile socotite dela înmânarea publicatiunei, pentru modificarea condițiunilor de licitație stabilite, precum și pentru remedierea viciilor de forma săvîrșite prin dispozițiunile autorității de cărți funduare referitoare la ordonarea licitației. Asupra contestației hotărăște autoritatea de cărți funduare în 8 zile - în caz de nevoie după ascultarea celorlalți interesați - și întru cat găsește contestația intemeiata, dispune în consecința și în caz de nevoie emite o noua publicațiune de licitație.
Cererea pentru modificarea condițiunilor de licitație, înaintată după termenul de 8 zile, se poate lua în considerare numai atunci, dacă adera la ea toți interesatii (art. 153) prin declarație cu semnături autentificate sau luate la proces-verbal de către autoritatea de cărți funduare.
Dacă se înaintează și apel (recurgere) și contestație, scriptele se înaintează instanței a doua după rezolvirea contestației, însă numai în acel caz, dacă prejudiciul reclamat nu a fost remediat în urma contestației.
Articolul 166
Dacă, în clipa cînd se ordonă intabularea dreptului de ipoteca executionala, este în curs o procedură de execuție silită împotriva aceluiași urmărit și asupra aceluiași imobil, în scopul de a se incasa creanta altui urmăritor, autoritatea de cărți funduare, va declara, prin incheerea de ordonarea intabulării ipotecii executionale, pe urmaritorul posterior ca aderat la urmaritorul anterior, și despre ordonarea aderării incunostiinteaza pe urmăritor, urmărit și pe urmaritorul anterior.
Articolul 167
Dacă s'a ordonat aderarea, întru cat nu s'a emis încă publicațiune de licitație în favoarea urmaritorului anterior, la cererea oricărui urmăritor se va emite o publicațiune colectivă de licitație în scopul încasării creanțelor urmaritorului anterior și posterior, cu arătarea ambilor urmăritori, afară de cazul cînd unul sau celălalt urmăritor anunta reglementar desistarea sa dela execuție.
Iar dacă publicațiunea de licitație a fost deja emisă în favoarea urmaritorului anterior, autoritatea de cărți funduare, deodată cu ordonarea aderării, emite publicațiune suplimentară, prin care ordonă a se tine și în favoarea urmaritorului posterior licitația ordonată în favoarea urmaritorului anterior. Aceasta publicațiune suplimentară se comunică numai urmaritorului și se afișează la autoritatea de cărți funduare. Însă, pe cheltuiala sa, fiecare parte interesată are dreptul sa insereze publicațiunea suplimentară în gazete, în modul arătat în art. 152.
În cele 15 zile dinainte de licitație nu se mai poate emite publicațiune suplimentară și dacă la aceasta licitație imobilul nu s'a vândut, la cererea urmaritorului posterior se va emite o noua publicațiune de licitație conform art. 147 și urm. Cu excepția acestui caz, aderarea are efectul de drept ca, dacă licitația ordonată în favoarea urmaritorului anterior nu se tine din orice motiv, licitația se tine în favoarea urmaritorului posterior aderat.
Articolul 168
Terta persoana, care, prin execuția ce s'a făcut asupra vreunui imobil, se simte lezata în drepturile reale pe care le are asupra imobilului sau asupra unei părți din el, în afară de cazurile anume reglementate prin art. 156, 161, 162 și 163, poate inainta, la autoritatea de cărți funduare, acțiune împotriva urmaritorului, pentru sistarea în întregime sau în parte a execuției imobiliare.
* Aceasta acțiune se judeca după normele procedurei protocolare și se soluționează prin sentinta. Împotriva sentinței de a doua instanța, prin care s'a aprobat sentinta primei instanțe, nu are loc recurs.
Dacă reclamantul justifica temeinicia dreptului sau, prin acțiune sau la desbatere, într'un fel demn de a fi crezut, autoritatea de cărți funduare poate suspenda licitația pînă la rezolvarea jurevalida a acțiunii, fie necondiționat, fie condiționat de depunerea unei cauțiuni (art. 42).
Nota. 1. A se vedea nota de sub art. 140.
Articolul 169
În ziua licitației, portărelul, prezentându-se la fața locului, dacă licitația trebuie ținuta din oficiu, o tine din oficiu, iar în caz contrar numai atunci, dacă urmaritorul sau urmăritul este reprezentat sau dacă vreunul din ei anunta, prin petiție scrisă sau prin declarație data la proces-verbal, că nu vor să fie reprezentați la licitație, însă cer totuși ținerea ei. Urmăritul nu poate lua parte la licitație ca concurent, cu excepția cazului, cînd nu este debitor obligat personal al urmaritorului, ci este obligat sa sufere licitarea imobilului numai pentru motivul ca dânsul e proprietarul de carte funduara.
Articolul 170
Înainte de începerea licitației, portărelul socotește suma de indestulare și accesoriile, care, dacă nu se achită de urmărit, procedează mai departe: citește condițiunile de licitație și invita pe cei ce vor sa liciteze, să depună la mana sa vadiul stabilit sau sa îi predea dovada reglementara despre consemnarea anticipata a vadiului în depozit judecătoresc (astăzi se depune recipisa Casei de Dep. și Consemn.) și să semneze condițiunile de licitație.
După aceasta, licitația se începe cu prețul de strigare și se continua cat timp se fac oferte treptate. Dacă nimeni nu voiește să ofere mai mult, portărelul fixează un timp fix pentru închiderea licitației, care nu poate să fie mai scurt decât 5 minute și mai lung decât 15 minute, însă care se poate prelungi, la cererea vreunuia dintre concurenți, odată, cu încă 15 minute.
Dacă se face o noua oferta, licitația trebuie continuată și cînd încetează ofertele, se fixează un nou timp fix, conform celor de mai sus.
Pînă la expirarea timpului fix, oricine ar dori sa liciteze, poate și între timp să depună vadiul și poate să facă oferte.
După expirarea timpului fix, dacă între timp nu s'a făcut nicio oferta mai mare, imobilul se declara cumpărat din partea aceluia care a oferit mai mult și prin aceasta licitația se declara terminată.
Art. 170 este completat prin art. 25 din legea XII: 1908, după cum urmează:
Art. 25. - Art. 170 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:
Acela, care a oferit pentru imobil un preț mai mare decât prețul de strigare, dacă nimeni nu voiește să ofere mai mult, este obligat sa completeze imediat vadiul în raport cu suma oferită, la atâtea procente cat a fost și procentul vadiului în raport cu prețul de strigare. Dacă nu îndeplinește aceasta obligațiune, oferta nu i se ia în considerare și nu mai poate lua parte la licitația, care trebuie continuată fără amânare.
Dacă la continuarea licitației nu mai face nimeni nicio oferta, însă mai înainte a licitat și altcineva, imobilul se declara cumpărat din partea acestuia, respective, dacă au fost mai mulți concurenți, din partea celui ce a oferit mai mult. Dacă aceasta oferta trece de prețul de strigare, trebuiesc aplicate dispozițiunile alineatului precedent.
Concurentul, scutit în baza art. 21 de a depune vadiul, nu este obligat să depună nici suma pentru completarea vadiului.
Articolul 171
*
Dacă nu se oferă prețul de strigare, portărelul este obligat sa scada treptat prețul de strigare pînă cînd se fac oferte.
Dacă se face oferta, în privinta procedurii de mai departe, sînt a se respecta dispozițiunile art. 170. Imobilul se declara cumpărat din partea celui care a oferit mai mult, chiar dacă a oferit sub prețul de strigare și a luat parte numai el singur la licitație.
Urmaritorul, dacă este prezent sau dacă este reprezentat la licitație, poate să ceara suspendarea licitației, chiar și în cursul scaderii treptate a prețului de strigare, însă numai cat timp vreunul dintre concurenți nu a făcut oferta. În cazul unei licitații ordonate în favoarea mai multor urmăritori, numai urmaritorii împreună pot sa uzeze de acest drept.
Acest drept de suspendare nu se poate exercita atunci, cînd urmăritul cere ținerea licitației.
Art. 171 este completat prin art. 26 din legea XII: 1908, după cum urmează:
Art. 26. - Art. 171 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:
Imobilele supuse impozitului pe clădiri nu se pot vinde sub jumătate din prețul de strigare stabilit prin publicațiunea de licitație, iar alte imobile sub două treimi din prețul de strigare. Dacă, în cursul scaderii treptate a prețului de strigare, nu se face oferta nici la prețul minimal, portărelul suspenda licitația. În privinta procedurei de mai departe se urmează conform art. 176 și 177 din legea LX: 1881, cu aplicarea corespunzătoare a art. 21, 22 și 23 de mai sus.^2)
____________
^2) A se vedea art. 21. 22 și 23 în cuprinsul art. 147, 148 și 158 din această lege.
Nota. Art. 171 este modificat prin
art. 3, 4, 5 și 6 din legea Nr. 306 din 5 August 1938 :
Art. 3, alin. 5, - Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, reduse cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.
Art. 4. - Dacă la primul termen fixat pentru licitație nu s'a oferit un preț mai mare decât cel fixat de articolul precedent, licitația se va amana, termenul nouei licitații nu poate fi mai scurt de 25 zile și nici mai lung de 40 zile libere dela data nouei publicațiuni.
La noul termen ce se va fixa, prețul dela care încep strigările va fi cel fixat de art. 3, redus cu 10%, iar dacă se va oferi prețul astfel redus sau mai mult, tribunalul va pronunța adjudecarea potrivit legilor în vigoare.
Art. 5. - În cazul cînd nu se va fi obținut la al doilea termen de vânzare prețul prevăzut de art. 4, vînzarea se va amana în aceleași condițiuni, la noul termen adjudecarea făcându-se la prețul maxim ce se va obține.
Art. 6. - În legile în vigoare care admit adjudecarea bunului urmărit asupra creditorului, în cazul cînd nu s'a oferit un preț mai mare decât cel fixat prin art. 4 de mai sus, adjudecarea nu se va putea face asupra acestuia decât pe prețul al cărui cuantum se fixează de acel articol.
Articolul 172
Dacă, la același termen, urmează a fi separat licitate mai multe corpuri de avere funduara sau mai multe parcele ale aceluiași corp de avere funduara, urmăritul are dreptul sa determine ordinea în care să se scoată la licitație imobilele.
Dacă urmăritul nu voiește sa uzeze de acest drept al său, urmaritorul poate designa ordinea în care să se scoată la licitație imobilele; în caz contrar, se va urma ordinea arătată în publicațiunea de licitație și în cartea funduara.
Dacă, dintre mai multe corpuri de avere sau dintre mai multe parcele ale aceluiași corp de avere, s'a vândut o parte în licitație pentru un astfel de preț, ca, ținînd seama de situația de carte funduara și totodată ținînd seama și de suma verosimila a creanțelor privilegiate, din prețul de cumpărare al imobilelor deja vândute, se acoperă necondiționat creanta urmaritorului împreună cu accesoriile, licitația pe mai departe trebuie suspendată.
Articolul 173
Despre licitație se dreseaza proces-verbal, care trebuie să cuprindă următoarele:
a) Arătarea obiectului, locului și timpului licitației, cu referire la incheerea de delegare și la publicațiunea de licitație ce s'a emis;
b) Numele portărelului și a părților prezente sau a reprezentanților lor;
c) Calculul creanței și arătarea împrejurării ca, condițiunile de licitație au fost citite;
d) Numele și locuinta celor ce vor sa liciteze;
e) Insemnarea exactă a ofertelor treptate; în asa fel, ca, după numele fiecărui ofertant, să se arate sumele ofertelor făcute de el;
f) În cazul art. 171, arătarea scaderei treptate a prețului de cumpărare;
g) Oferta cea mai mare, scrisă în cifre și litere, și arătarea ca, în urma acestei oferte mai mari, întru cat în timpul fix nu s'a făcut o ofertă mai mare, obiectul licitației se declara cumpărat din partea celui ce a oferit mai mult;
h) Mențiunea ca, s'a reținut vadiul celui mai mare ofertant și ca s'a restituit vadiul celorlalți concurenți.
Concurentii cari nu vor sa participe pe mai departe la licitație, confirmand reprimirea vadiului sau adeverintei de depunere, pot să semneze procesul-verbal de licitație oricînd în cursul licitației.
Articolul 174
Cumpărătorul, dacă a licitat din încredințarea cuiva sau în tovarasie cu cineva, este obligat sa numească la sfîrșitul licitației pe mandantele sau pe tovarasul sau de proprietate și să semneze procesul-verbal arătându-și aceasta calitate.
Dacă nu se face o asemenea declarație, precum și atunci, dacă, deși s'a făcut declarație, nu se depune imediat procura specială, data de mandantele sau tovarasul de proprietate și legalizată în regula, sau dacă nu s'a înaintat judecătoriei în cel mult opt zile dela licitație, se considera singurul cumpărător acela, care a făcut oferta cea mai mare.
La cererea și pe cheltuiala cumpărătorului, portărelul este obligat sa numească un curator de sechestru provizoriu, a cărui misiune este sa supravegheze păstrarea neatinsa a imobilului și accesoriilor, pînă la predarea sau punerea sub sechestru a imobilului.
Articolul 175
După terminarea licitației, portărelul este obligat sa înainteze autorității de cărți funduare, fără amânare, toate scriptele, procesul-verbal de licitație precum și suma sau efectele depuse ca vadiu.
Dacă, din oricare motiv, scriptele nu se pot inainta fără amânare, suma sau efectele depuse ca vadiu, se înaintează cu raport separat, la licitațiile ținute în localitate, imediat după terminarea licitației, iar la alte licitații, după ce soseste acasă portărelul.
Cheltuielile de licitație socotite, le stabilește autoritatea de cărți funduare, după sosirea raportului.
Articolul 176
*
Dacă licitația a rămas fără rezultat, portărelul este obligat, pe lîngă înaintarea scriptelor, să facă în decurs de trei zile raport autorității de cărți funduare. În decurs de șase luni, socotite din ziua licitației fără rezultat, autoritatea de cărți funduare fixează la cererea urmaritorului sau urmaritului un nou termen de licitație, pe treizeci zile, care se aduce la cunoștința publică în modul arătat la art. 152, cu deosebirea ca extrasul publicațiunii se insereaza numai odată în gazeta oficială chiar și atunci, cînd prețul de strigare trece de 40.000 lei (în text: 2000 florini). Publicațiunea se comunică celor interesați, conform art. 153, contra dovada de inmanare și dacă dovada de inmanare nu soseste în decurs de cincisprezece zile, socotite dela afișarea publicatiunei, se numește curator.
Apelul (recurgerea) și contestația, înaintate contra acestei noui publicațiuni de licitație, nu au efect suspensiv asupra ținerii licitației.
Dacă nu s'a înaintat cerere pentru fixarea unui nou termen de licitație în decurs de șase luni, socotite din ziua licitației rămase fără rezultat, radierea notatiunei licitației, se va ordonă din oficiu.
Aceste norme se aplică și atunci, cînd o licitație fixată a fost amânată prin acordul comun al părților.
Nota. A se vedea
art. 2, 3, 4 și 5 ale legii Nr. 306 din 5 August 1938
(reproduse la nota de sub art. 152 și 171).
Articolul 177
După șase luni, socotite dela termenul licitației rămase fără rezultat, sau amânate, ordonarea nouei licitații trebuie cerută la autoritatea de cărți funduare conform art. 144. În acest caz, se va proceda în privinta ordonarii licitației și fixării termenului de licitație conform normelor din art. 145 și urm., iar în privinta publicării termenului de licitație și încunoștiințării interesatilor, potrivit dispozițiunilor art. 152 și 153.
Nota. A se vedea nota dela art. 176.
Articolul 178
Pentru vicii de forma săvîrșite la efectuarea licitației, urmaritorul, urmăritul, creditorii ipotecari și coproprietarii, în cazul ca li s'a licitat și porțiunea lor, pot face în decurs de opt zile, socotite dela terminarea licitației, contestație, care se va inainta direct autorității de cărți funduare; la rezolvirea căreia se vor aplica în mod corespunzător dispozițiunile referitoare din art. 165.
În privinta apelului (recurgerei) ce s'a declarat împotriva incheerii date asupra contestației, se aplică normele generale, însă, dacă autoritatea de cărți funduare anulează licitația în urma contestației, împotriva acestei incheeri, poate să facă apel (recurgere) și cumpărătorul în licitație.
Articolul 179
Anularea licitației, efectuată asupra unor imobile, are loc numai în următoarele cazuri:
a) Dacă nu s'a înmânat publicațiunea de licitație de loc, sau nu în timp trebuincios, sau nu s'a înmânat regulat, interesatilor, respective curatorilor și, în cazurile art. 185 și 187, cumpărătorului anterior (art. 153 și 176, mai departe art. 185 și 187);
b) Dacă publicațiunea primei licitații nu a fost afișată la autoritatea de cărți funduare cu cel puțin 60 zile înainte de licitație, iar publicațiunile licitațiilor următoare cu cel puțin 15 zile și întru cat e necesară și o inserare în gazete, dacă publicațiunea primei licitații n'a fost inserată, conform art. 152, cu 15 zile înainte de licitație, iar publicațiunile licitațiilor următoare, conform art. 176, cu 8 zile înainte de licitație;
c) Dacă licitația s'a ținut, cu toate ca în cursul procedurei de execuție s'a înaintat pe baza art. 140 și 165, în termen legat, apel (recurgere) sau contestație cu efect suspensiv asupra ținerii licitației;
d) Dacă licitația n'a fost ținuta în locul sau în timpul arătat în publicațiunea afișată, înmânată sau inserată sau dacă nu s'a licitat imobilul arătat în publicațiune;
e) Dacă a fost admis cineva sa liciteze fără a depune vadiul, sau dacă, fără motiv legal, a fost exclus dela licitație un concurent, care s'a oferit să depună vadiul;
f) Dacă nu s'au respectat dispozițiunile art. 170 și 171 referitor la ofertele treptate, la stabilirea timpului fix și la încetarea licitației;
g) Dacă, în conformitate cu art. 171, 172 și 185, licitația ar fi trebuit să fie suspendată și totuși s'a ținut.
Pe motivul ca publicațiunea de licitație nu a fost înmânată regulat sau nu a fost înmânată de loc, licitația se poate anula numai atunci, cînd se înaintează contestație pe acest motiv de către interesatul, care, din cauza neregularitatii de inmanare, nu a fost încunoștiințat.
Pe motivul că nu a fost numit curator, sau pe motivul ca publicațiunea de licitație nu a fost înmânată acestuia regulat sau de loc, anularea licitației are loc numai atunci, dacă face contestație interesatul neincunostiintat de licitație separat (art. 153).
Articolul 180
Dacă în 8 zile, socotite din ziua licitației, nu se înaintează contestație, numai dacă condițiunile de licitație nu prevăd contrariul, i se eliberează cumpărătorului certificat de cumpărare, pe baza căruia, cumpărătorul poate lua în posesiune imobilul cumpărat și întru cat ar fi împiedicat în aceasta din partea urmaritului sau de către altcineva, poate să ceara, pentru luarea în posesiune a imobilului, ajutorul autorității comunale sau administrative.
Dacă cumpărătorul cere, punerea în posesiune se face prin portărel și în caz de nevoie, intrebuintand forta publică.
Dacă se înaintează contestație, în termen 8 zile, socotite din ziua licitației, la cererea și pe cheltuiala cumpărătorului, imobilele vândute se iau sub sechestru, chiar fără justificarea vreunui pericol.
Articolul 181
Dacă imobilul licitat este dat în chirie sau în arenda, chiriașii sau arendașii sînt obligați - afară numai dacă s'a stipulat contrariul în condițiunile de licitație - sa cedeze cumpărătorului dreptul de folosință și anume: arendașii, după modalitățile din contract, la finea anului economic în care s'a ținut licitația, iar chiriașii, în conformitate cu normele locale și în lipsa lor, după o denunțare de trei luni. Prețul locatiunii, scadent după ziua licitației, i se cuvine cumpărătorului. Drepturile, pe care le-ar avea chiriașul sau arendașul împotriva locatorului, eventual și asupra prețului de cumpărare rămîn neatinse.
Chiriașul sau arendașul, dacă au fost avizați despre licitație de către cumpărător, nu mai pot plati urmaritului prețul locatiunii ce devine scadent din ziua licitației și pînă la ridicarea ei la valoare de drept, ci sînt obligați sa-l depună la judecătorie (astăzi Casa de Dep. și Consemn.).
Articolul 182
Dacă s'a ridicat la valoare de drept licitația și cumpărătorul a îndeplinit condițiunile de licitație, în special a achitat prețul de cumpărare, autoritatea de cărți funduare ordonă din oficiu să se intabuleze pe numele sau dreptul de proprietate asupra imobilului.
Deodată cu intabularea dreptului de proprietate, se vor radia din oficiu toate pozițiile de sarcini intabulate sau prenotate și notatiunile, cu excepția acelora care rămîn eventual în fiinta conform art. 162 și 163, sau care s'ar prelua conform art. 183.
Articolul 183
Cumpărătorul este liber a se invoi cu creditorii ipotecari, sa rămînă creanțele acestora - întru cat ar primi indestulare din prețul de cumpărare - și pe mai departe asupra imobilului ca sarcina. Asemenea creanțe se considera ca și cînd s'ar fi vărsat și ordonantat creditorilor.
Articolul 184
Impozitele, care grevează imobilul, scadente după ziua licitației și taxele de transcriere, se vor suporta de cumpărător.
Ratele scadente după ziua licitației, din dijma de vie, din rascumparari urbariale și altele asemănătoare, precum și din datoria pentru regulari de ape, care grevează imobilul, cad în sarcina cumpărătorului, fără a fi socotite în prețul de cumpărare.
Pentru alte sarcini ale proprietarului anterior - numai dacă condițiunile de licitație nu conțin contrariul - cumpărătorul nu răspunde.
Articolul 185
Dacă cumpărătorul nu a îndeplinit în termenul fixat condițiunile de licitație, pe lîngă pierderea vadiului, care se va adauga la prețul de cumpărare ce se va incasa la o noua licitație și care se distribue deodată cu acela, la cererea oricărui interesat, autoritatea de cărți funduare ordonă o noua licitație.
În acest caz, noul termen de licitație se fixează de autoritatea de cărți funduare pe 30 zile conform normelor din art. 176. Publicațiunea de licitație ce se emite în acest caz, trebuie comunicată inafara de cei arătați în art. 153 și cumpărătorului anterior și anume acestuia din urma după normele pentru înmânarea actelor introductive de instanța, însă cu omiterea citației prin publicațiune, cu cel puțin 8 zile înainte de licitație.
Cumpărătorul anterior nu poate lua parte la noua licitație ca cumpărător.
Dacă, înainte de termenul nouei licitații, cumpărătorul, pe lîngă ca achită toate cheltuielile cauzate cu ordonarea nouei licitații, îndeplinește în întregime condițiunile de licitație într'un timp, cînd portărelul poate fi avizat înainte de ținerea licitației, autoritatea de cărți funduare este obligată sa suspende licitația, iar dacă aceasta plata se face înainte de începerea licitației la portărel, acesta este obligat sa suspende licitația.
Nota. A se vedea nota de sub art. 152.
Articolul 186
Dacă la noua licitație imobilul s'ar vinde pentru un preț mai mare decât prețul de cumpărare anterior, diferența în plus nu i se cuvine cumpărătorului.
În caz contrar, dacă imobilul s'ar vinde pentru un preț mai mic, cumpărătorul anterior este obligat sa plătească diferența ce se ivește între prețul de cumpărare vechiu și cel nou, însă în aceasta diferența i se socotește și vadiul.
Pînă la concurenta diferenței ce urmează a se plati, la cererea oricărui interesat, chiar fără a se justifica vreun pericol, autoritatea de cărți funduare este obligată sa ordone împotriva cumpărătorului execuție de asigurare și după ce asculta la o desbatere protocolara pe interesați și pe cumpărătorul anterior, stabilește suma pe care cumpărătorul anterior va fi obligat sa o plătească în termen de 15 zile sub sancțiunea execuției.
Pe baza incheerii ce se da în aceasta privinta are loc execuție silită, însă asupra acesteia, apelul (recurgerea) ce se înaintează, are efect suspensiv.
Articolul 187
A fost modificat prin art. 27 din legea XII: 1908, după cum urmează:
Dacă, în decurs de 15 zile după licitație, cineva - pe lîngă depunerea vadiului stabilit, sau în cazul art. 25 a vadiului completat, - face o ofertă, care întrece oferta cumpărătorului cu cel puțin a zecea parte și totodată avanseaza cheltuielile nouei licitații în raport cu cheltuielile stabilite pentru licitația anterioară (supraoferta), autoritatea de cărți funduare declara licitația anterioară fără efect și ordonă o noua licitație, la care sînt a se aplică, în privinta emiterii și inmanarii publicațiunii de licitație, normele din art. 176 și 185 din legea LX: 1881 și art. 21, 22 și 23 de mai sus.
Supraoferta nu se mai poate revoca.
Alineatul penultim al art. 21 trebuie aplicat în caz de supraoferta în mod corespunzător.
Noua licitație se tine după normele generale, cu deosebirea ca:
1. Supraoferta este obligatorie și atunci dacă ofertantul nu se prezintă la licitație;
2. Dacă la licitație nu s'a făcut o ofertă mai mare decât supraoferta, imobilul se declara cumpărat de către supraofertant;
3. Cheltuielile nouei licitații este obligat să le plătească cumpărătorul, peste prețul de cumpărare.
Toate aceste abateri trebuiesc arătate în publicațiunea de licitație.
Dintre mai multe supraoferte se ia în considerare cea mai mare.
Supraoferta este obligatorie și atunci, dacă licitația ținuta în urma ei a fost anulată, ordonandu-se o noua licitație.
După ce s'a ținut în conformitate cu acest articol noua licitație ridicată la valoare de drept, nu se mai poate face o alta supraoferta.
Nota. Privitor la art. 21, 22 și 23 citate în cuprinsul acestui articol, a se vedea nota de sub art. 171, punct 2.
Articolul 188
După ce s'a ridicat licitația la valoare de drept, autoritatea de cărți funduare fixează termen pentru desbaterea de seriere din oficiu și citeaza pentru aceasta pe cei interesați conform cărții funduare, respective curatorul numit pe seama lor în cursul execuției și Administrația financiară, pe cea din urma cu invitația, să depună, pînă la termenul fixat pentru desbatere de seriere, un tablou despre impozitele către Stat și comuna, care grevează direct imobilul și care au devenit scadente pînă în ziua licitației, specificându-se în el ziua scadentei și accesoriile, precum și o nota despre taxele care grevează imobilul, cu specificarea zilei în care s'a declarat actul juridic al transferului, în fine tablourile justificând existenta datoriilor din impozite și taxe mai vechi, intabulate cu drept de ipoteca, cu atît mai mult ca, dacă s'ar omite înaintarea lor și dacă nici nu s'ar prezenta la desbaterea de seriere, impozitele și taxele se inlatura cu ocaziunea distribuirii prețului.
Întru cat în cursul procedurei de execuție nu s'ar fi numit curator pentru reprezentarea creditorilor ipotecari cu domiciliul necunoscut, trebuie să li se numească curator, comunicându-se incheerea și acestuia.
Dacă rezultă din cartea funduara sau dacă autoritatea de cărți funduare are cunoștința ca, imobilul este grevat cu dijma de vie, răscumpărare urbariala sau alta asemenea răscumpărare, sau datorie pentru regulari de ape, trebuiesc citați la desbaterea pentru distribuirea prețului și proprietarul îndreptățit, sau reprezentantul composesoratului, respective reprezentantul societății pentru regulari de ape.
Pentru creditorii absenți sau necunoscuți nu e necesar să se emita publicațiuni.
Cumpărătorul dacă nu a vărsat întregul preț, de asemenea trebuie încunoștiințat despre desbaterea de seriere.
Articolul 189
Din prețul de cumpărare se vor achită, înainte de creditorii ipotecari, următoarele poziții privilegiate, în următoarea ordine:
a) Cheltuielile făcute de urmăritor și în cazurile art. 166 și 167 de urmăritori, pentru publicarea și efectuarea licitației imobiliare, stabilite de judecătorie, mai departe cheltuielile de timbru ale desbaterei de seriere, taxele pentru desbaterea de seriere cuvenite curatorului numit ca sa reprezinte pe creditorii necunoscuți și în cazul art. 164 și 212, cheltuielile și taxele curatorului de sechestru;
b) (Acest alineat a fost înlocuit prin art. 317 și 318 din legea Nr. 269, pentru codul de procedura fiscală din 1 Aprilie 1942; a se vedea textul la desvoltarile noastre dela pag. 171 și 172);
c) Ratele, care în conformitate cu legile în vigoare grevează direct imobilul, din dijma de vie, din sumele de rascumparari urbariale sau alte asemenea și din datorii pentru regulari de ape, care au devenit scadente înainte de ziua licitației, restante pentru un timp nu mai vechiu decât trei ani.
Dacă creanțele dela punctul c) nu s'ar putea achită în întregime din prețul de cumpărare, se vor achită în primul rând, creanțele pentru regulari de ape, iar celelalte creanțe vor suferi o reducere proporțională.
Nota. A se vedea capitolul V secția V privitor la regimul privilegiilor.
Articolul 190
După indestularea creanțelor privilegiate, se vor indestula din prețul de cumpărare creanțele creditorilor ipotecari, în rangul serial din cartea funduara.
Creanțele înscrise asupra mai multor corpuri de avere funduara, cuprinse în cărțile funduare ale aceleiași autorități de cărți funduare, licitate deodată, se vor trece în ordinea de indestulare cu observarea ca, întru cat distribuirea prețului s'ar face deodată, creanțele, a căror indestulare totală se poate face și pe lîngă o distribuire proporțională, se vor indestula din prețul de cumpărare proporțional. - Aceasta regula se aplică și la creanțele ipotecare, care grevează portiunile mai multor coproprietari dintr'un imobil comun.
Iar, dacă creanta asigurata prin ipoteca grevează totodată și asupra altui imobil nescos în licitație, sau și asupra unei porțiuni nelicitate dintr'un imobil comun al altui proprietar, din prețul de cumpărare se va indestula creditorul, după voința sa, în întregime sau în parte.
Creditorii ipotecari posteriori au dreptul sa rascumpere, cu plata în numerar, pînă la distribuirea prețului, creanțele creditorilor ipotecari anteriori.
Dacă mai mulți creditori ipotecari voiesc sa uzeze de acest drept, prioritatea se cuvine creditorilor în ordinea de inscripție din cartea funduara. Însă, creditorul ipotecar cu inscripție posterioară, poate să-și valorifice dreptul de răscumpărare și față de creditorul ipotecar anterior, dacă îi rascumpara și creanta acestuia cu plata în numerar.
Creditorul ipotecar, care a rascumparat vreo creanta, intră în ce privește creanta rascumparata în drepturile creditorului.
Nota. A se vedea și art. 17 din legea Nr. 33 privitoare la lichidarea datoriilor agricole și urbane, din 7 Aprilie 1934, pentru cazul cînd, în urma adjudecării definitive a vreunui bun, ar veni creditorii cu creanțe reduse în concurs cu alți creditori neintrând în prevederile acelei legi, iar prețul adjudecării n'ar fi suficient pentru acoperirea totalității creanțelor.
Articolul 191
Dacă asupra imobilului licitat este intabulat în favoarea cuiva dreptul de uzufruct, prețul de cumpărare, respective restul din acest preț, care a rămas după indestularea creditorilor ipotecari anteriori, se va consemna în depozit judecătoresc sau se va fructifica conform art. 202, iar venitul din dobânzi trebuie eliberat uzufructuarului.
În cazul altei servituți, dacă imobilul s'a licitat în conformitate cu art. 163 fără menținerea servituților, se va avea în vedere la socoteli, în cuantumul pretins de creditor: suma platibila ca echivalent al servituții, iar în cazul unei arendări sau închirieri intabulate, suma despăgubirilor pretinse de arendaș sau chiriaș pentru cazul sistării raportului de locațiune. Aceeași norma se aplică și în cazul unor stipulațiuni înscrise, în ce privește echivalentul în bani al acestora.
Creanțele cu suma nedeterminată, pentru asigurarea cărora s'a intabulat sau s'a prenotat conform regulamentului de cărți funduare o sumă maxima, se vor trece în socoteli cu această sumă maxima, iar creanțele asigurate prin înscrierea unei garanții, vor fi trecute în socoteli, cu suma garanției ce s'a înscris.
Întru cat asupra imobilului licitat sînt înscrise asemenea creanțe, prin incheerea ordonand desbaterea de seriere, va fi avertizat creditorul ca, întru cat nu s'ar prezenta la desbatere și nu și-ar face calculul creanței, ea se omite din ordinea de seriere. Incheerea se comunică la mana proprie a creditorului, fără citare prin publicațiune, și dacă înmânarea nu se poate efectua, se va numi curator.
Articolul 192
Se vor indestula în rangul serial al capitalului cuvenit creditorilor ipotecari, de asemenea în rangul serial al capitalului pozițiilor privilegiate, seriate conform punctului b) din art. 189:
a) Dobânzile, restante pentru un timp nu mai vechiu de trei ani, socotiți retroactiv din ziua licitației;
b) Dobânzile care curg mai departe și după ziua licitației.
* Dacă nu se arata procentul în inscripția din cartea funduara, nu se poate seria o dobînda mai mare de șase procente.
Cheltuelile de proces și cheltuelile, neadmise printre pozițiile privilegiate, ivite cu reprezentarea la execuție și la desbaterea de distribuirea prețului, se pot seria în aceeași ordine de prioritate ca și capitalul numai atunci cînd, pînă la concurenta sumei care servește drept garanție pentru acoperirea cheltuielilor, a fost de asemenea înscris dreptul de ipoteca, însă și în acest caz numai atunci, dacă aceste cheltuieli nu trec peste suma înscrisă. De altfel, cheltuielile se vor indestula în rangul serial al intabulării lor și dacă o asemenea intabulare nu exista, după ce au fost indestulate toate creanțele ipotecare, eventual cu o reducere proporțională, din restul prețului de cumpărare.
Pentru creditorul ipotecar, care, deși citat, nu se prezintă la desbaterea pentru distribuirea prețului, se tine seama numai de capitalul din inscriptiune.
Creanțele ipotecare producătoare de dobânzi, nescadente încă în ziua distribuirii prețului, se vor indestula cu o sumă, la care, adaugand a dobînda de 6%, ar corespunde la scadenta capitalului intabulat sau prenotat.
* La creanțe intabulate, derivând din împrumut, la care se amortizeaza capitalul, dobînda și eventual și alte accesorii, în rate egale, într'un anumit număr de ani, care cuprind amortizarea de capital, dobânzi și eventual și alte accesorii, la care este arătată aceasta natura și în intabularea din cartea funduara, se poate excepționa serierea dobânzilor și eventualelor alte accesorii din obligațiune, în ordinea de prioritate a capitalului, numai întru atît, încît suma pretinsa cu titlul de capital și accesorii ar fi mai mare decât capitalul intabulat și procentele arătate în aceasta intabulare, iar în cazul cînd procentul nu s'ar arata, dacă ar fi mai mare decât o dobînda de 6%, socotită pe trei ani.
Nota. Acest articol a fost modificat prin art. 1 al legii Nr. 124 din 5 Mai 1938 (a se vedea nota de sub art. 150).
Articolul 193
În cazul cînd sînt intabulate sau prenotate rente anuale, suma restanta pentru cel trei ani dinainte de ziua licitației se va indestula din prețul de cumpărare, iar pentru acoperirea ratelor anuale care vor deveni scadente în viitor, se va trece în socoteli și se va fructifica capitalul necesar, conform învoielii părților. Dacă, în aceasta privinta, nu a intervenit nicio învoiala între părți, asupra propunerilor făcute decide judecătoria.
Capitalul plasat se poate întrebuința pentru indestularea creanțelor posterioare numai după ce a încetat obligațiunea pentru plata rentei.
Articolul 194
Desbaterea de seriere o conduce judecătorul delegat și dreseaza despre aceasta un proces-verbal, în care se arata mersul desbaterii.
Desbaterea se începe cu aceea ca, se socotește cu aproximatie: suma din prețul de cumpărare consemnată în depozit judecătoresc și cea neplatita încă de cumpărător, împreună cu dobânzile curente și se face mențiune în procesul-verbal de rezultatul acestei socoteli.
După aceasta, ascultandu-se cei interesați, se socotesc creanțele, respective se stabilește proiectul ordinei de plată. În acest proiect, se trec pozițiile socotite, sub numere curente, fără considerare la eventualele excepțiuni, însă în asa fel, ca să se înregistreze în rubrica separată pozițiile neexceptionale și de asemenea în rubrica separată pozițiile excepționate, iar în caz de excepționare parțială, partea excepționata în rubrica pozițiilor excepționate.
Socoteala se continua pînă atunci, pînă se epuizează prin pozițiile neexceptionale întreg prețul de cumpărare, sau pînă se socotesc toate creanțele ipotecare.
Articolul 195
După ce s'a terminat facerea socotelilor, judecătorul ascultând, în privinta fiecărei poziții excepționate, pe cei ce fac excepțiile și pe cei cu interese contrare, le consemnează declarațiile în proces-verbal, cu referire la eventualele dovezi, și înaintează fără amânare autorității de cărți funduare procesul-verbal, semnat de dânsul și de părți.
Articolul 196
Autoritatea de cărți funduare este obligată sa stabilească ordinea de indestulare pe baza procesului-verbal prezentat, în asa fel, ca să fie terminată în cel mai târziu 15 zile, socotite din ziua desbaterii de seriere, pentru a putea fi expusă la vederea părților interesate.
Autoritatea de cărți funduare soluționează excepțiunile privitoare la pozițiile privilegiate insirate în punctul a) al art. 189, întotdeauna și de regula și excepțiunile privitoare la creanțele ipotecare, care se referă numai la chestiunea rangului serial din cartea funduara, pe baza procesului-verbal prezentat și după situația de carte funduara, fără de îndrumare la proces.
Însă, dacă excepțiunile privind rangul serial din cartea funduara nu se pot soluționa pe baza cărții funduare, una din părțile cu interese contrare se va îndrumă sa înainteze acțiunea, acordându-se un termen fix.
În privinta impozitelor și taxelor anunțate ca poziții privilegiate, autoritatea de cărți funduare hotărăște numai asupra chestiunei dacă se seriaza sau nu impozitele și taxele din tablou printre pozițiile privilegiate conform art. 189 și în aceasta privinta, dacă crede de necesar, poate îndrumă autoritățile fiscale sa servească informațiuni și date mai amanuntite.
În ce privește suma impozitelor și a taxelor, cei interesați se pot adresa cu remedii de drept autorităților fiscale competente, conform normelor în vigoare.
Nota. A se vedea art. 324 al legii Nr. 269 din 1 Aprilie 1942. pentru codul de procedura fiscale.
Articolul 197
Dacă s'a excepționat de către debitor vreo creanta ipotecară sau veracitatea ori cuantumul vreunei creanțe enumerate la art. 189, punct. c), creditorul trebuie indrumat la proces, dacă nu dovedește la desbaterea de seriere ca, creanta sa este stabilită prin sentinta ridicată la valoare de drept sau prin transactiune judecătorească, sau ca este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, sau ca este proces în curs.
De asemenea, creditorul trebuie indrumat la proces și atunci, cînd se excepționeaza creanta socotită conform art. 191, fie de debitor fie de către alt creditor ipotecar. Cu excepția acestor cazuri, cînd se excepționeaza de către alt creditor ipotecar o creanta nestabilita prin sentinta ridicată la valoare de drept sau transactiune, sau o creanta care nu este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, însă recunoscută de debitor, se va îndrumă la proces creditorul care ridica excepții.
Iar, dacă creanta este stabilită prin sentinta ridicată la valoare de drept sau transactiune, sau este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, excepțiile se pot lua în considerare numai atunci, dacă cei ce le ridica au făcut verosimil ca, creanta a încetat în întregime sau în parte, în urma unor împrejurări de fapt ivite după data sentinței ridicate la valoare de drept, transactiunei sau actului autentic. În acest caz, fie ca se ridica excepțiunile de către debitor, fie ca se ridica de către creditor, trebuie să fie indrumati la proces cei ce excepționeaza.
Cel indrumat la proces este obligat sa înainteze acțiunea la judecătoria competența într'un termen fix de 30 zile, socotite dela ridicarea la valoare de drept a incheerii și sa anunțe înaintarea acțiunii autorității de cărți funduare, în același termen.
Dacă se excepționeaza valabilitatea unei inscriptiuni din cartea funduara, se va îndrumă la proces cel ce ridica excepția.
Însă, împotriva valabilității inscripției din cartea funduara poate să ridice excepțiuni numai acela, care în conformitate cu regulamentul cărților funduare are dreptul să facă acțiune.
Articolul 198
Dacă cei ce fac excepții arata ca, s'a pus în curgere acțiunea de reînnoire (revizuire) sau procedura de anulare împotriva sentinței prin care s'a stabilit creanta excepționata, în cazul cînd justifica un pericol (art. 42), pot pretinde ca suma excepționata să se păstreze în depozit judecătoresc pînă cînd se soluționează prin hotărîre judecătorească ridicată la valoare de drept procedura care este în curs.
Articolul 199
*
Împotriva incheerii de seriere, data de autoritatea de cărți funduare, are loc apel (recurgere), care trebuie înaintat în decurs de 8 zile, socotite dela împlinirea unui termen de 15 zile, din ziua desbaterii de seriere, și dacă instanța a doua a schimbat incheerea primei instanțe, are loc recurs pe mai departe la instanța a treia, în termen de 8 zile dela comunicare.
Apelul (recurgere) are efect suspensiv întru atît, încît pînă la rezolvirea lui nu se poate face indestularea creanțelor, a căror indestulare din prețul de cumpărare depinde de hotărîrea care se va da asupra apelului (recurgerei).
Notă: a se vedea nota noastră de sub art. 140.
Articolul 200
După expirarea termenului de apel (recurgere), autoritatea de cărți funduare dispune din oficiu a se indestula creanțele, a căror achitare nu depinde nici de eventualele apeluri (recurgeri), înaintate și nici de îndrumarea la proces.
Cu aceasta ocaziune, autoritatea de cărți funduare stabilește, după poziții, sumele care trebuiesc păstrate în depozit judecătoresc pînă la expirarea termenului fix pentru înaintarea procesului, respective pînă la rezolvirea cu valoare de drept a procesului ce s'a pornit, sau pînă cînd se da incheere asupra apelului (recurgerei).
În măsura în care se va rezolva una sau alta din excepțiuni, prin hotărîre ridicată la valoare de drept, sau prin expirarea termenului fix, respective prin faptul ca s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea data de instanța superioară asupra apelului (recurgerei), plățile în continuare se vor efectua de autoritatea de cărți funduare, din timp în timp.
Articolul 201
Plata se face, de regula, în asa fel ca, se ordonanțează celui în drept suma din depozit. În acest scop, indreptatitul respectiv este obligat să prezinte autorității de cărți funduare, documentul original, întru cat nu l-ar fi prezentat la desbaterea de seriere, pe care va trebui să se noteze plata.
Plata facuta prin ordonantare se noteaza pe documentul original și dacă, prin plata, documentul și-a pierdut valoarea, se eliberează debitorului, iar în caz contrar, se restitue creditorului.
Dacă se ordonanțează pe seama vreunui creditor, ca achitare parțială, restul din prețul de cumpărare, fără a se putea determina suma, care rămîne după indestularea celorlalte creanțe, stabilite în sume determinate, ce se plătesc, respective se păstrează în depozit judecătoresc, se va îndrumă perceptia să raporteze autorității de cărți funduare, după ce s'a făcut plata, suma acestui rest, pentru a se putea nota amortizarea.
Întru cat împrejurările, pretind, autoritatea de cărți funduare poate ordonă să se efectueze plata creanțelor, în întregime sau în parte, printr'un delegat al său, la un termen fixat în acest scop, sau în cazuri mai importante, printr'un notar public, încredințat în acest scop, socotindu-se taxele acestuia din urma printre pozițiile privilegiate.
Articolul 202
Pe seama creditorului, a cărui creanta, a fost excepționata neîntemeiat, cei ce au excepționat-o, sînt obligați solidar sa plătească diferența de dobînda, după suma de depozit, care se cuvine creditorului.
Creditorul are dreptul să-și valorifice acest drept în procesul pornit conform art. 197, sau prin proces separat.
Dacă debitorul excepționeaza creanta, creditorul poate pretinde să se socoteasca aceasta diferența de dobînda pe doi ani și seriindu-se în rangul creanței sale sa i se asigure prin consemnare în depozit. Iar dacă excepțiunea se ridica din partea vreunui alt creditor, creditorul, a cărui creanta a fost excepționata poate să pretindă prin procesul-verbal dresat despre desbaterea de seriere, ca cei ce excepționeaza, sa îi asigure diferența de dobînda și cheltuielile de proces, conform art. 42, după care, judecătoria îndrumă, prin incheerea data cu ocaziunea desbaterii de seriere, pe cei ce excepționeaza, să depună o cauțiune, care se va stabili pe bază de apreciere judecătorească.
Împotriva acestei părți din incheere nu are loc vreun remediu de drept și dacă cei ce au ridicat excepțiunile nu consemnează cauțiunea, în decurs de 8 zile, socotite dela înmânarea incheerii, suma stabilită în ordinea de seriere, se ordonanțează, la cererea celui îndreptățit, fără a se tine seama de îndrumarea la proces.
În alta privinta, părțile interesate au dreptul să se invoiasca, ca suma ce servește drept acoperire pentru poziția excepționata, să se fructifice, în loc de depozit judecătoresc, la vreo institutiune financiară, pe care o vor alege dânșii, sau să se elibereze vreunui interesat, eventual după oferirea unei garanții din partea acestuia.
Dacă se găsește evident neîntemeiată acțiunea înaintată de către creditorul care a ridicat excepții, în urma îndrumării la proces, cel ce a ridicat excepții, se pedepsește cu o amenda pînă la 50.000 lei (în text: 500 florini).
Articolul 203
În cazul unei executii ce urmează a se efectua asupra unor imobile neînscrise în cartea funduara, În cererea de execuție se vor descrie exact imobilele și se va arata ca, urmăritul este în posesiunea bunurilor din chestiune.
Pentru efectuarea execuției se va sezisa și în acest caz autoritatea de cărți funduare, care deleagă un portărel, pentru a se conscrie la fața locului și a se lua sub sechestru imobilul.
Cu ocaziunea procedurei dela fața locului, se vor conscrie și accesoriile imobilelor, și atît acestea, cat și imobilele insesi, se vor evalua prin doi experți numiți din oficiu. Prioritatea dreptului de ipoteca se socotește din momentul sechestrului.
În publicațiunea de licitație se va cuprinde și somatiunea, ca toți aceia cari înțeleg să-și revendice asupra bunurilor sechestrate dreptul de proprietate sau vreun alt drept, să-și înainteze acțiunea de excindere, iar dacă revendica din prețul de cumpărare o indestulare cu prioritate, să-și înainteze declarațiile de privilegiu, înainte de termenul primei licitații cu atît mai mult, pentru ca în caz contrar, revendicarile lor nu se iau în considerare. Acțiunea de excindere înaintată pînă la primul termen de licitație, are efect suspensiv asupra ținerii licitației:
În alte privinte, sînt a se aplică, corespunzător, cu natura lucrurilor, normele stabilite pentru urmărirea imobilelor înscrise în cărțile funduare.
Dacă vreunui urmărit i se cuvine, pe lîngă uzufructul unui imobil, dreptul de proprietate asupra construcțiilor de pe el, fără să aibă inscriptiune în cartea funduara, iar dobândirea dreptului de proprietate în cartea funduara depinde de îndeplinirea anumitor condițiuni, sau subverseaza un raport de drept, în baza căruia drepturile urmaritului pot forma obiectul unei vinderi și cumpărări, se vor aplica, corespunzător cu natura lucrurilor, normele de mai sus.
Articolul 204
Proprietarul, intabulat în cartea funduara, are dreptul sa ceara la instanța de cărți funduare competența sa i se vândă averea sa imobiliară, prin licitație judecătorească voluntara și anume: sau în asa fel, ca licitația să aibă față de creditorii ipotecari efectul de drept al unei licitații executionale, sau în asa fel, ca sarcinile sa rămînă pe avere și după licitație.
Aceasta cerere, în privinta căreia sînt aplicabile dispozițiunile art. 144, trebuie să aibă semnatura legalizată a proprietarului sau a incredintatului sau, avînd procura legalizată.
Ordonarea licitației și procedura pe mai departe se face după normele referitoare la licitația imobiliară, executionala, cu abaterile stabilite prin articolele următoare:
Articolul 205
Dacă licitația, s'a cerut în asa fel, ca să aibă efectul de drept al unei licitații executionale, la cererea oricărui creditor ipotecar, care se va inainta în decurs de 8 zile, socotite dela înmânarea publicatiunei de licitație, licitația trebuie suspendată pe termen de șase luni și noul termen de licitație se poate fixa numai după ce au expirat cele șase luni.
Tot în acest caz, în privinta efectului de drept al notatiunii licitației se, vor aplica dispozițiunile art. 142, și în privinta distribuirii prețului de cumpărare al imobilului licitat, se vor respecta normele de distribuire a prețului de cumpărare încasat la licitații executionale.
Articolul 206
Dacă se cere licitația în asa fel, ca sa rămînă sarcinile înscrise și pe mai departe pe avere, proprietarul stabilește el singur condițiunile de licitație și poate să fixeze suma, sub care să nu se poată vinde la licitație imobilul.
Despre ordonarea licitației nu se incunostiinteaza creditorii ipotecari și după ce se ridica la valoare de drept licitația, respective după ce se îndeplinesc condițiunile de licitație, se intabuleaza dreptul de proprietate în favoarea cumpărătorului, mentinandu-se neatinse sarcinile înscrise.
Articolul 207
Normele din art. 204-206 se aplică și în cazul, cînd se ordonă, de către instanța succesorală sau de autoritatea tutelara, vînzarea prin licitație a vreunui imobil din succesiune și pentru efectuarea ei, se adresează comisie rogatorie autorității de cărți funduare.
Titlul III Execuția asupra uzufructului imobilelor
Articolul 208
Atunci cînd urmăritul are drept de uzufruct, înscris în cartea funduara, asupra unui imobil care formează proprietatea altuia, în cazul ca s'a ordonat execuția asupra acestui uzufruct, se vor aplica, în ce privește intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii, respective notatiunea dreptului de execuție, dispozițiunile art. 135 și 136, corespunzător cu natura lucrurilor.
După intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii, respective notatiunea dreptului de execuție, autoritatea de cărți funduare ordonă punerea uzufructului sub sechestru executional și ținînd seama de propunerea urmaritorului, numește curator de sechestru și deleagă portărel pentru preluarea pe lîngă inventar a uzufructului pus sub sechestru și a accesoriilor, respective seziseaza în acest scop judecătoria competența. În cazul mai multor executii, ce urmează a se efectua deodată sau consecutiv, se va numi unul și același curator.
În privinta administrării în regie a uzufructului pus sub sechestru sau valorificării lui prin arendare, hotărăște, după ascultarea celor interesați, autoritatea de cărți funduare și da curatorului de sechestru îndrumările necesare (art. 245).
Art. 208 este completat prin art. 28 din legea XII: 1908, după cum urmează:
Art. 28. - Articolul 208 din legea LX: 1881 se completează în sensul că, la execuția efectuată asupra uzufructului unui imobil, scutirea prevăzută în punctul 18 al art. 2, i se cuvine urmaritului, în ce privește samanta și atunci, dacă culegerea recoltei a avut loc în decurs de o luna dela predarea pe cale executionala a uzufructului (alineatul 2 al art. 208 din legea LX: 1881).
Nota. A se vedea art. 7 al legii Nr 306 din 5 August 1938, după care: "în cazul vânzării silite a cerealelor, prinse de rădăcini, ordonarea vânzării lor se va putea face numai după ce au fost culese".
Articolul 209
Venitul, care nu consta din bani, încasat în cursul administrării curatorului de sechestru, se va valorifica din partea curatorului de sechestru conform învoielii celor interesați, iar dacă n'a intervenit o învoiala de comun acord, pe cale de licitație judecătorească, după normele prescrise pentru licitarea mobilelor, cu deosebirea ca, curatorul de sechestru este obligat să prezinte, în scopul delegării unui portărel, acelei judecătorii competente, pe teritoriul căreia se afla obiectul uzufructului, lista lucrurilor care urmează a fi licitate și cartea de evaluare (art. 148) arătând valoarea lor. Portărelul emite publicațiunea de licitație fără somațiune de revendicarea drepturilor. Prețul de cumpărare și procesul-verbal de licitație se eliberează curatorului de sechestru contra dovada, care e obligat sa înainteze autorității de cărți funduare, cu raport, procesul-verbal de licitație, desocotirea și restul de bani și anume, dacă sechestrul executional durează mai mult decât un an, anual (art. 248, 250, 252).
Orice impozit curent, care grevează uzufructul imobilului, se va plati în cursul sechestrului executional de către curator.
Articolul 210
Din venitul încasat în cursul sechestrului, dacă în cartea funduara nu este înscris asupra uzufructului drept de ipoteca în favoarea altuia, se achită de către autoritatea de cărți funduare creanta urmaritorului și accesoriile și eventualul rest se eliberează urmaritului.
Dacă asupra uzufructului este înscrisă alta creanta, înainte de creanta urmaritorului, se tine de către autoritatea de cărți funduare desbatere de seriere reglementara și aplicându-se corespunzător cu natura lucrurilor normele prescrise pentru distribuirea prețului la imobile, distribuirea prețului se face conform cu aceste norme.
Articolul 211
Întru cat dreptul de proprietate asupra imobilului este al urmaritului, urmaritorul are dreptul să facă execuție asupra uzufructului, fie deodată cu execuția asupra fondului, fie fără de aceasta, numai asupra uzufructului conform normelor din art. 208 și 209.
Despre incheerea, prin care se ordonă inscriptiunea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuție, se vor incunostiinta în acest caz și creditorii anteriori inscriptiunii sau notatiunii.
Execuția facuta asupra uzufructului nu împiedica licitarea imobilului, iar dacă imobilul se liciteaza, execuția efectuată asupra uzufructului nu are efect asupra recoltei pendinte neculese încă în ziua licitației și dacă imobilul e închiriat, asupra chiriei care nu a devenit scadenta pînă în aceasta zi.
Creanta urmaritorului, care a efectuat execuție numai asupra uzufructului imobilului, se va seria din prețul de cumpărare al imobilului după creanțele tuturor creditorilor ipotecari.
Prioritatea între mai mulți asemenea creditori o determina momentul în care s'a făcut inscripția execuției asupra uzufructului.
Articolul 212
În cazul unei executii efectuate asupra uzufructului conform art. 211, creditorii ipotecari în favoarea cărora s'a înscris dreptul de ipoteca executionala, sau s'a notat dreptul de execuție asupra imobilului însuși, înainte de a se culege recolta pendinte sau înainte de a deveni scadenta chiria, pot pretinde, printr'o petiție adresată autorității de cărți funduare, ca suma încasată din recolte pendinte sau din chirie, sa nu se întrebuințeze pentru indestularea creanței urmaritorului, ci să se țină deocamdată în depozitul judecătoresc.
Dacă se liciteaza imobilul însuși, în decurs de un an dela culegerea recoltei, sau din ziua scadentei chiriei, suma încasată din recolta pendinte sau din chirie se adauga la prețul de cumpărare al imobilului și prețul de cumpărare se distribuie conform normelor din articolul precedent. În acest caz, cheltuielile sechestrului executional se indestulesc printre pozițiile privilegiate, din prețul de cumpărare.
Iar, dacă imobilul nu s'a licitat în cursul acestui an, suma consemnată în depozit se întrebuințează pentru indestularea creanței acelui creditor, care a efectuat execuția pe uzufruct.
Nota. A se vedea
art. 7 al legii Nr. 306 din 5 August 1938
și nota de sub art. 208.
Articolul 213
Dacă urmăritul are drept de uzufruct asupra unui imobil, fără ca acest drept al său să fie înscris în cartea funduara, execuția se efectuează asupra acestui uzufruct ca asupra mobilelor. Însă, uzufructul nu formează obiect de licitație și se valorifica, cu aplicarea corespunzătoare a art. 208 și 209, pe cale de sechestru executional. Numirea curatorului de sechestru și distribuirea prețului de cumpărare intră în competența judecătoriei competente conform art. 18.
Prioritatea dintre mai mulți asemenea urmăritori se socotește după momentul în care s'a efectuat sechestrul.
Aceste norme se aplică și atunci cînd execuția se efectuează - în cazul alineatului ultim al art. 203 - numai asupra uzufructului ce se cuvine urmaritului.
*
* *
Articolul 214
219 inclusiv au fost abrogate prin art. 13 din legea de extindere
*
* *
Articolul 220
Dacă obiectul execuției este un drept de proprietate sau alt drept real referitor la un imobil, instanța ordonă intabularea dreptului de proprietate sau a dreptului real prin incheerea de ordonarea execuției și seziseaza în acest scop autoritatea de cărți funduare.
Dacă dreptul de proprietate este prenotat în favoarea urmaritului, sau dacă este notat procesul sau sechestrul, urmaritorul este obligat sa arate în cererea de execuție numărul incheerii prin care s'a ordonat prenotarea.
Dacă, pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra imobilului ce formează obiectul execuției, este necesară desmembrarea vreunei parcele înscrise sub un număr topografic, se va trimite autorității sezisate schita corespunzînd ordonanțelor de carte funduara, dacă o asemenea schita a fost prezentată în cursul procesului, în care să se arate portiunile de imobil ce urmează a fi desmembrate. Inscriptiunea se face pe baza acestei schite, după ce se ordonă, în caz de nevoie, ascultare conform art. 56, punct d), din regulamentul cărților funduare.
Iar, dacă asemenea schita nu s'a alăturat în proces, autoritatea de cărți funduare sezisata pentru efectuarea execuției notând rangul serial în care s'a făcut sezisarea pentru execuție, deleagă un portărel pentru întocmirea la fața locului a schitei de desmembrare, cu intervenția unui expert, respective adresează în acest scop comisie rogatorie judecătoriei competente. În acest caz, i se predau portărelului toate datele din proces și în privinta citarii urmaritului la procedura dela fața locului, se vor respecta dispozițiunile articolului următor. Intabularea dreptului de proprietate, în legătură cu adnotarea, se ordonă și se efectuează pe baza raportului portărelului, în rangul serial al sesizării pentru execuție, eventual în rangul serial dobîndit anterior prin prenotare, notarea procesului sau sechestrului.
Dacă s'a ordonat execuția totodată și pentru introducerea în posesiune (art. 221), procedura la fața locului se va face deodată în ambele direcții.
Articolul 221
Dacă urmaritorul cere deodată cu intabularea dreptului de proprietate sau a altui drept real și introducerea sa pe cale executionala în posesiunea imobilului sau a dreptului real, autoritatea de cărți funduare sezisata pentru efectuarea execuției, deodată cu ordonarea pe cale executionala a intabulării, deleagă un portărel pentru a efectua la fața locului introducerea în posesiune, respective adresează pentru efectuare comisie rogatorie judecătoriei de ocol competente.
Iar, dacă obiectul execuției este numai posesiunea sau folosință vreunui imobil sau drept real, instanța care ordonă execuția dispune, în privinta delegării portărelului sau sezisarii judecătoriei de ocol respective, cu ocaziunea ordonarii execuției.
În aceste cazuri, toate scriptele de proces i se predau portărelului, care este obligat sa încunoștiințeze, despre termenul pe care îl fixează la fața locului pentru efectuarea execuției, pe urmărit sau reprezentantul sau din proces, prin scrisoare recomandată adresată la domiciliul arătat în proces, care se va pune la posta cu cel puțin 8 zile înainte de termenul fixat.
*
* *
Articolul 222
a fost abrogat prin art. 13 din legea de extindere
Titlul IV Dispozițiuni de asigurare
I. Execuția de asigurare
Dispozițiunile legii LX: 1881 privitoare la execuția de asigurare și la sechestru au rămas în vigoare, numai în măsura în care aceste dispozițiuni se referă la sechestru asigurator sau la sechestrul propriu zis, asupra unor imobile sau asupra uzufructului acestora.
Articolul 223
A fost modificat prin art. 50 din legea LIV: 1912, după cum urmează:
Deodată cu înaintarea acțiunii, sau după înaintarea acțiunii, are loc execuția de asigurare: dacă obiectul acțiunii se referă la plata unei creanțe în suma determinata de bani și reclamantul dovedește existenta, cuantumul și scadenta creanței cu act autentic sau act privat redactat în conformitate cu art. 317 pr. civ., sau cu cambie, mandat comercial, bon sau cec, care în conformitate cu art. 606-620 pr. civ. se pot realiza pe cale de mandat de plată și dacă totodată arata verosimilitatea pericolului.
De asemenea, are loc execuția de asigurare, în cazul ca se face verosimil pericolul, pe baza unei sentințe a judecătoriei civile, care obliga la o determinata suma de bani, înainte de expirarea termenului de îndeplinire.
Notă: Actul sub semnatura privată trebuie se aibă valoarea unei probe preconstituite; a se vedea art. 1171-1190 din cod civ. R.
Articolul 224
A fost modificat prin art. 51 din legea LIV: 1912, după cum urmează:
Pe baza de sentinta, care obliga la plata unei creanțe în numerar, de asemenea pe bază de mandat de plată emis în temeiul unei cambii, mandat comercial, bon sau cec (art. 606-620 pr. civ.), după expirarea termenului de îndeplinire are loc execuția de asigurare, dacă partea obligată a atacat hotărîrea, în termen legal, prin opoziție sau apelatiune cu efect suspensiv respective cu excepțiuni.
Legea LIV: 1912:
Art. 52. - Dacă instanța a fixat prin sentinta care obliga la plata unei creanțe în numerar, un termen de îndeplinire mai scurt decât termenul de apelatiune sau opoziție și dacă n'a declarat sentinta executorie fără considerare la apelatiune, are loc execuția de asigurare deja atunci, dacă partea condamnata nu executa sentinta înăuntrul termenului de îndeplinire fixat prin sentinta.
*
* *
Articolul 225
a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere și înlocuit cu art. 610-612 inclusiv din proc. civ. R
*
* *
Articolul 226
În cazurile art. 223, 224 și 225, dacă obiectul execuției nu e numerar, ci o cantitate determinata dintr'un anumit gen sau speta de bun mobil, de asemenea are loc execuția de asigurare, pe lîngă condițiunile acolo arătate, pentru contravaloarea probabila în bani a obiectului de proces.
În acest caz, reclamantul este obligat să prezinte, pe lîngă cerere, datele din care să se poată constata contravaloarea probabila a obiectului de proces.
Articolul 227
*
Împotriva oficiantilor, funcționarilor și membrilor din organele de conducere, însărcinați cu administrarea banilor și averilor Statului, fondurilor și fundatiunilor publice, județelor și comunelor, se va ordonă execuția de asigurare pentru asigurarea creanțelor derivând din gestiunea lor și fără a se justifica înaintarea procesului și existenta pericolului, dacă în adresa autorității competente de Stat, județ sau comuna, se specifică creanta în numerar sau contravaloarea în bani a oricărei alte creanțe ce urmează a se asigura.
Nota. Acest articol a fost modificat prin art. 21, 195, 196, 224, 225, 226 din legea Nr. 150, asupra contabilității publice, din 31 Iulie 1929.
Articolul 228
Cererea pentru ordonarea execuției de asigurare se înaintează, de regula, la instanța procesului; însă în cazul art. 225, execuția de asigurare se poate cere și la judecătoria de ocol, în circumscripția căreia se afla mobilele ce urmează a fi sechestrate.
În cazurile art. 227, adresa se va face către judecătoria de ocol, la executiile de asigurare care urmează a se efectua pe mobile și către instanța funduara, la asigurările care urmează a se efectua pe imobile. Dacă execuția de asigurare urmează a se efectua pe mobile și imobile, e competența sa ordone execuția de asigurare instanța funduara. În cazul unei executii de asigurare, care urmează a se efectua în circumscripțiile mai multor instanțe funduare sau judecătorii de ocol, dreptul de alegere i se cuvine celui ce cere asigurarea.
Articolul 229
Cererea sau adresa pentru ordonarea execuției de asigurare se rezolva fără ascultarea adversarului, care se incunostiinteaza despre ea, cu ocaziunea efectuării execuției de asigurare, iar dacă execuția de asigurare se face numai pe imobile, atunci cînd s'a ordonat execuția.
Întru cat ordonarea execuției de asigurare este pendinte de arătarea verosimilitatii unui pericol, execuția de asigurare se va ordonă, fie fără de condiție, fie cu condiția, ca acela care cere asigurarea, să fie obligat a depune înainte de efectuarea execuției de asigurare, o cauțiune în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art. 42), care se va fixa de instanța prin apreciere.
În cazul art. 226, suma pînă la concurenta căreia se ordonă execuția de asigurare, se stabilește de instanța prin apreciere, ținându-se seama de datele care s'au prezentat.
Articolul 230
Execuția de asigurare se efectuează, asupra mobilelor, prin aplicare de sechestru și evaluare conform normelor arătate în această lege, iar pe imobile, prin prenotarea dreptului de ipoteca. În cazul alineatului ultim al art. 225, nu se poate ordonă mutarea obiectelor sechestrate.
În scopul prenotarii dreptului de ipoteca se seziseaza autoritatea de cărți funduare.
Efectul de drept al sechestrului asigurator și al evaluării este identic cu efectul de drept pe care îl are sechestrul și evaluarea la execuția silită.
Efectul de drept al prenotarii dreptului de ipoteca se judeca după normele existente în aceasta materie.
Cheltuielile execuției de asigurare este obligat să le avanseze acela care cere execuția de asigurare. Aceste cheltuieli, întru cat execuția de asigurare nu s'ar disolva conform art. 234 sau 235, sau în urma unui apel (recurgere) și întru cat în procesul de baza nu s'ar hotărî contrariul, - le suporta acela împotriva căruia s'a efectuat execuția de asigurare numai atunci și numai în proporția, dacă și întru cat a fost obligat la suportarea cheltuielilor.
Nota. Ultimul alineat privitor la sechestrul asigurator asupra mobilelor a fost abrogat.
Articolul 231
Acela, împotriva căruia s'a ordonat execuția de asigurare, are dreptul sa consemneze la judecătorie suma ce trebuie asigurata, în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art. 42), ceea ce dacă îndeplinește, trebuie incetata executarea incheerii de executare, respective, trebuie ordonată din oficiu disolvarea execuției de asigurare ce s'a efectuat pe mobile, sau radierea dreptului de ipoteca. Același lucru se va face și atunci, cînd părțile au convenit a se da garanție prin garant, gaj sau o asigurare în alt mod.
Articolul 232
Acela, împotriva căruia s'au ordonat execuția de asigurare, poate să declare apel (recurgere) contra incheerii execuției de asigurare, în următoarele cazuri:
a) Dacă s'a ordonat execuția de asigurare contrar art. 223-228;
b) Dacă creanta a fost pe deplin acoperită, înainte de ordonarea execuție de asigurare.
Dacă se alătură la apel (recurgere) documente noui, sau dacă din conținutul apelului (recurgerei) se prezintă ca neapărat necesar, înainte de a se inainta scriptele, se va asculta adversarul.
*
* *
Articolul 233
s'a abrogat; a se vedea art. 620 cod. proc. civilă
*
* *
Articolul 234
Dacă pentru creanta este în curs proces, asigurarea ordonată și efectuată rămîne în fiinta pînă la rezolvirea prin hotărîre jurevalida a procesului și nu se poate rezolva nici în cazul dacă s'a respins de către instanțele inferioare, prin sentinta neridicata la valoare de drept, acțiunea părții care a cerut asigurarea, sau dacă instanța superioară disolva, anulează și ordonă procedura suplimentară sau schimba, prin sentinta neridicata încă la valoare de drept, sentinta pe baza căreia s'a ordonat execuția de asigurare conform art. 224.
Dacă prin sentinta ridicată la valoare de drept a instanței superioare, s'a anulat în întregime sentinta pe baza căreia s'a ordonat execuția de asigurare, împreună cu toată procedura sau dacă pîrîtul a fost achitat de sub acțiune prin sentinta ridicată la valoare de drept a instanței superioare, execuția de asigurare trebuie disolvata.
Art. 234 este modificat prin art. 53 din legea LIV: 1912, după cum urmează:
Art. 53. - În loc de disolvarea sau anularea sentinței din alineatul intaiu al art. 234 din legea LX: 1881 și în loc de anularea din alineatul 2 al acestui articol trebuie să se înțeleagă scoaterea din vigoare a sentinței.
*
* *
Articolul 235
, alineat 1, a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere și înlocuit cu art. 610-612 inclusiv din codul de proc. civilă, iar restul prin dispozițiunile legii asupra contabilității publice (a se vedea nota noastră de sub art. 227)
*
* *
Articolul 236
Acela, care face execuția de asigurare pentru acoperirea unei creanțe evident neintemeiate sau incetate, este responsabil de toate pagubele cauzate prin aceasta și în plus, la cererea părții care a suferit asigurarea, poate fi obligat la plata unei amenzi pînă la 50.000 lei. (în text: 500 florini).
Întru cat pretentiunea de despăgubire a fost valorificată, pe cale de acțiune reconvențională, în procesul pentru creanta de baza, asupra ei hotărăște instanța procesului, deodată cu procesul principal. În alte cazuri, acțiunea trebuie pornită la instanța care a ordonat execuția de asigurare, în decurs de trei luni, socotite dela ridicarea la valoare de drept a sentinței de achitare, data în procesul de baza sau incheerii prin care s'a ordonat disolvarea execuției de asigurare, care se judeca, după natura procedurei, pe cale sumară sau protocolara, și se rezolva prin sentinta.
În aceste cazuri, se judeca și se rezolva, deodată cu pretentiunea de despăgubiri, și chestiunea condamnării la amenda.
Atunci cînd se cere numai condamnarea la amenda, cererea trebuie înaintată, în termenul de trei luni arătat mai sus, la instanța care a ordonat execuția. Instanța, după ce asculta părțile pe cale sumară sau protocolara, hotărăște prin incheere. Apelul (recurgerea) împotriva incheerii are efect suspensiv.
Înainte de expirarea termenului de trei luni și dacă în acest termen s'a înaintat proces de despăgubire sau dacă s'a pornit procedura pentru condamnare la amenda, pînă la rezolvirea jurevalida a acestora, cauțiunea consemnată conform art. 229, nu poate fi restituită.
II. Sechestrul
Articolul 237
Are loc sechestru:
a) înainte de înaintarea procesului sau în cursul procesului, dacă obiectul creanței este un bun sau un drept determinat și dacă, acela care cere sechestru, își justifica dreptul sau față de posesor, prin act autentic sau prin act cu forta probanta deplina și totodată arata ca, fără aplicarea sechestrului, valorificarea dreptului sau este periclitata;
b) Modificat prin art. 54 din legea LIV: 1912, după cum urmează:
Art. 54. - Punctul b) al art. 237 din legea LX: 1881, se modifica în sensul că, are loc sechestrul:
b) pe baza unei sentințe de condamnare, data într'un proces intentat pentru un lucru sau drept determinat, dacă pîrîtul a înaintat opoziție sau apelatiune cu efect suspensiv asupra execuției.
Însă, dacă instanța a fixat pentru îndeplinire un termen mai scurt decât termenul de apelatiune sau opoziție și n'a declarat sentinta executorie fără considerare la apelatiune, are loc sechestru și atunci, dacă partea obligată nu executa sentinta înlăuntrul termenului de îndeplinire;
c) în cazurile art. 227, dacă se pretinde un anumit bun sau un drept determinat;
*
* *
Punctele d) și e), au fost înlocuite prin art. 615 din cod de proc. R
*
* *
f) la cererea creditorului ipotecar, cu creanta intabulata ne vreun imobil, asupra imobilului ipotecat și accesoriilor acestuia, dacă justifica creditorul ipotecar ca a înaintat acțiune pentru creanta sa scadenta și totodată dovedește un fapt sau omisiune a proprietarului, din care rezultă o însemnată lezare a substanței imobilului sau o depreciere a acestuia și prin aceasta se periclitează garanția oferită prin ipoteca.
Dacă dreptul de ipoteca este intabulat cu efect de drept pendinte de justificarea sau nejustificarea prenotarii dreptului de proprietate, ordonarea sechestrului nu poate avea loc.
Articolul 238
Cererea pentru ordonarea sechestrului se înaintează la instanța procesului, în cazurile din punctele b) și e) ale art. 237, necondiționat, iar în cazul punctului a) atunci cînd este potrivit proces pentru obiectul ce urmează a se lua sub sechestru sau dacă se pornește deodată cu înaintarea cererii de sechestru.
În cazul punctului a) al art. 231, dacă sechestrul se cere înainte de înaintarea procesului, de asemenea în cazurile punctelor c), d) și f) ale art. 237, după cum obiectul sechestrului îl formează un imobil sau o avere mobila, cererea sau adresa de sechestru se înaintează la instanța funduara sau la judecătoria de ocol, în a carei circumscripție urmează a se efectua, sechestrul. Dacă se intenționează a se efectua sechestru pe mobile și imobile, pentru ordonare este competența instanța funduara. În cazul cînd sechestrul urmează a se efectua în circumscripția mai multor instanțe funduare sau mai multor judecătorii de ocol, dreptul de alegere i se cuvine celui ce cere sechestrul.
Articolul 239
Cererea sau adresa de sechestru se rezolva în cazurile punctelor b) și c) ale art. 237, fără ascultarea adversarului, iar în cazurile punctelor a), d) și e), de regula, după ascultarea adversarului. În cazurile din urma, întru cat din întîrziere ar rezultă pericol, sechestrul se poate ordonă anticipat și fără de ascultarea adversarului; se fixează însă în același timp termen pentru ascultarea părților și atunci, se hotărăște prin incheere, menținerea schestrului anticipat, sau disolvarea lui. Apelul (recurgerea) împotriva incheerii de disolvare a sechestrului ordonat cu anticipatie, are efect suspensiv.
În cazul punctului f) al art. 237, sechestrul se poate ordonă numai după ascultarea adversarului și în caz de nevoie, după o prealabilă procedura de dovedire.
Despre ordonarea sechestrului se incunostiinteaza adversarul, de obiceiu, cu ocaziunea efectuării sechestrului, iar dacă sechestrul se efectuează numai prin notare în cartea funduara, cu ocaziunea eliberării incheerii de ordonarea sechestrului.
În cazurile punctelor a) și f) ale art. 237, sechestrul se ordonă fie fără de condiție, fie cu condiția, ca acela care cere sechestrul, să fie obligat a depune, înainte de efectuarea sechestrului, o cauțiune în numerar sau în efecte declarate bune pentru cauțiuni (art. 42), care se va fixa de instanța, prin apreciere.
Articolul 240
Dacă sechestrul s'a ordonat numai pentru asigurarea vreunui drept de proprietate asupra unui imobil, efectuarea se face fără numire de curator de sechestru, prin notarea sechestrului ordonat în cartea funduara și în acest caz, se seziseaza autoritatea de cărți funduare. Însă la cererea expresă a aceluia care cere sechestrul, instanța poate ordonă și în aceste cazuri conscrierea accesoriilor și darea lor în administrarea unui curator de sechestru.
Al. 2 a fost abrogat și înlocuit cu art. 612 din codul de proc. civilă R.
Curatorul de sechestru îl numește instanța care ordonă sechestrul în urma propunerii părților, sau dacă sechestrul s'a ordonat fără ascultarea părților, la propunerea celui ce cere sechestrul. Curator de sechestru se va numi o persoană, care să prezinte suficienta garanție materială și să fie de încredere, ținându-se în vedere, ca domiciliul și situația curatorului de sechestru, sa nu aibă drept rezultat sporirea fără rost a taxelor și cheltuielilor de curator. Întru cat sechestrul urmează a se efectua în circumscripția altei judecătorii, instanța care ordonă sechestrul poate incredinta numirea curatorului de sechestru judecătoriei sezisate pentru efectuare.
Articolul 241
În cazurile punctelor a), b), c), d) și e) din art. 237, sechestrul are efectul de drept ca, tertele persoane nu pot dobândi drepturi asupra obiectului sechestrului, în dăuna celui ce a cerut sechestrul, la imobile, din momentul sosirii comisiei rogatorii pentru facerea notatiunii în cartea funduara, iar în caz de sechestru efectuat pe mobile la fața locului, din momentul efectuării.
*
* *
Articolul 242
, privitor la vînzarea mobilelor sechestrate și supuse deprecierii, a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere
*
* *
Articolul 243
Împotriva incheerii prin care se ordonă sechestrul, partea în contra căreia s'a ordonat sechestrul poate declara apel (recurgere) în următoarele cazuri:
a) Dacă sechestrul s'a ordonat contrar art. 237;
b) Dacă obiectul procesului, respective creanta creditorului ipotecar, a fost complet asigurata înainte de ordonarea sechestrului.
Dacă se alătură la apel (recurgere) vreun document nou, sau dacă din conținutul apelului (recurgerei) se prezintă ca necesar, înainte de a se inainta scriptele, trebuie ascultat adversarul.
În privinta duratei și disolvarii sechestrului, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiunile art. 234.
Articolul 244
Dacă în cazurile punctelor a) și d) ale art. 237, atunci cînd s'a ordonat sechestrul, n'a fost pornit procesul și nici nu s'a pornit deodată, pentru obiectul asupra căruia s'a ordonat sechestrul, partea, la cererea căreia s'a ordonat sechestrul, este obligată sa pornească procesul la judecătoria competența, într'un termen de 30 zile, socotite din ziua inmanarii incheerii de ordonarea sechestrului; în caz contrar, la cererea adversarului, sechestrul se disolva.
* În cazul punctului c) al art. 237, se va porni procesul, în fața judecătorului competent, tot înlăuntrul acestui termen de 30 zile, sau se va porni procedura înaintea autorității competente conform normelor existente, sau se va inainta denunțul penal; în caz contrar, la cererea celui ce suferă sechestrul, sechestrul trebuie disolvat.
De altfel, în ceea ce privește disolvarea sechestrului se vor aplica în mod corespunzător dispozițiunile art. 235 (abrogat), iar în privinta responsabilității decurgînd dintr'un sechestru cerut pe baza unui drept evident neexistent sau încetat, dispozițiunile art. 236.
În cazul punctului e) al art. 237, se va disolva sechestrul după ce s'a rezolvat, prin sentinta ridicată la valoare de drept, procesul pornit pentru rezilierea sau încetarea contractului de arenda.
În cazul punctului f), al aceluiași articol, sechestrul se va disolva din oficiu, dacă s'a radiat creanta celui ce a cerut sechestrul sau dacă, în procesul care a fost în curs la data ordonarii sechestrului, s'a dat, pentru pîrît, o sentinta de achitare, ridicată la valoare de drept. Iar, dacă a încetat motivul pentru care s'a ordonat sechestrul, sau dacă creanta creditorului ipotecar a fost asigurata conform art. 42, la cererea proprietarului; în caz de nevoie, după ascultarea creditorului ipotecar care a cerut sechestrul, sechestrul se va disolva.
Apelul (recurgerea) împotriva incheerii de ridicarea sechestrului are efect suspensiv.
Nota. Alineatul 2, a fost modificat; a se vedea nota noastră de sub art. 227.
Articolul 245
Instanța care ordonă sechestrul, da curatorului de sechestru, după necesitate, din oficiu, eventual după ascultarea părților sau la cererea vreuneia din părți, îndrumări de administrare corespunzătoare împrejurărilor, pe care curatorul de sechestru este obligat să le urmeze. Asemenea îndrumări de administrare poate să dea și portărelul, pînă cînd da dispoziții instanța. În cazul nerespectării indrumarilor de administrare sau în caz de administrare gresita, părțile pot face contestație la instanța care a ordonat sechestrul. Instanța decide, în caz de nevoie, după ascultarea părților și a curatorului de sechestru.
În cazul punctului f) al art. 237, i se vor da curatorului de sechestru astfel de îndrumări de administrare, care, pe lîngă menținerea, pe cat se poate, nestirbita a dreptului de dispoziție al proprietarului, sa corespundă din punct de vedere al conservării nestirbite a fondului ipotecii și accesoriilor. În acest caz, venitul averii luate sub sechestru i se cuvine proprietarului.
De altfel, drepturile și obligațiunile curatorului de sechestru sînt identice cu drepturile și obligațiunile mandatarului.
Articolul 246
Dacă curatorul de sechestru nu își îndeplinește obligațiunile punctual, sau dacă se ivesc îndoieli în ce privește încrederea în el, poate fi îndepărtat din post la cererea oricăreia dintre părți, după aprecierea instanței, chiar în decursul timpului.
În cazuri urgente, instanța indeparteaza din post pe curatorul de sechestru chiar din oficiu.
Împotriva incheerii prin care s'a ordonat îndepărtarea nu are loc remediu de drept.
În locul curatorului de sechestru îndepărtat din post, instanța numește alt curator de sechestru, după ce asculta părțile, și pînă la numirea acestuia ia, după împrejurări, măsurile provizorii necesare pentru menținerea sechestrului.
În cazul ca se ordonă îndepărtarea, pentru preluarea lucrurilor sechestrate dela curatorul de sechestru și pentru predarea lor curatorului de sechestru nou numit, se deleagă portărel. Pînă la concurenta sumei probabile, care acoperă lipsa evidenta ce se arata la predare și preluare, instanța ordonă, după sosirea raportului, execuție de asigurare împotriva curatorului de sechestru.
Articolul 247
În cazul cînd s'a luat sub sechestru venitul sau administrarea vreunui bun sau drept, curatorul de sechestru este obligat, odată cu încetarea sechestrului sau dacă sechestrul durează mai mult decât un an, la finele fiecărui an calendaristic, eventual la ordinul instanței și într'un timp mai scurt, sa înainteze instanței care a ordonat sechestrul socoteli conduse în regula.
Dacă curatorul de sechestru nu își înaintează socotelile într'un termen fix, care se va fixa, după expirarea timpului, din oficiu, și care nu se mai poate prelungi, el va fi îndepărtat din post din oficiu și totodată, la cererea oricăruia dintre cei interesați, se va ordonă împotriva lui execuție de asigurare pînă la concurenta sumei care acoperă lipsa probabila.
Articolul 248
Pentru valorificarea mobilelor care formează venitul obiectului luat sub sechestru, curatorul de sechestru este obligat să-și înainteze propunerea la instanța care a ordonat sechestrul.
În ce privește modalitatea de valorificare, eventual păstrarea în natura, instanța hotărăște după a sa apreciere, după ce a ascultat părțile.
Dacă părțile nu au convenit un alt mod de valorificare, valorificarea se face pe cale de licitație judecătorească.
Împotriva incheerii ce s'a dat în aceasta privinta și împotriva publicatiunei de licitație nu are loc apel (recurgere) și contestație.
Articolul 249
Despre socotelile anuale și definitive, înaintate de curatorul de sechestru, și care se pot vedea la instanța, instanța incunostiinteaza părțile cu aceea, să-și înainteze observarile în scris, într'un termen fix de 30 zile, cu atît mai mult cat în caz contrar, socotelile se considera corecte.
* În cazul ca se înaintează observatiuni, instanța, după ce asculta părțile și pe curatorul de sechestru pe cale de desbatere sumară sau protocolara, după o eventuala procedura de dovedire, hotărăște prin sentinta. Împotriva sentinței prin care se confirma sentinta primei instanțe, nu se admite recurs.
Nota. Al. 2 s'a modificat; a se vedea nota noastre de sub art. 140.
Articolul 250
Cheltuielile sechestrului, înțelegand aici și taxele curatorului de sechestru, este obligat să le avanseze cel ce cere sechestrul. Cheltuielile care se ivesc sub durata sechestrului, exceptând cazurile punctului f) al art. 237, trebuiesc acoperite din veniturile care se încasează în cursul gestiunei curatorului de sechestru.
Dacă cel ce a cerut sechestrul nu ar vărsa, la ordinul instanței și în termenul fixat, cheltuielile necesare ce se ivesc după efectuarea sechestrului, care nu se pot acoperi din veniturile din timpul sechestrului, sechestrul trebuie disolvat din oficiu.
Articolul 251
Chestiunea, care dintre părți și în ce proporție sînt obligate sa suporte cheltuielile cauzate prin sechestru, o hotărăște, în cazurile punctelor a), d), e) și f) ale art. 237, precum și în cazul punctului c), atunci cînd pentru justificarea sechestrului se pornește proces, instanța, de regula, în cursul procesului, sau dacă nu s'a pornit proces instanța care a ordonat sechestrul, asculta părțile pe cale de desbatere sumară sau protocolara, și hotărăște asupra chestiunei suportării cheltuielilor de sechestru, după ridicarea la valoare de drept a sentinței din proces, respective după terminarea cu valoare de drept a altei proceduri sau eventual după disolvarea sechestrului. Apelul (recurgerea) împotriva incheerii ce s'a dat în aceasta privinta are efect suspensiv.
Articolul 252
Cheltuielile sechestrului, întru cat curatorul de sechestru este obligat a da socoteli, le stabilește instanța conform art. 249, deodată cu chestiunea socotelilor, iar în alte cazuri, pe baza socotelilor prezentate de curatorul de sechestru și părți; în caz de nevoie, după ascultarea părților.
Taxele curatorului de sechestru se stabilesc chiar și atunci dacă părțile n'au înaintat observatiuni. Împotriva incheerii referitoare la stabilirea taxelor curatorului de sechestru are drept la apel (recurgere) și curatorul de sechestru.
Apelul (recurgerea) împotriva incheerii referitoare la stabilirea cheltuielilor de sechestru și taxelor curatorului de sechestru, are efect suspensiv.
Articolul 253
Dispozițiunile art. 245, 246, 247, 248, 249, 250 și 252 din prezenta lege, referitoare la îndrumările ce se dau curatorului de sechestru, la drepturile și obligațiunile curatorului de sechestru, la îndepărtarea curatorului de sechestru, la socotelile curatorului de sechestru, la valorificarea obiectelor încasate în cursul gestiunei de curator de sechestru ca venit, la rezolvirea și stabilirea socotelilor curatorului de sechestru, la avansarea și stabilirea cheltuielilor de sechestru și taxelor curatorului de sechestru, se vor aplica corespunzător cu natura lucrurilor și în cazurile de sechestre ordonate în baza art. 75, 164, 180, 208, 211 și 213 din prezenta lege, precum și în cazurile de sechestre ordonate în cursul procedurei succesorale.
Cheltuielile și taxele curatorului de sechestru se stabilesc, în acest caz, de către judecătoria competența pentru efectuarea execuției, respective de către instanța succesorală.
Articolul 254
În cazurile altor sechestre, cuprinse În legile existente, se va aplica procedura obișnuită de pînă acum.
Nota. A se vedea pentru cauze penale, titlul VI, capitolul VI (art. 120-123), din Codul de procedură penală.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.