Legea nr. 111/1994
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croatia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie 1994
prezumat în vigoare
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Articol unic
Se ratifica Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croatia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie 1994.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 20 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 noiembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
MARȚIAN DAN
ACORD
între Guvernul României și Guvernul Republicii Croatia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor
Guvernul României și Guvernul Republicii Croatia, denumite în cele ce urmează părțile contractante,
dorind sa intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor state,
intentionind sa creeze și sa mențină condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante,
recunoscind necesitatea promovării și protejării investițiilor străine în scopul creșterii prosperitatii economice a ambelor state,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Definiții
În sensul acestui acord:
1. Termenul investitor se referă, în legătură cu fiecare parte contractantă, la:
a) persoanele fizice care, în conformitate cu legislația acelei părți contractante, sunt considerate ca fiind cetățenii săi;
b) persoanele juridice, incluzind societăți, corporatii, asociații de afaceri și alte organizații care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în conformitate cu legislația acelei părți contractante și care își au sediul, împreună cu activitățile economice reale, pe teritoriul aceleiași părți contractante.
2. Termenul investiții va include orice fel de active investite de către investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urma și în special, dar nu exclusiv:
a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi reale, cum ar fi servituți, ipoteci, garanții, gajuri;
b) acțiuni, părți sociale sau orice alt fel de participare la societăți;
c) drepturi de creanta sau orice alte drepturi privind prestații care au o valoare economică;
d) drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt : drepturi de autor, brevete, desene sau modele industriale, mărci de comerț sau de serviciu, nume comerciale, know-how și goodwill, precum și orice alte drepturi similare recunoscute de legislația părților contractante;
e) concesiuni în conformitate cu dreptul public, incluzind concesiuni privind prospectarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale, precum și orice alte drepturi conferite prin lege, prin contract sau prin hotărârea autorităților, în conformitate cu legea.
Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiție.
3. Termenul venituri înseamnă sumele produse de o investiție și include în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobinzi, sporuri de capital, redevențe, management și asistența tehnica sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.
4. Termenul teritoriu desemnează teritoriul României sau, respectiv, teritoriul Republicii Croatia, precum și acele zone maritime incluzind solul și subsolul adiacente limitei exterioare a marii teritoriale a fiecăruia dintre teritoriile de mai sus, asupra cărora statul respectiv exercita, în conformitate cu dreptul internațional, drepturi suverane sau jurisdicție în scopul explorării și exploatării resurselor naturale ale acestor zone.
Articolul 2
Promovare, admitere
1. Fiecare parte contractantă va promova, pe cît posibil, investițiile efectuate pe teritoriul sau de către investitorii celeilalte părți contractante și va admite aceste investiții în conformitate cu legile și reglementările sale.
2. Dacă o parte contractantă a admis o investiție pe teritoriul sau, ea va acorda, în conformitate cu legile și reglementările sale, autorizațiile necesare în legătură cu acea investiție, inclusiv autorizațiile pentru angajarea de personal de conducere și tehnic, la alegerea sa, indiferent de naționalitate.
Articolul 3
Protejare, tratament
1. Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul sau investițiile efectuate, în conformitate cu legile și reglementările sale, de investitorii celeilalte părți contractante și nu va afecta, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreținerea, folosință, fructificarea, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiții. În mod deosebit, fiecare parte contractantă sau autoritățile sale competente vor emite autorizațiile necesare menționate la art. 2 paragraful 2 din acest acord.
2. Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil pe teritoriul sau investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Acest tratament nu va fi mai puțin favorabil decît cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul sau de către investitorii proprii sau decît cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul sau de către investitorii oricărui stat terț, dacă acest din urma tratament este mai favorabil.
3. Clauza națiunii cele mai favorizate nu va fi interpretată ca obligație a părții contractante de a extinde asupra investitorilor și investițiilor celeilalte părți contractante avantajele rezultate din orice uniune vamală sau economică, existente sau viitoare, sau zona de comerț liber, la care oricare dintre părțile contractante este sau devine membra. Acest tratament nu se va referi nici la avantajele pe care oricare parte contractantă le acorda investitorilor unui stat terț în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau a altor acorduri pe bază de reciprocitate referitoare la impozitare.
Articolul 4
Transferul liber
1. Fiecare parte contractantă pe al carei teritoriu s-au efectuat investiții de către investitorii celeilalte părți contractante va acorda acelor investitori transferul liber al părților referitoare la aceste investiții, în special al:
a) veniturilor, conform art. 1 paragraful 3 din acest acord;
b) sumelor provenite din împrumuturi contractate sau alte obligații contractuale asumate pentru investiție; și
c) sumelor provenite din vânzarea totală sau parțială, înstrăinarea sau lichidarea unei investiții.
2. Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua la cursul de schimb aplicabil la data transferului, în conformitate cu reglementările valutare în vigoare ale părții contractante pe teritoriul căreia s-a realizat investiția.
Articolul 5
Deposedare, despăgubire
1. Nici una dintre părțile contractante nu va lua, fie direct, fie indirect, măsuri de expropriere, naționalizare sau orice alte măsuri de aceasta natura sau cu același efect împotriva investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante, decît dacă măsurile sunt luate în interes public, asa cum s-a stabilit prin lege, pe baza nediscriminatorie și în conformitate cu procedura legală și cu condiția să fie luate prin acordarea unei despăgubiri efective și adecvate. Aceasta despăgubire va fi echivalenta valorii de piața a investiției expropriate, imediat înainte de expropriere sau înainte ca exproprierea iminenta sa devină cunoscută public, va include dobinda de la data exproprierii și va fi liber transferabila.
2. Investitorii uneia dintre părțile contractante ale căror investiții au suferit pierderi datorită războiului sau oricărui alt conflict armat, revoluției, stării de necesitate, rebeliunii, care au avut loc pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor beneficia, din partea acesteia din urma, de un tratament în conformitate cu art. 3 paragraful 2 din acest acord. Ei vor fi îndreptățiți, în orice situație, la despăgubiri.
Articolul 6
Investiții anterioare acordului
Prezentul acord se va aplica și investițiilor înregistrate legal și existente pe teritoriul unei părți contractante, efectuate de investitorii celeilalte părți contractante anterior intrării în vigoare a acestui acord. Totuși acordul nu se va aplica în cazul diferendelor care au apărut înainte de intrarea sa în vigoare.
Articolul 7
Alte obligații
1. Dacă legislația oricărei părți contractante indreptateste investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decît cel prevăzut de acest acord, aceasta legislație va prevala acestui acord, în măsura în care este mai favorabilă.
2. Fiecare parte contractantă va respecta orice alte obligații pe care și le-a asumat privind investițiile efectuate pe teritoriul sau de investitorii celeilalte părți contractante.
Articolul 8
Principiul subrogarii
Dacă orice parte contractantă sau agenția desemnată de către aceasta face plati unuia dintre investitorii săi în baza oricărei garanții financiare împotriva riscurilor necomerciale, pe care a acordat-o în legătură cu o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante, aceasta din urma va recunoaște, în virtutea principiului subrogarii, cesiunea oricărui drept sau titlu al acestui investitor către prima parte contractantă sau către agenția desemnată de aceasta. Cealaltă parte contractantă va fi indreptatita sa deducă taxele și celelalte obligații legale datorate și plătibile de către investitor.
Articolul 9
Diferende între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante
1. În scopul reglementării diferendelor cu privire la investițiile între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, vor avea loc consultări între părțile respective, în vederea soluționării cazului, pe cît posibil, pe cale amiabila.
2. Dacă aceste consultări nu conduc la o soluție în termen de 6 luni de la data cererii de reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre soluționare la:
a) instanța judecătorească competența a părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția; sau
b) Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (I.C.S.I.D.), prevăzut de Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965, după ce ambele părți contractante au devenit părți la aceasta convenție; sau
c) un tribunal arbitral ad-hoc, care, dacă nu s-a convenit altfel între părțile la diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).
3. Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca niciodată în apărare, pe durata procedurilor privind diferendele legate de investiții, imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit o despăgubire în cadrul unui contract de asigurare acoperind integral sau parțial prejudiciul ori pierderea suferită.
Articolul 10
Diferende între părțile contractante
1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi soluționate pe canale diplomatice.
2. Dacă cele doua părți contractante nu pot ajunge la un acord în termen de 12 luni de la declanșarea diferendului dintre ele, acesta, la cererea oricărei părți contractante, se va supune unui tribunal arbitral compus din trei membri. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar cei doi arbitri vor numi un președinte care va fi cetățean al unui stat terț.
3. Dacă una dintre părțile contractante nu și-a numit propriul arbitru și nu a dat curs invitatiei celeilalte părți contractante să facă numirea în termen de 2 luni, arbitrul va fi numit, la cererea acestei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.
4. Dacă ambii arbitri nu pot ajunge la un acord privind alegerea președintelui în termen de 2 luni după numirea lor, acesta va fi numit, la cererea oricărei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.
5. Dacă, în cazurile specificate în paragrafele 3 și 4 ale acestui articol, președintele Curții Internaționale de Justiție este împiedicat să-și îndeplinească funcția sa sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către vicepreședinte și dacă și acesta din urma este împiedicat sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către judecătorul cu cel mai înalt rang al Curții, care nu este cetățean al uneia dintre părțile contractante.
6. În lipsa altor prevederi convenite de părțile contractante, tribunalul își va stabili procedura.
7. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit și ale reprezentării sale în procedurile de arbitraj. Cheltuielile pentru președinte și celelalte cheltuieli vor fi suportate, în părți egale, de către părțile contractante.
8. Hotărârile tribunalului sunt definitive și obligatorii pentru fiecare parte contractantă.
Articolul 11
Intrare în vigoare
Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile după ultima data la care fiecare parte contractantă notifica celeilalte părți contractante, pe canale diplomatice, ca cerințele sale legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord au fost îndeplinite.
Articolul 12
Durata și denunțare
1. Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani și va continua să fie în vigoare pentru aceeași perioadă sau perioade, dacă, cu un an înainte de expirarea perioadei inițiale sau a oricărei alte perioade ulterioare, oricare parte contractantă nu notifica celeilalte părți contractante asupra intentiei sale de a denunta acordul.
2. În cazul denunțării, prevederile acestui acord vor continua să se aplice pentru o perioadă de 10 ani de la data expirării acestui acord.
Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați de către guvernele respective, au semnat acest acord.
Încheiat la Zagreb la 8 iunie 1994, în doua exemplare originale în limbile română, croată și engleza, fiecare text fiind egal autentic. În caz de divergenta, va prevala textul în limba engleza.
Pentru Guvernul României,
Nicolae Constantinescu,
secretar de stat la
Ministerul Finanțelor
Pentru Guvernul Republicii Croatia,
Nadan Vidosevici,
ministrul economiei
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.