Normele din 27 aprilie 2001
privind măsurile de supraveghere, profilaxie și combatere a pestei porcine clasice
prezumat în vigoare
Capitolul 1 Generalitati
Articolul 1
Prezenta norma sanitară veterinara stabilește măsurile de combatere a pestei porcine clasice.
Articolul 2
Strategia sanitară veterinara a serviciilor veterinare din România consta în stoparea vaccinarii antipestoase pe întregul teritoriu al tarii. În funcție de rezultatul analizei de risc Agenția Naționala Sanitară Veterinara poate decide menținerea vaccinarilor în zonele de risc, cu indicarea tipului de vaccin.
Capitolul 2 Definiții
Articolul 3
În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înțelege prin:
a) porc - orice animal din familia Suidae;
b) porc de crescatorie - porcul destinat reproductiei sau utilizat în vederea perpetuarii speciei;
c) porc de ingrasatorie - porcul pus la ingrasat și destinat abatorizarii pentru producția de carne;
d) porc mistret - salbatic - porcul care nu este ținut sau crescut într-o exploatatie;
e) animal - orice animal domestic dintr-o specie care ar putea fi direct afectată de boala în cauza sau orice animal vertebrat salbatic, susceptibil sa participe la epidemiologia bolii, având rol de vector sau rezervor de infectie;
f) exploatatie - orice unitate situata pe teritoriul României, în care animalele sunt crescute sau sunt ținute permanent ori temporar;
g) proprietar sau deținător - orice persoană fizica sau juridică care deține în proprietate animale ori care este însărcinată cu posibilitatea întreținerii acestor animale;
h) medic veterinar oficial - medicul veterinar împuternicit de Ministrul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor prin Agenția Naționala Sanitară Veterinara, în condițiile legii, sa îndeplinească unele atribuții publice conform
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 90/2000 ;
i) medic veterinar epidemiolog - medicul veterinar încadrat la biroul antiepizootic din cadrul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a muncipiului București;
j) ancheta epidemiologica - complex de investigații pe care le efectuează medicul veterinar oficial, desemnat conform reglementărilor în vigoare;
k) vector - orice animal, vertebrat sau nevertebrat, care, potrivit unei modalități mecanice ori biologice, poate transmite și propaga agentul bolii;
l) perioada de incubație - perioada care se poate scurge între expunerea agentului și apariția simptomelor clinice. Durata acestei perioade este specifică fiecărei boli;
m) confirmarea infectiei - declararea de către autoritatea competentă a prezentei unei boli, bazată pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competentă poate să confirme prezenta unei boli pe baza rezultatelor clinice și/sau epidemiologice;
n) Catalogul național al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar - manualul de diagnostic în care sunt înscrise metodele și tehnicile oficiale de diagnostic utilizate de laboratoarele autorizate sanitar veterinar din România, în conformitate cu reglementările în vigoare;
o) porc suspect de pesta porcina clasica - orice porc care prezintă simptome clinice, leziuni post-mortem sau reactii ca urmare a testelor de laborator efectuate, indicând posibila prezenta a pestei porcine clasice;
p) porc bolnav de pesta - orice porc:
- la care s-au constatat în mod oficial simptome clinice ori leziuni post-mortem de pesta porcina clasica; sau
- la care a fost constatată în mod oficial prezenta bolii, în urma unui examen de laborator efectuat conform metodelor înscrise în Catalogul național al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar;
r) focar de boala - exploatatia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pesta porcina clasica;
s) focar primar - orice focar nelegat din punct de vedere epizootologic de un focar anterior constatat în aceeași regiune, exploatatie sau de prima aparitie într-o regiune diferita;
s) ecarisaj - distrugerea prin îngropare sau incinerare a materiilor cu risc înalt de contaminare, astfel încât să se evite riscul de propagare a bolii - Directiva C.E.E. nr. 90/667;
t) ape grase (laturi) - deșeurile de la bucatarii, restaurante, hoteluri, menajul crescatorului sau de la industria utilizatoare de carne;
t) zona-regiune - parte a teritoriului României, a carei delimitare trebuie să țină seama de factorii de ordin geografic, administrativ, ecologic și epizootologic, legați de boala și de structurile de control;
u) exploatatie contact - o exploatatie în care pesta porcina clasica este posibil sa fi fost introdusă din cauza amplasarii sale, ca urmare a circulației persoanelor, a porcilor, a vehiculelor sau a oricărui alt contact epidemiologic;
v) program de supraveghere - Programul de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului, elaborat de Agenția Naționala Sanitară Veterinara potrivit reglementărilor în vigoare;
w) purcel-santinela - purcelul care provine dintr-un efectiv indemn de pesta porcina clasica, obligatoriu din afară zonei epizootice, și care nu a fost vaccinat împotriva acestei boli;
x) punctul de comanda central - Comandamentul Antiepizootic Central, care este un serviciu interministerial de apărare și de protecție civilă localizat în clădirea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor;
y) punct de comanda județean - serviciu interinstitutional de apărare și de protecție civilă la nivel județean, aflat în subordinea tehnica a Comandamentului Antiepizootic Central, situat în clădirea prefecturii județene;
z) punct de comanda operational - serviciu local antiepizootic plasat în zona de supraveghere sau în apropiere, dar în afară zonei de protecție, de preferinta în localul primăriei sau în localul școlii, într-o sala de clasa.
Capitolul 3 Acțiuni de supraveghere
Articolul 4
Elaborarea strategiei, instruirea, controlul și monitorizarea supravegherii porcinelor pentru pesta porcina clasica revin Agenției Naționale Sanitare Veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.
Supravegherea clinica și anatomopatologica a porcinelor pentru pesta porcina clasica, precum și controlul circulației acestora se efectuează de medicii veterinari oficiali.
Cadrul general al acțiunilor tehnice de supraveghere a teritoriului pentru pesta porcina clasica este prevăzut în programul de supraveghere. În caz de necesitate Agenția Naționala Sanitară Veterinara poate emite note de serviciu privind supravegherea unui anumit teritoriu și aplicarea acțiunilor tehnice de combatere pentru pesta porcina clasica, în condițiile prezentei norme sanitare veterinare.
Diagnosticul pestei porcine clasice la nivel teritorial este efectuat de laboratoarele agreate de directorul general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare, la propunerea directorului general al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala, cu respectarea criteriilor minime prevăzute în anexa nr. I la prezenta norma sanitară veterinara.
Realizarea supravegherii porcinelor pentru pesta porcina clasica la nivel teritorial reprezintă responsabilitatea direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București.
Capitolul 4 Diagnosticul
Articolul 5
În caz de suspiciune, pentru stabilirea diagnosticului medicul veterinar care stabilește un diagnostic prezumtiv pe baza anamnezei, simptomelor și leziunilor anunta direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, preleveaza probele necesare în condiții de maxima securitate și le expediază la cel mai apropiat laborator agreat.
Probele care se preleveaza pentru investigații de laborator în vederea confirmării/infirmarii diagnosticului de pesta porcina clasica sunt prevăzute în anexa nr. II la prezenta norma sanitară veterinara.
Diagnosticul de laborator în pesta porcina clasica consta în evidentierea antigenului viral. Testele serologice pentru evidentierea anticorpilor pot fi folosite ca un criteriu secundar de diagnostic al cazurilor suspecte de pesta porcina clasica. Metodele și tehnicile oficiale de diagnostic sunt cele înscrise în Catalogul național al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.
Laboratorul național de referința pentru pesta porcina clasica este cuprins în structura Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala. Competentele și sarcinile Laboratorului național de referința pentru pesta porcina clasica sunt precizate în anexa nr. III la prezenta norma sanitară veterinara.
Capitolul 5 Măsuri de profilaxie
A. Măsuri administrative privind importul sau tranzitul de animale
Articolul 6
Pentru prevenirea introducerii pestei porcine clasice pe teritoriul României condițiile impuse la importul de porcine, precum și în cazul tranzitului acestora către tari terțe sunt:
1. Interdicție de introducere
Este interzisă introducerea animalelor pe teritoriul României atunci când controalele veterinare releva ca animalele:
a) nu satisfac condițiile de import;
b) sunt suspecte de a fi contaminate de o boala contagioasa ori care prezintă un risc pentru sănătatea umană sau animala ori pentru orice alt motiv prevăzut de reglementările în vigoare;
c) nu sunt apte sa continue călătoria.
2. Tranzit
Transporturile animalelor care tranziteaza teritoriul României sunt autorizate de către directorul general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare, sub rezerva ca:
a) acest transport sa fi fost autorizat de autoritatea competentă a statului de destinație;
b) persoana interesată sa furnizeze dovada ca prima țara terta către care animalele sunt transportate, după un tranzit, se angajează sa nu refuze sau sa nu reexpedieze în nici un caz animalele al căror import sau tranzit îl autorizeaza și să respecte exigențele reglementărilor internaționale privind protecția animalelor pe timpul transportului;
c) acest transport să fie efectuat în conformitate cu reglementările în vigoare privind regimul vamal, singurele manipulari autorizate în timpul transportului fiind cele efectuate atât la punctele de intrare și de ieșire din țara, cat și la punctele de oprire stabilite pe traseu, iar operațiunile efectuate sunt destinate să asigure bunăstarea animalelor.
3. Controale defavorabile
Atunci când controalele demonstreaza ca animalele nu corespund condițiilor de import sau ca a fost comisă o neregula, medicul veterinar oficial hotărăște, după consultarea proprietarului animalelor sau a reprezentantului sau:
a) dacă este nevoie, punerea în carantina sau izolarea lotului;
b) expedierea lotului de animale, într-un interval fixat de directorul general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare, în afară teritoriului tarii, către țara de origine, atunci când condițiile sanitare veterinare sau de bunastare animala nu se opun acestei măsuri.
În acest caz medicul veterinar oficial de la inspectoratul de poliție sanitară veterinara de frontieră trebuie:
a) sa informeze Agenția Naționala Sanitară Veterinara despre motivele respingerii lotului și despre măsurile adoptate;
b) sa anuleze documentele veterinare care însoțesc lotul respins.
Dacă expedierea către țara de origine este imposibila, mai ales din motive legate de bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial:
- poate, după acordul prealabil al directorului general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare și după inspecția ante-mortem, sa autorizeze sacrificarea animalelor în scopul consumului uman sau sa ordone distrugerea carcaselor ori a cadavrelor în condițiile prevăzute de legislația veterinara.
B. Măsuri sanitare veterinare după import
Articolul 7
Animalele importate sunt cazate în ferme de carantina autorizate în condițiile legii și sunt supuse examenelor de supraveghere conform programului de supraveghere.
Dacă în perioada de carantina după import se confirma apariția pestei porcine clasice, direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, va notifica acest fapt Agenției Naționale Sanitare Veterinare. Agenția Naționala Sanitară Veterinara dispune, după informarea administrației veterinare centrale a tarii de origine a animalelor și a Oficiului Internațional de Epizootii, sacrificarea întregului lot, cu respectarea legislației în vigoare.
Proprietarii exploatațiilor de porcine și persoanele angajate în transportul acestora sunt obligate sa pună la dispoziție autorității veterinare locale, la cererea acesteia, toate informațiile referitoare la miscarea porcinelor și sa furnizeze detalii corelate cu acestea.
C. Măsuri generale de profilaxie
Articolul 8
Este interzisă utilizarea în alimentația porcinelor a resturilor lichide grase și a deșeurilor de la bucatarii, restaurante, hoteluri, menajul crescatorului sau de la industria utilizatoare de carne. Directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a avertiza populația asupra pericolului de transmitere a bolii prin utilizarea acestor ape grase în alimentația porcilor.
Prin derogare de la prevederile alin. (1) directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, poate aviza ca numai porcinele din ingrasatoriile care dețin instalații speciale de tratare termica a acestor ape grase să fie hraniti cu acestea. Colectarea resturilor lichide grase, transportarea și prelucrarea lor în scopul hranirii porcilor trebuie supuse unei autorizații:
a) transportarea resturilor lichide grase trebuie să fie efectuată cu vehicule sau containere astfel amenajate încât conținutul sa nu poată curge sau sa cada din vehicul în timpul transportului;
b) după fiecare utilizare vehiculele și containerele care au servit la transportarea resturilor lichide grase se supun spalarii și dezinfectarii în conformitate cu instrucțiunile emise de directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București;
c) prelucrarea resturilor lichide grase presupune existenta următoarelor condiții:
- unitatea trebuie să aibă amenajările necesare care să asigure separarea completa între, pe de o parte, resturile lichide grase netratate și, pe de altă parte, resturile lichide grase tratate;
- unitatea trebuie să aibă spații de depozitare a resturilor lichide grase netratate, precum și spații de depozitare a resturilor lichide grase după tratare termica;
- spațiile de depozitare și instalațiile de tratare ale unității să poată fi spalate ușor și dezinfectate.
Capitolul 6 Măsuri în caz de suspiciune
A. Anunțarea suspiciunii
Articolul 9
Anunțarea suspiciunii privind apariția pestei porcine clasice într-o exploatatie este o obligație legală pentru toți deținătorii persoane fizice sau juridice.
Direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, care a fost instiintata are obligația sa anunțe imediat Agenția Naționala Sanitară Veterinara, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala și circumscripțiile sanitare veterinare invecinate sa urmărească testarea probelor de către laboratorul agreat la care acestea au fost trimise, iar pentru confirmare sa dirijeze probele către Laboratorul național de referința pentru pesta porcina clasica.
B. Măsuri până la confirmarea diagnosticului
Articolul 10
Directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, va dispune deplasarea în teritoriu a medicului veterinar epidemiolog împreună cu medicul veterinar inspector zonal, pentru efectuarea anchetei epidemiologice, a examenului clinic și, dacă mai este cazul, a prelevarii de probe suplimentare pentru investigații de laborator.
După notificarea suspiciunii de boala directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, va dispune plasarea exploatatiei sub supraveghere oficială și va institui următoarele măsuri:
a) realizarea recensamantului tuturor categoriilor de porci, cu precizarea numărului de porci morți și suspecti de boala din fiecare categorie;
b) interzicerea circulației porcilor - ieșire/intrare în/din exploatatie;
c) limitarea numărului de intrari și iesiri din exploatatie;
d) posibilitatea extinderii interdicției de scoatere din exploatatie și a animalelor din alte specii;
e) interzicerea scoaterii din exploatatie a furajelor pentru animale sau a oricăror alte obiecte;
f) autorizarea sacrificarii animalelor sub supraveghere oficială în partida separată, în cazul în care boala nu a fost confirmată în interval de 15 zile și cu condiția neadmiterii în consum a carnii nesupuse tratamentului termic;
g) scoaterea din unitate a cadavrelor, a carnurilor de porc, a furajelor, a ustensilelor, a obiectelor și a altor deșeuri suspecte de a fi contaminate se face numai pe baza unei autorizații eliberate de directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București;
h) circulația persoanelor și a mijloacelor de transport se restrictioneaza și se efectuează numai pe baza autorizației eliberate de direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București;
i) intensificarea acțiunilor de dezinfecție la intrarea în exploatatia de animale și în adaposturi;
j) efectuarea anchetei epidemiologice.
Până la confirmarea sau infirmarea diagnosticului de pesta porcina clasica se instituie măsurile sanitare veterinare conform legislației veterinare în vigoare.
Capitolul 7 Confirmarea, declararea și notificarea bolii
Articolul 11
Confirmarea evoluției bolii într-o exploatatie de animale se face de către directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, pe baza anchetei epidemiologice, semnelor clinice, leziunilor anatomopatologice și a diagnosticului stabilit de laboratorul agreat la care s-au trimis probele, înscris în buletinul de analiza.
Pesta porcina clasica este o boala supusă declarării oficiale și carantinei.
Declararea, anunțarea și notificarea bolii se fac conform Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin
Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 156/1999 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 23 martie 2000.
Capitolul 8 Măsuri de combatere
Articolul 12
La apariția unui focar de pesta porcina clasica, în scopul asigurării unei coordonari depline și al responsabilizarii tuturor factorilor implicați în luarea măsurilor necesare eradicarii se activează Comandamentul Antiepizootic Central și punctele de comanda județene și operationale.
Agenția Naționala Sanitară Veterinara stabilește planul de urgenta împotriva pestei porcine clasice la nivel național, iar direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, stabilește planul de urgenta împotriva pestei porcine clasice la nivel local. Aceste planuri vor trebui să permită accesul la instalații, echipamente și la orice alte materiale corespunzătoare, necesare pentru o eradicare rapida și eficace a focarului.
Asigurarea și repartizarea de fonduri bugetare pentru combaterea epizootiilor se efectuează în conformitate cu prevederile
Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , republicată, ale
Hotărârii Guvernului nr. 614/1995 , republicată, și cu prevederile legale în vigoare, inclusiv în cazul aplicării măsurii de ucidere a animalelor din focarul de boala.
Articolul 13
Programul de combatere a pestei porcine clasice și măsurile de asanare urgenta a focarelor de boala vizează:
1. Delimitarea în jurul focarului (exploatatia infectata) a unei zone de protecție cu o raza de 3 km, înscrisă la rândul ei într-o zona de supraveghere cu o raza de minimum 10 km. Delimitarea zonelor trebuie să țină seama de factorii de ordin geografic, administrativ, ecologic și epizootologic legați de boala și de structurile de control.
a) În cazul în care zonele se situeaza pe teritoriul mai multor județe Agenția Naționala Sanitară Veterinara coordonează acțiunile și dispune direcțiilor sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, delimitarea zonelor în conformitate cu prevederile pct. 1.
b) Agenția Naționala Sanitară Veterinara poate dispune, dacă este necesar, modificarea delimitării zonei de protecție și a zonei de supraveghere în sensul reducerii sau creșterii acestora în funcție de caz, precum și a duratei măsurilor restrictive.
2. Măsuri aplicate în focarul de boala:
a) Lichidarea imediata prin ucidere a tuturor porcilor din focarul de boala. Animalele moarte sau ucise sunt fie arse și ingropate la putul sec, fie distruse prin ecarisaj. Aceste operațiuni trebuie să fie efectuate astfel încât să se reducă la minimum riscul diseminarii virusului.
b) Carcasele și carnurile provenite de la porcii sacrificati în perioada cuprinsă între introducerea probabila a bolii în exploatatie și aplicarea măsurilor oficiale sunt, pe cat posibil, identificate și distruse sau supuse unui tratament termic care să permită evitarea oricărui risc de dispersare a virusului.
c) Distrugerea sau tratamentul adecvat al tuturor materiilor sau al tuturor deșeurilor, cum ar fi: furajele, asternutul, gunoiul de grajd, susceptibile să fie contaminate. Acest tratament trebuie să asigure distrugerea oricărui agent sau vector al agentului etiologic și se efectuează în conformitate cu prevederile legislației veterinare, acțiune ce este verificata de medicului veterinar oficial.
d) Efectuarea operațiunilor de spalare și dezinfecție a clădirilor utilizate pentru gazduirea animalelor și a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport și a oricărui material susceptibil să fie contaminat, potrivit metodelor prevăzute în anexa nr. IV la prezenta norma sanitară veterinara.
e) Efectuarea anchetei epidemiologice.
3. Măsuri aplicate în zona de protecție:
a) Recensământul tuturor exploatațiilor de animale, care vor fi vizitate periodic de medicii veterinari oficiali, în funcție de evoluția bolii.
b) Se interzic funcționarea targului și a bazei de achiziții, precum și vânzările sau înstrăinările sub orice formă ale porcinelor.
c) Transportul de porci va fi interzis, cu excepția tranzitului de porci pe sosea sau cu trenul, care se efectuează fără opriri. Direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, poate face derogare în ceea ce privește porcinele destinate sacrificarii în abatoare situate în zona de protecție, aceștia putând fi sacrificati în zona de supraveghere.
d) Camioanele, precum și alte vehicule utilizate pentru transportul porcinelor și al altor animale sau materii suspecte să fie contaminate, care provin din interiorul zonei de protecție, nu pot părăsi zona fără să fie spalate și dezinfectate.
e) Directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, dispune ca pentru o perioadă de cel puțin 21 de zile nici un animal, indiferent de specie, sa nu poată pătrunde sau sa părăsească zona de protecție fără autorizație sanitară veterinara.
f) Porcinele moarte sau bolnave vor fi declarate la direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, care va dirija investigațiile pentru stabilirea diagnosticului.
g) Controlul serologic al porcilor în zona epizootica se efectuează conform instrucțiunilor prevăzute în anexa nr. V la prezenta norma sanitară veterinara.
h) Directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, poate acorda autorizație pentru transportul porcilor din zona direct spre abatoarele agreate, de preferinta situate în interiorul zonei de protecție, cu condiția ca toate porcinele destinate transportului să fie examinate clinic și parțial prin termometrie și să fie individualizate printr-o marca auriculara, conform metodei prevăzute în anexa nr. VI la prezenta norma sanitară veterinara.
i) Conducerea abatorului și formațiunile veterinare abilitate din cadrul acestuia vor fi informate din timp și vor organiza sacrificarea porcinelor în partida separată, spalarea și dezinfectia mijloacelor de transport înainte de părăsirea incintei abatorului, cu certificarea acestor operațiuni.
j) Carnea rezultată de la porcii sacrificati, precum și cea provenită din tăieri de necesitate ulterioare, până la ridicarea măsurilor sanitare veterinare, vor fi marcate și vor fi dirijate pentru prelucrare termica sau vor fi sterilizate pe loc, sub supraveghere sanitară veterinara.
k) Deșeurile și subprodusele de abator se valorifica prin prelucrare termica în instalațiile abatorului sau ale unei unități agreate de producere a fainurilor proteice furajere. Când nu exista aceste posibilități deșeurile și subprodusele sunt distruse prin ardere și îngropare.
l) Efectuarea operațiunilor de spalare și dezinfecție periodică a clădirilor utilizate pentru gazduirea animalelor și a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport și a oricărui material susceptibil să fie contaminat. Dezinfectiile se efectuează numai cu folosirea substanțelor dezinfectante aprobate de Agenția Naționala Sanitară Veterinara.
4. Măsuri aplicate în zona de supraveghere:
a) Recensământul tuturor exploatațiilor de creștere a porcilor.
b) Se interzic funcționarea targului și a bazei de achiziții, precum și vânzările sau înstrăinările sub orice formă a porcilor.
c) Transportul de porci va fi interzis, cu excepția tranzitului de porci pe sosea sau cu trenul, care se efectuează fără opriri.
d) Camioanele, precum și alte vehicule utilizate pentru transportul porcilor și al altor animale sau materii suspecte să fie contaminate, care provin din interiorul zonei de supraveghere, nu pot părăsi zona fără să fie spalate și dezinfectate.
e) Directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, dispune ca pentru o perioadă de cel puțin 7 zile nici un animal, indiferent de specie, sa nu poată pătrunde sau sa părăsească zona de supraveghere fără autorizație sanitară veterinara.
f) Porcinele moarte sau bolnave vor fi declarate la direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, care va dirija investigațiile pentru stabilirea diagnosticului.
g) Controlul serologic al porcinelor se va efectua conform instrucțiunilor prevăzute în anexa nr. V la prezenta norma sanitară veterinara.
h) Directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, poate acorda autorizație pentru transportul porcilor din zona direct spre abatoarele agreate, situate în interiorul zonei de supraveghere, cu condiția ca toate porcinele destinate transportului să fie examinate clinic și parțial prin termometrie și să fie individualizate printr-o marca auriculara, conform metodei prevăzute în anexa nr. VI la prezenta norma sanitară veterinara.
i) Carnea rezultată de la porcinele sacrificate, precum și cea provenită din tăieri de necesitate ulterioare, până la ridicarea măsurilor sanitare veterinare, vor fi marcate special și vor fi dirijate pentru prelucrare termica sau vor fi sterilizate pe loc, sub supraveghere sanitară veterinara.
j) Efectuarea operațiunilor de spalare și dezinfecție periodică a clădirilor utilizate pentru gazduirea animalelor și a împrejurimilor lor, a vehiculelor de transport și a oricărui material susceptibil să fie contaminat. Dezinfectiile se efectuează numai cu folosirea substanțelor dezinfectante aprobate de Agenția Naționala Sanitară Veterinara.
5. Cadavrele porcinelor moarte și ale celor ucise sunt prelucrate de unitățile de ecarisaj, care vor efectua transportul de la exploatatie la distructor cu camioane special amenajate și sigilate pentru scopul propus, sau se distrug prin îngropare la putul sec.
6. Personalul de îngrijire din exploatații va fi dotat cu doua randuri de echipament de protecție care va fi dezinfectat zilnic, în mod alternativ.
Articolul 14
Planul cu privire la măsurile luate pentru eradicarea bolii dintr-o zona declarata ca fiind infectata, precum și măsurile aplicabile în unitățile situate în zona respectiva pot fi modificate ulterior sau pot fi completate în conformitate cu evoluția situației.
Vaccinarea
Articolul 15
În cazul în care se apreciază ca exista pericolul extinderii pestei porcine clasice în zona de protecție sau chiar în cea de supraveghere, directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, anunta Agenția Naționala Sanitară Veterinara despre situația creata și propune un plan de vaccinare*) de urgenta, pe baza unui plan care va cuprinde:
- motivarea vaccinarii de urgenta;
- teritoriul în care trebuie practicată vaccinarea;
- categoriile de porcine și numărul (aproximativ) acestora;
- durata campaniei de vaccinare;
- modalitatea de identificare și înregistrare a animalelor vaccinate;
- măsuri legate de circulația porcinelor și a produselor provenite de la acestea;
- alte elemente legate de situația de urgenta.
În cazul în care se practica vaccinarea de urgenta directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, care gestionează situația de criza, trebuie să se asigure ca:
a) nici un porc viu nu părăsește exploatatia din zona de vaccinare, exceptând cazul în care este sacrificat într-un abator abilitat și este situat în interiorul sau în proximitatea zonei respective;
b) carnurile proaspete rezultate în urma sacrificarilor porcilor vaccinati de urgenta sunt marcate și ulterior valorificate conform prevederilor legislației în vigoare;
c) măsurile se aplică timp de 6 luni după oprirea vaccinarii.
În urma examenelor serologice efectuate conform instrucțiunilor prevăzute în anexele nr. II și V la prezenta norma sanitară veterinara:
a) porcii serologic pozitivi se vor abatoriza imediat;
b) purceii care provin din scroafe serologic pozitive se vor menține în exploatatia de origine până la atingerea greutatii minime de abatorizare. Directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, poate acorda autorizație sanitară veterinara pentru transportul și abatorizarea purceilor la unul dintre abatoarele abilitate.
--------------
Notă
*) Tipul de vaccin folosit va fi precizat prin nota de serviciu de către Agenția Naționala Sanitară Veterinara.
Ancheta epidemiologica
Articolul 16
În cazul în care în urma anchetei epidemiologice medicul veterinar oficial constata ca pesta porcina ar fi putut fi introdusă din sau și în alte exploatații de porcine, ca urmare a circulației persoanelor, porcinelor, vehiculelor sau prin orice alte cai, aceste exploatații se plaseaza sub supraveghere sanitară veterinara oficială. Aceasta supraveghere nu poate fi ridicată până când suspiciunea de prezenta a bolii în unitate este oficial infirmata.
Măsuri de combatere în cazul confirmării pestei porcine clasice într-un abator
Articolul 17
Toți porcii prezenți în abator vor fi sacrificati imediat.
Se va efectua ancheta epidemiologica.
Carcasele și subprodusele de abator provenite de la porcii bolnavi vor fi distruse, sub control sanitar veterinar oficial, astfel încât să se evite riscul propagarii virusului pestei porcine clasice.
Spalarea și dezinfectia clădirilor și a echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, se efectuează sub controlul medicului veterinar oficial desemnat, conform instrucțiunilor directorului direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București.
Reluarea activității normale a abatorului, prin introducerea de porci în scopul sacrificarii, se va putea face după 24 de ore de la încheierea operațiunilor de dezinfecție și spalare.
Măsuri de combatere în cazul confirmării pestei porcine clasice în târguri și în timpul transportului
Articolul 18
Se vor aplica următoarele măsuri:
1. În târguri
----------
a) Se va închide targul până la ridicarea măsurilor de carantina.
b) Porcii din târg vor fi trimiși la abator pentru tăiere imediata în partida separată.
c) Se va face curățenie mecanică cu distrugerea prin ardere a balegarului și se va efectua dezinfectia targului, a abatorului și a mijloacelor de transport care s-au folosit la evacuarea porcilor.
d) În localitatea de târg și în localitatea de origine a porcilor bolnavi se pun în aplicare măsurile de combatere prevăzute la art. 13, 14 și 15.
2. În timpul transportului
-----------------------
a) Loturile la care apar suspiciuni de pesta porcina clasica vor fi dirijate într-un loc izolat și puse sub măsuri de carantina până la precizarea diagnosticului. În funcție de rezultatul examenelor de laborator directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, va hotărî asupra destinației.
b) În localitatea de origine a porcilor bolnavi se pun în aplicare măsurile de combatere prevăzute la art. 13, 14 și 15.
Măsuri în caz de suspiciune a pestei porcine clasice la porcii mistreti
Articolul 19
În cazul în care direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, este informată ca porcii mistreti sunt suspectati de a fi infectati cu virusul pestei porcine clasice, directorul acesteia dispune anunțarea tuturor proprietarilor de exploatații și efectuarea anchetei epidemiologice și ia orice măsură corespunzătoare situației, în vederea confirmării sau infirmarii prin examene de laborator.
Măsuri de combatere în cazul confirmării pestei porcine clasice la porcii mistreti
Articolul 20
După confirmarea bolii la porcii mistreti directorul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, plaseaza zona sub restrictii sanitare veterinare și inițiază programul de eradicare a bolii, care conține informații minime despre:
a) distribuirea geografică a bolii;
b) recensământul populației de porci mistreti din zona infectata;
c) existenta unor obstacole în fața circulației porcilor mistreti;
d) direcția de deplasare a porcilor mistreti;
e) rezultatele examenului virusologic pentru pesta porcina clasica la toți porcii mistreti gasiti morți sau vanati;
f) reducerea populației de porci mistreti prin acțiuni de vânătoare;
g) metodele de distrugere a cadavrelor și a carcaselor de porci mistreti vanati, găsite pozitive la examenul de laborator pentru pesta porcina clasica. Pentru carcasele porcilor mistreti la care examenele de laborator au fost negative autoritatea sanitară veterinara va aplica măsurile prevăzute în legislația referitoare la condițiile introducerii în consum a acestora;
h) ancheta epidemiologica efectuată pentru fiecare porc mistret găsit mort sau vanat în afară perioadei de vânătoare;
i) realizarea unor grupuri de lucru comune cu specialiști din cadrul Agenției Naționale Sanitare Veterinare și al Agenției Generale a Vânătorilor și Pescarilor;
j) măsurile de prevenire aplicabile exploatațiilor situate în zonele infectate și în cele invecinate, incluzând transportul și circulația animalelor în interiorul sau spre exteriorul acestor zone.
Exploatatiile de porci, indiferent de proprietate, din zonele limitrofe unde s-a confirmat prezenta infectiei la porcii salbatici sunt puse sub supraveghere oficială sanitară veterinara și se instituie măsuri cu privire la:
a) efectuarea de recensaminte oficiale ale tuturor categoriilor de porci care se găsesc în zona respectiva;
b) ancheta epidemiologica;
c) menținerea spațiilor de creștere a porcilor în condiții de izolare față de contactul cu porcii salbatici;
d) intrarea și ieșirea porcilor din aceste zone se face numai cu aprobarea directorului direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București;
e) efectuarea de examene de laborator pentru depistarea bolii la toți porcii morți sau bolnavi din aceasta zona;
f) este interzisă introducerea în exploatații, indiferent de specie, a mistretilor sau a unor părți din aceștia, impuscati sau gasiti morți;
g) intensificarea activităților de dezinfecție la intrarea în incinta exploatațiilor de animale.
Direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, prin medicii veterinari oficiali special desemnați, supraveghează permanent din punct de vedere sanitar veterinar aplicarea întocmai a programelor și respectarea măsurilor de combatere a bolii.
Capitolul 9 Stingerea bolii și ridicarea măsurilor de carantina
Articolul 21
Boala se considera stinsă și măsurile sanitare veterinare se ridica:
a) după lichidarea focarului și efectuarea dezinfectiei finale;
b) dacă în perioada de 60 de zile de la introducerea purceilor-santinela nu s-a produs îmbolnăvirea și nici nu s-au decelat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice la testarile efectuate în a 21-a și în a 42-a zi de la plasarea în exploatatie;
c) dacă nu exista animale bolnave sau suspecte de boala atât în zona de protecție, cat și în cea de supraveghere;
d) dacă rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probe recoltate atât din zona de protecție, cat și din cea de supraveghere sunt negative;
e) după ce s-au realizat integral măsurile de profilaxie și de combatere conform prezentei norme sanitare veterinare.
Capitolul 10 Dispoziții finale
Articolul 22
Hotărârea de dobândire sau de redobandire a statutului de regiune (zona) oficial libera de pesta porcina clasica este luată de Agenția Naționala Sanitară Veterinara, la solicitarea direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București, pe baza raportului întocmit de Comandamentul Antiepizootic Central.
Articolul 23
Anexele nr. I-VI fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.
Anexa I ----------
la norma sanitară veterinara
----------------------------
CRITERII MINIME
de agreare a laboratoarelor pentru diagnosticul pestei porcine clasice
Acțiunile înscrise în programul tehnic de supraveghere a teritoriului pentru pesta porcina clasica sunt executate de laboratoarele teritoriale agreate de directorul general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare, la propunerea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala.
Acestea trebuie:
● sa dispună de autorizația de funcționare și de acreditare;
● să respecte normele GLP;
● sa dispună de instalațiile și aparatura necesare;
● sa dispună de reactivii și conjugatele necesare;
● sa formeze și sa instruiască periodic specialiștii în diagnosticul de laborator, cu atestare periodică obținută de la Laboratorul național de referința pentru pesta porcina clasica;
● sa participe la programele de testare interlaboratoare (teste calibrate), cu obținerea de rezultate corespunzătoare.
Anexa II -----------
la norma sanitară veterinara
----------------------------
PROBELE
necesare în vederea confirmării/infirmarii diagnosticului de pesta porcina clasica
1. Pentru izolarea virusului și detectarea antigenelor probele*) considerate obligatorii sunt:
a) de la animale moarte sau sacrificate:
- probe de stern care să conțină în mod obligatoriu primele doua sternebre;
- probe de tesut limfatic - splina și tonsile, alături de ileon sau rinichi.
Este de dorit să se recolteze încă cel puțin alte doua tesuturi limfatice, cum ar fi: limfonoduli retrofaringieni, paratiroidieni, mandibulari sau mezenterici;
b) de la animale în viața:
- probe de sânge pentru izolarea virusului din leucocite - se recolteaza de la porcii cu febra sau care prezintă alte semne de boala. Ca anticoagulant se va folosi EDTA sau heparina.
2. Pentru detectarea anticorpilor:
a) pentru supravegherea efectivelor se recolteaza:
- probe de sânge de la 25% din numărul animalelor din fiecare exploatatie;
b) în caz de suspiciune se recolteaza:
- 20 de probe de sânge de la animale care s-au insanatosit după ce au trecut prin infectii suspecte; sau
- 20 de probe de sânge de la porci cunoscuți ca au avut contact cu animale infectate sau suspecte.
----------------
- numărul exploatatiei de origine sau numele crescatorului și adresa acestuia;
- data și ora la care s-a efectuat recoltarea;
- numele celui care a efectuat recoltarea probelor;
- condițiile de transport;
- laboratorul agreat la care sunt trimise și testate probele.
*) Fiecare proba va fi pusă într-o punga de plastic separată, sigilată și etichetata. Probele se transporta în containere etanse și ținute la temperatura de refrigerare fără a fi congelate. Prelevarea probelor și identificarea lor vor fi efectuate de către medicul veterinar oficial desemnat, special instruit. Nota de însoțire a probelor și tabelul de probe vor cuprinde în mod obligatoriu următoarele date:
- numărul individual de identificare a animalului și numărul de ordine corespondent al prelevarii;
Anexa III ------------
la norma sanitară veterinara
----------------------------
COMPETENTELE ȘI SARCINILE
Laboratorului național de referința pentru pesta porcina clasica
1. Coordonarea metodelor de diagnostic al pestei porcine clasice, în special prin:
● deținerea și livrarea culturilor celulare în scop de diagnostic;
● tipizarea, deținerea și livrarea tulpinilor de virus al pestei porcine clasice în scopul efectuării testelor serologice și al preparării antiserului;
● livrarea de seruri de referința, de seruri conjugate și de alți reactivi de referința laboratoarelor de diagnostic, în scopul standardizarii testelor și a reactivilor utilizați;
● stabilirea și conservarea unei colecții de virusuri ale pestei porcine clasice;
● organizarea periodică a testelor comparative de diagnostic;
● colectarea datelor și a informațiilor cu privire la metodele de diagnostic utilizate și la rezultatele testelor utilizate;
● caracterizarea tulpinilor de virus prin metodele cele mai avansate în scopul de a permite o mai buna înțelegere a epidemiologiei pestei porcine clasice;
● urmărirea evoluției situației în ceea ce privește supravegherea, epidemiologia și preventia pestei porcine clasice;
● menținerea unei colecții de pestivirusuri utile pentru efectuarea unui diagnostic diferential rapid.
2. Formarea și instruirea periodică a experților în diagnosticul de laborator și armonizarea periodică a tehnicilor de diagnostic
3. Documentarea științifică și efectuarea de lucrări de cercetare în domeniul diagnosticului pestei porcine clasice.
Anexa IV -----------
la norma sanitară veterinara
----------------------------
METODE DE SPALARE ȘI DEZINFECȚIE
I. Spalarea preliminară și dezinfectia
a) Imediat după depopularea adaposturilor și ridicarea cadavrelor în vederea distrugerii se efectuează aspersarea cu substanțe dezinfectante. Substantele dezinfectante folosite trebuie să fie autorizate de Agenția Naționala Sanitară Veterinara.
b) Cadavrele, sangele, tesuturile, organele, precum și alte subproduse rezultate în urma uciderii și examinării post-mortem se strang și se distrug cu mare atenție pentru a se împiedica răspândirea virusului.
c) Dezinfectantii utilizați trebuie să rămână pe suprafața tratata cel puțin 24 de ore.
II. Spalarea finala și dezinfectia
a) După cele 24 de ore de contact cu dezinfectantul se efectuează curățenia mecanică, iar gunoiul de grajd și asternuturile sunt duse pe platforma de biosterilizare și lăsate 42 de zile în repaus, începând de la data aspersarii materialului pentru biosterilizare.
b) Grasimea și petele de murdarie trebuie indepartate de pe toate suprafețele prin aplicarea unei substanțe degresante, urmată de spalarea cu apa rece.
c) Se asperseaza un nou strat de dezinfectant.
d) După alte 7 zile spațiile trebuie să fie tratate din nou cu o substanța degresanta, operațiune urmată de clatirea cu apa rece, aspersarea cu dezinfectant și clatirea din nou cu apa rece.
Anexa V ----------
la norma sanitară veterinara
----------------------------
CONTROLUL SEROLOGIC
al porcilor din zonele de protecție și de supraveghere pentru depistarea anticorpilor virusului pestei porcine clasice
Programul pentru controlul serologic trebuie să țină seama de tipul și de mărimea exploatatiei de porci, de eventualele vaccinari efectuate și de modul de transmitere a bolii.
1. Controlul serologic al porcilor crescuti în grup, care presupune existenta a 2 sau a mai multor porci ținuți în contact direct.
Număr/Grup de animale
Procedura de recoltare a probelor
-
o scroafă cu purcei
-
numai de la scroafă
-
2 porci
-
de la toți porcii
-
20 sau mai puțini porci
-
de la toți porcii
-
mai mult de 20 de porci
-
de la 20 de porci + 5% din numărul celor rămași
Se vor recolta probe de la toate grupele de porci.
2. Controlul serologic al porcilor crescuti individual, ținuți în imediata vecinătate unul față de altul, dar care nu vin în contact direct unul cu celălalt.
Numărul de animale
Procedura de recoltare a probelor
-
mai puțin de 20 de porci
-
de la toți porcii
-
20-100 de porci
-
de la 20 de porci + 20% din numărul celor rămași
-
mai mult de 100 de porci
-
de la 20 de porci + 10% din numărul celor rămași (de la minimum 36 de porci)
Anexa VI -----------
la norma sanitară veterinara
-----------------------------
METODA DE INDIVIDUALIZARE ÎN CAZ DE NECESITATE
MARCA AURICULARA
Porcii aflați în zonele de supraveghere și de protecție sunt individualizati în mod obligatoriu printr-o marca auriculara, în scopul de a se putea supraveghea eficient circulația animalelor din cele doua zone supuse restrictiilor.
Pentru a nu se confunda marca auriculara care se acordă fiecărui animal în cadrul programului de identificare cu marca acordată în caz de necesitate, Agenția Naționala Sanitară Veterinara dispune ca marcajul porcilor să se efectueze prin atasarea unei mărci de plastic cu următoarele caracteristici:
a) pentru animalele din zona de protecție aceasta va fi de culoare roșie;
b) pentru animalele din zona de supraveghere aceasta va fi de culoare galbena.
Marca va conține în mod obligatoriu:
c) litera "P" pentru zona de protecție;
d) litera "S" pentru zona de supraveghere;
e) denumirea și inițială județului;
f) numărul de ordine al animalului.
Direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, va avea un registru în care vor fi înregistrate toate mărcile acordate animalelor, cu numele proprietarului, adresa și data la care s-au aplicat, precum și data la care s-au ridicat măsurile sanitare veterinare.
În momentul ridicării măsurilor restrictive sanitare veterinare aceste mărci vor fi recuperate.
Marca se va aplica pe partea exterioară a pavilionului auricular al animalului pentru a putea fi observata cu usurinta.
Marca auriculara este prezentată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 13 august 2001.
-------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.