Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 125/2001

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) și art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe

prezumat în vigoare

Data actului
26 aprilie 2001
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 466 din 15 august 2001
Citat de
1 act
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 9.644 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) și ale

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Maria Dinu în Dosarul nr. 969/2000 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, avocat Svetlana Gorcea. Este prezent și Ilie Mandreanu, lipsind Paul Mandreanu, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate solicita admiterea acesteia, arătând ca dispozițiile art. 10 alin. (3) și ale

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. k) și l), precum și ale art. 114 din Constituție.

Cealaltă parte prezenta solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate, ca fiind neîntemeiată. Sub acest aspect, se arata ca prin mai multe decizii Curtea Constituțională a statuat în sensul constituționalității prevederilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 .

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției ca fiind nefondata, invocand în acest sens jurisprudenta Curții Constituționale referitoare la prevederile legale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 5 septembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 969/2000, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Maria Dinu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca art. 10 alin. (3) și

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. k) și l), precum și ale art. 114 din Constituție, "deoarece Guvernul nu poate emite ordonanțe în domenii care fac obiectul legilor organice".

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, fără a-și exprima expres opinia, arata ca, "vazand dispozițiile art. 72 alin. (3) lit. k) și l) și dispozițiile art. 114 alin. (1) din Constituție, urmează sa trimită dosarul Curții Constituționale spre soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 ".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere se invoca jurisprudenta Curții Constituționale, în sensul că "Guvernul este limitat la domenii care nu fac obiectul legilor organice numai în ceea ce privește ordonanțele emise în baza unei legi speciale de abilitare".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Instanța judecătorească a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Examinând însă notele scrise ale autorului excepției, Curtea constata ca, în ceea ce privește

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , autorul excepției a criticat ca fiind neconstituționale prevederile art. 10 alin. (3) și ale art. 11 alin. (2) din aceasta ordonanța.

De aceea, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor art. 10 alin. (3) și ale

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999), dispoziții al căror conținut este următorul:

- Art. 10 alin. (3): "În cazul în care chiriașul sau fostul chiriaș comunică proprietarului că nu cere sa încheie un nou contract de închiriere, acesta este obligat sa îi predea proprietarului locuinta pe bază de proces-verbal, în termen de cel mult 60 de zile de la data notificării prevăzute la alin. (1). Nepredarea locuinței înăuntrul acestui termen îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiție evacuarea necondiționată a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanței președințiale";

- Art. 11 alin. (2): "Lipsa unui răspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriașului sau al fostului chiriaș de a încheia un nou contract de închiriere în termen de 60 de zile de la primirea notificării îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiție evacuarea necondiționată a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanței președințiale."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca dispozițiile legale criticate contravin art. 72 alin. (3) lit. k) și l) și art. 114 din Constituție, dispoziții care prevăd:

- Art. 72 alin. (3) lit. k) și l): "Prin lege organică se reglementează: [...]

k) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii;

l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială";

- Art. 114: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței.

(4) În cazuri excepționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.

(5) Aprobarea sau respingerea ordonanțelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3)."

Analizând conținutul dispozițiilor legale criticate, Curtea constata ca finalitatea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

este aceea de a reglementa raporturile dintre chiriași și proprietari, de a oferi soluții situațiilor litigioase ivite în procesul aplicării

Legii nr. 112/1995 , prin utilizarea unor mijloace juridice - inclusiv prin schimbul obligatoriu de locuinta - și de a stabili cuantumul chiriei pentru spațiile cu destinația de locuinta. Prin dispozițiile ordonanței nu se reglementează regimul general al proprietății și moștenirii și nici regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială, domenii pentru care, într-adevăr, Constituția prevede necesitatea reglementării prin lege organică.

Asa fiind, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate din

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

nu contravin prevederilor constituționale ale art. 72 alin. (3) lit. k) și l) și ale art. 114 din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) și ale

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Maria Dinu în Dosarul nr. 969/2000 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 aprilie 2001.

PREȘEDINTELE CURȚII
CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.