OG nr. 31/2001

Partea A

Cerințe specifice
1. Aplicare
1.1. Acest cod se aplică navelor, indiferent de mărime, inclusiv navelor cu tonaj brut mai mic de 500 tone, angajate în transportul cerealelor în vrac, cărora li se aplică prevederile părții C a cap. VI din Convenția SOLAS 1974, astfel cum a fost amendata.
1.2. În sensul acestui cod expresia nave construite înseamnă nave a căror chila este pusă sau nave care sunt într-un stadiu similar de construcție.
2. Definiții
2.1. Termenul cereale include graul, porumbul, ovazul, orzul, secara, orezul, legumele uscate, semințe în stare naturala sau tratata, al căror comportament este asemănător cu cel al cerealelor în stare naturala.
2.2. Termenul compartiment plin rujat se referă la orice spațiu de marfa în care cerealele în vrac se afla la cel mai înalt nivel posibil după efectuarea încărcării și rujarii conform A 10.2.
2.3. Termenul compartiment plin nerujat, conform A 10.3.1 în cazul tuturor navelor și A 10.3.2 pentru compartimentele special adaptate, se referă la un spațiu de marfa care este umplut la nivelul maxim posibil în dreptul gurii de magazie, dar care nu a fost rujat în afară perimetrului gurii de magazie.
2.4. Termenul compartiment parțial umplut se referă la orice spațiu de marfa în care cerealele în vrac nu sunt încărcate asa cum se prevede la A 2.2 sau la A 2.3.
2.5. Termenul unghi de inundare [ι(1)] desemnează unghiul de inclinare de la care deschiderile din corpul navei, suprastructuri sau rufuri, care nu pot fi închise etanș, se inunda. La aplicarea acestei definiții se pot considera ca nefiind deschise micile deschideri prin care nu poate avea loc inundarea progresiva.
2.6. Termenul factor de umplere, pentru calculul momentului de inclinare al cerealelor datorat deplasării cerealelor, reprezintă volumul pe unitatea de greutate a mărfii, care a fost indicat în dispoziția de încărcare, adică nu trebuie să se țină seama de spațiul pierdut atunci când compartimentul de marfa este umplut nominal.
2.7. Termenul compartiment special adaptat se referă la un spațiu de marfa care este construit cu cel puțin 2 pereți longitudinali etansi, verticali sau inclinati, care corespund cu ramele longitudinale ale gurii de magazie sau sunt pozitionati pentru a limita efectul oricărei deplasări transversale a cerealelor. Dacă sunt inclinati, pereții nu vor avea o inclinare fata de orizontala mai mica de 30°.
3. Documentul de autorizare
3.1. Oricărei nave încărcate în conformitate cu regulile prezentului cod trebuie să i se elibereze o autorizație fie de către Administrație sau de o organizație recunoscută de aceasta, fie de un guvern contractant în numele Administrației. Aceasta autorizație trebuie acceptată ca o dovadă a faptului ca nava satisface cerințele prezentelor reguli.
3.2. Autorizația va însoți sau va fi inclusă în manualul de încărcare cu cereale și este destinată sa permită comandantului navei sa satisfacă cerințele prevăzute la A 7. Manualul trebuie să fie în conformitate cu cerințele menționate la A 6.3.
3.3. Autorizația, informația privind stabilitatea navei încărcate cu cereale, precum și planurile conexe pot fi întocmite în limba sau în limbile oficiale ale statului emitent. Dacă limba folosită nu este nici franceza, nici engleza, textul va cuprinde o traducere în una dintre aceste limbi.
3.4. Câte un exemplar al autorizației, informatiei privind stabilitatea navei încărcate cu cereale și al planurilor conexe trebuie să rămână la bord, astfel încât comandantul să le poată prezenta, la cerere, în vederea controlului de către autoritățile competente ale guvernului contractant al statului în care se afla portul de încărcare.
3.5. Orice nava care nu are aceasta autorizație nu poate incarca cereale până când comandantul nu va convinge Administrația sau guvernul contractant al statului în care se afla portul de încărcare, în numele Administrației, ca nava sa satisface cerințele acestui cod, în condițiile ei de încărcare, pentru voiajul prevăzut. A se vedea, de asemenea, A 8.3 și A 9.
4. Echivalente
Dacă se aplică o echivalenta acceptată de Administrație în conformitate cu regula I/5 din Convenția internaționala din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, astfel cum a fost amendata, se vor specifica particularitățile în documentul de autorizare sau în manualul de încărcare cu cereale.
5. Scutiri pentru anumite voiaje
Dacă se apreciază ca natura locurilor de adăpostire și, respectiv, condițiile voiajului sunt astfel încât aplicarea uneia dintre cerințele acestui cod nu este rațională sau necesară, Administrația sau un guvern contractant în numele Administrației poate scuti de îndeplinirea acelor cerințe speciale anumite nave sau categorii de nave.
6. Informația privind stabilitatea navei și încărcarea cu cereale
6.1. Informația, sub forma de manual scris, va fi furnizată comandantului pentru a-i permite să se asigure ca nava este în conformitate cu acest cod, în situația în care transporta cereale în vrac într-un voiaj internațional. Aceasta informație va include cele enumerate la A 6.2 și A 6.3.
6.2. Informația, care va fi considerată acceptabilă de Administrație sau de un guvern contractant în numele Administrației, va include:
1. caracteristicile navei;
2. deplasamentul navei goale și distanta verticala de la intersecția liniei de baza de calcul cu secțiunea maestra la centrul de greutate (KG);
3. tabelul corectiilor suprafețelor libere lichide;
4. capacități și centre de greutate;
5. diagrama sau tabelul unghiului de inundare, dacă este mai mic de 40°, pentru toate deplasamentele admisibile;
6. diagramele sau tabelele caracteristicilor hidrostatice pentru gama de pescaje de exploatare; și
7. pantocarenele care permit verificarea prevederilor menționate la A 7 și care includ curbele corespunzătoare unghiurilor de 12° și de 40°.
6.3. Informația, care va fi aprobată de Administrație sau de un guvern contractant în numele Administrației, va include:
1. diagramele sau tabelele volumelor, ale cotelor centrelor volumelor și momentelor volumetrice ipotetice de inclinare pentru fiecare compartiment, plin sau parțial umplut, ori o combinație dintre acestea doua, inclusiv efectele dispozitivelor provizorii;
2. tabelele sau diagramele momentelor de inclinare maxime permisibile pentru deplasamente diverse și diferite cote ale centrului de greutate, care să îi permită comandantului sa demonstreze ca sunt satisfacute cerințele menționate la A 7.1; aceste cerințe se vor aplica numai navelor a căror chila a fost pusă la sau după intrarea în vigoare a acestui cod;
3. detalii ale esantionajului oricăror dispozitive temporare și, acolo unde este aplicabil, măsurile necesare pentru satisfacerea prevederilor cuprinse la A 7, A 8 și A 9;
4. instrucțiuni de încărcare sub forma de note însumând cerințele acestui cod;
5. un exemplu concret pentru îndrumarea comandantului; și
6. condiții tipice de încărcare în timpul exploatării la plecare și la sosire și, dacă este necesar, condițiile intermediare cele mai defavorabile din timpul exploatării*).
----------------
7.1. Pe toată durata voiajului stabilitatea în stare intactă a navelor care transporta cereale în vrac trebuie să corespundă criteriilor de mai jos, după ce s-au luat în considerare momentele de inclinare datorită deplasării transversale a cerealelor, conform metodei prezentate în partea B a acestui cod și figurii A 7:
1. unghiul de inclinare transversala datorat deplasării cerealelor nu trebuie să depășească 12° sau, în cazul navelor construite la sau după 1 ianuarie 1994, unghiul la care marginea puntii intră în apa, și care dintre acestea este mai mic;
Figura A 7
Figura A 7 se găsește în ANEXA 1 la pag. 3, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001.
(1) În figura de mai sus:
momentul volumetric ipotetic de inclinare
datorită deplasării transversale a cerealelor
lambda(0) = ─────────────────────────────────────────────────────────
factor de stivuire x deplasament
lambda(40) = 0,8 x lambda(0)
- factor de stivuire = volumul pe unitatea de greutate a cerealelor încărcate;
- deplasament = greutatea navei, combustibilului, apei dulci, rezervoarelor etc. și a încărcăturii.
(2) Diagrama bratelor de redresare se va trasa pe baza pantocarenelor, care trebuie să fie în număr suficient pentru a defini diagrama cerută de aceste prescripții și trebuie să includă unghiurile de 12° și 40°.
2. în diagrama stabilitatii statice aria neta sau remanenta, cuprinsă între curba bratelor de inclinare și curba bratelor de redresare până la unghiul de inclinare corespunzător diferenței maxime dintre ordonatele celor două curbe ori până la un unghi de 40° sau până la unghiul de inundare [ι(1)], care dintre acestea este mai mic, trebuie ca în toate condițiile de încărcare sa nu fie mai mica de 0,075 metri radiani; și
3. înălțimea metacentrica inițială, după corecția pentru influența suprafețelor libere de lichide din tancuri, nu trebuie să fie mai mica de 0,30 m.
7.2. Înainte de a incarca nava cu cereale în vrac comandantul trebuie, dacă guvernul contractant al statului în care se afla portul de încărcare i-o cere, sa demonstreze ca nava satisface în toate etapele voiajului toate criteriile de stabilitate definite în aceasta secțiune.
7.3. După încărcare comandantul trebuie să se asigure ca nava este nebandată înainte de a pleca pe mare.
8. Criterii de stabilitate pentru navele existente
8.1. În sensul acestei secțiuni termenul nava existenta desemnează o nava a carei chila a fost pusă înainte de 25 mai 1980.
8.2. O nava existenta încărcată în conformitate cu documentele aprobate anterior în virtutea regulii 12 a cap. VI din Convenția SOLAS 1960, a Rezoluției IMO A.184 (VI) sau A.264 (VIII) va fi considerată ca având caracteristici de stabilitate în stare intactă cel puțin echivalente cu cerințele prevăzute la A 7 din prezentul cod. Documentele de autorizare care permit astfel de încărcări vor fi acceptate în sensul prevederilor menționate la A 7.2.
8.3. Navele existente care nu au la bord un document de autorizare eliberat conform A 3 din acest cod pot aplica prevederile menționate la A 9 fără limitarea deadweightului care poate fi utilizat pentru transportul cerealelor în vrac.
9. Criterii de stabilitate facultative pentru navele fără documente de autorizare care transporta o încărcătura parțială de cereale
9.1. Unei nave care nu are la bord o autorizație emisă în conformitate cu A 3 din acest cod i se poate permite să fie încărcată cu cereale în vrac în următoarele condiții:
1. greutatea totală a cerealelor în vrac nu va depăși o treime din deadweightul navei;
2. toate compartimentele pline rujate vor fi prevăzute cu pereți în planul diametral, care se vor extinde pe toată lungimea acestor compartimente, în jos de la partea inferioară a puntii sau a capacelor gurii de magazie pe o distanta masurata sub nivelul puntii de cel puțin o optime din lățimea maxima a compartimentului sau 2,4 m, care dintre acestea este mai mare, cu precizarea ca acele cuve construite conform A 14 pot fi acceptate în locul unei compartimentari axiale în interiorul și sub gura de magazie, cu excepția cazului în care se transporta semințe de în și alte semințe având proprietăți similare;
3. toate gurile compartimentelor pline rujate vor fi închise și prevăzute cu capace;
4. toate suprafețele libere de cereale din spațiile de marfa parțial umplute vor fi rujate și asigurate conform A 16, A 17 sau A 18;
5. pe tot parcursul voiajului înălțimea metacentrica după corecția pentru suprafețe libere lichide din tancuri va fi de 0,3 m sau cea data de următoarea formula, care dintre acestea este mai mare:
LBV(d)(0,25B-0,645 √V(d)B)
GM(R) = ────────────────────────────,
SF X delta X 0,0875
în care:
L = lungimea totală combinată a tuturor compartimentelor pline (metri);
B = lățimea de calcul a navei (metri);
SF = factorul de stivuire (metri cubi/tona)
V(d) = înălțimea medie de calcul a spațiului gol în conformitate cu B 1 (metri - notă: nu în milimetri)
delta = deplasament (tone);
și
6. comandantul sa demonstreze în mod satisfăcător pentru Administrație sau pentru guvernul contractant al statului portului de încărcare, în numele Administrației, ca nava va îndeplini cerințele acestei secțiuni în condițiile de încărcare prevăzute.
10. Încărcarea cerealelor în vrac
10.1. Se vor lua toate măsurile de rujare necesare pentru a se nivela toate suprafețele libere de cereale și a se minimaliza efectul deplasării cerealelor.
10.2. În orice compartiment plin rujat cerealele în vrac trebuie să fie astfel rujate încât sa umple la maximum posibil toate spațiile aflate sub punti și gurile de magazii.
10.3. În orice compartiment plin nerujat cerealele în vrac se vor aranja maximum posibil în dreptul deschiderii gurii de magazie, dar pot fi la unghiul lor de taluz natural în afară perimetrului deschiderii gurii. Un compartiment plin poate fi considerat în aceasta categorie dacă satisface una dintre următoarele condiții:
1. Administrația care emite autorizația poate, conform B 6, sa permită derogări de la dispozițiile referitoare la rujare în acele cazuri în care configurația spațiului gol de sub punte, rezultat ca urmare a scurgerii libere a cerealelor într-un compartiment, care poate fi prevăzut cu conducte de alimentare, punti perforate sau alte mijloace similare, este luată în considerare la calculul inaltimii spațiului gol;
sau
2. compartimentul este "special adaptat", conform definiției menționate la A 2.7, iar în acest caz poate fi permisă derogarea de la dispozițiile referitoare la rujarea extremităților acestui compartiment.
10.4. Dacă nu exista cereale în vrac sau alte mărfuri deasupra unui spațiu inferior de încărcare conținând cereale, capacele gurii de magazie ale acestui spațiu vor fi asigurate într-o maniera aprobată, ținându-se seama de masa și de dispozitivele permanente prevăzute pentru asigurarea acestor capace.
10.5. Atunci când cerealele în vrac sunt încărcate deasupra capacelor interpuntii închise ale gurii de magazie, care nu sunt etanșe la cereale, aceste capace trebuie să fie făcute etanșe la cereale prin izolarea imbinarilor care acoperă întreaga magazie cu prelate sau cu materiale de izolatie ori cu alte mijloace corespunzătoare.
10.6. După încărcare vor fi nivelate toate suprafețele libere ale cerealelor din compartimentele parțial umplute.
10.7. Dacă nu a fost luată nici una dintre măsurile prevăzute în prezentul cod pentru a se tine seama de inclinarile defavorabile datorate deplasării cerealelor, suprafața cerealelor în vrac din orice compartiment parțial umplut va fi asigurata conform celor menționate la A 16 prin suprastivuire, pentru a se preveni deplasarea cerealelor. Ca o măsura alternativa în compartimentele parțial umplute suprafața cerealelor în vrac se poate asigura cu ajutorul paramelor sau al chingilor de amarare, conform celor menționate la A 17 sau A 18.
10.8. Spațiile de marfa inferioare și spațiile din interpunti situate deasupra pot fi încărcate ca un singur compartiment, cu condiția ca în calculul momentelor transversale de inclinare să se țină seama de deplasarea cerealelor spre spațiile inferioare.
10.9. În compartimentele pline rujate, în compartimentele pline nerujate și în compartimentele parțial umplute se pot instala pereți longitudinali pentru a se reduce efectele inclinarilor defavorabile ale deplasării cerealelor, cu condiția ca:
1. peretele să fie etanș la cereale;
2. construcția sa satisfacă prescripțiile menționate la A 11, A 12 și A 13; și
3. la interpunti peretele să se extindă de la punte la punte și în alte spații de marfa peretele să se extindă în jos, plecand de sub punte sau de sub capacele gurii de magazie, în modul descris la B 2.8.2, nota (2), B 2.9.2, nota (3) sau la B 5.2, după cum este cazul.
11. Rezistenta echipamentelor pentru transportul cerealelor
11.1. Material lemnos
Materialul lemnos folosit pentru echipamentele destinate transportului de cereale trebuie să fie de buna calitate și de un sortiment ce s-a dovedit satisfăcător în acest scop. Dimensiunile reale ale produsului finit trebuie să fie conform dimensiunilor specificate mai jos. Placajul prevăzut pentru exterioare, lipit etanș cu clei și fixat astfel încât sensul fibrelor placajului superior să fie perpendicular pe montanti sau pe traversele care îl susțin, se poate utiliza cu condiția ca rezistenta să fie echivalenta rezistentei lemnului plin având esantionajul corespunzător.
11.2. Presiunile de lucru
Când se calculează dimensiunile pereților separatori, solicitati unilateral, pe baza tabelelor A 13-1-A 13-6, se adoptă următoarele presiuni de lucru:
- pentru pereți din oțel: 19,6 kN/cmp
- pentru pereți din lemn: 1,57 kN/cmp.
(1 newton este echivalent cu 0,102 kg.)
11.3. Alte materiale
Se pot aproba și alte materiale decât oțelul sau lemnul pentru acești pereți, cu condiția ca proprietățile lor mecanice să fie luate în considerare în mod corespunzător.
11.4. Montanti
1. Dacă nu sunt prevăzute mijloace pentru a împiedica ieșirea capetelor montantilor din locasurile lor, locasurile vor avea cel puțin 75 mm adâncime. Dacă un montant nu este asigurat la capătul sau superior, bara de distantare sau tirantul cel mai de sus trebuie să fie adus cat mai aproape de acest capăt.
2. Dispozitivele de fixare a panourilor demontabile care necesita scoaterea unei părți din secțiunea montantului nu trebuie să sporeasca prea mult eforturile locale.
3. Momentul maxim de incovoiere dintr-un montant ce susține un perete de separare solicitat pe o singura parte trebuie să fie calculat în mod normal presupunand capetele tuturor montantilor ca fiind liber rezemate. Totuși, dacă o Administrație este convinsa ca în practica se realizează un anumit grad de incastrare, se poate tine seama de o reducere a momentului maxim de incovoiere ce rezultă din gradul de incastrare a extremităților montantului.
11.5. Secțiuni compuse
Dacă montantii, traversele sau alte elemente de intarire sunt constituite din două secțiuni distincte, dispuse de o parte și de alta a peretelui și asamblate cu ajutorul suruburilor distantate corespunzător, modulele de rezistenta efective vor fi considerate suma modulelor celor două secțiuni.
11.6. Pereți separatori partiali
Dacă pereții separatori nu se extind pe toată adâncimea spațiului de marfa, atât pereții, cat și montantii trebuie să fie sustinuti sau fixati astfel încât să fie la fel de eficienti ca și cei care se extind pe toată înălțimea spațiului de marfa.
12. Pereții solicitati bilateral
12.1. Pereți de separație
1. Pereții de separație trebuie să aibă grosimea de cel puțin 50 mm și să fie etansi la cereale, iar atunci când este nevoie, să fie sustinuti prin montanti.
2. Deschiderea maxima nesusținută a acestor pereți va fi după cum urmează:
Grosimea
Deschiderea maximă nesusținută
50 mm
2,5 m
60 mm
3,0 m
70 mm
3,5 m
80 mm
4,0 m
Dacă se prevăd grosimi mai mari decât acestea, deschiderea maxima nesusținută va varia direct în funcție de creșterea grosimii.
3. Extremitatile tuturor pereților de separație trebuie să fie incastrate solid pe o lungime portanta de cel puțin 75 mm.
12.2. Alte materiale
Dacă se folosesc alte materiale decât lemnul, pereții vor avea aceeași rezistenta ca a celor menționați la A 12.1.
12.3. Montanti
1. Montantii din oțel folosiți pentru susținerea pereților solicitati de ambele părți trebuie să aibă modulul de rezistenta conform formulei:
W = a x W(1),
în care:
W = modulul de rezistenta (cmc);
a = deschiderea pe orizontala între montanti (m).
Modulul de rezistenta pe metru de deschidere [W(1)] va fi cel puțin egal cu valoarea rezultată din formula:
W(1) = 14,8 [h(1) -1,2) cmc/m,
în care:
h(1) = deschiderea verticala nesusținută (m), care trebuie considerată drept distanța maximă între doi tiranti adiacenti sau între tirant și una dintre extremitatile montantului. Dacă aceasta distanta este mai mica decât 2,4 m, modulele respective trebuie să fie calculate ca și când distanta reală ar fi de 2,4 m.
2. Modulele montantilor din lemn trebuie calculate înmulțindu-se cu 12,5 modulele corespunzătoare ale montantilor din oțel. Dacă se folosesc alte materiale, modulele lor trebuie să fie cel puțin egale cu cele cerute pentru oțel, mărite cu raportul dintre tensiunea admisibilă a oțelului și tensiunea admisibilă a materialului folosit. În astfel de cazuri trebuie să se acorde atenția cuvenită rigiditatii relative a fiecărui montant, pentru a se asigura ca deformatia sa nu fie excesiva.
3. Distanta orizontala dintre montanti trebuie să fie astfel încât deschiderile nesustinute ale pereților de separație sa nu depășească deschiderea maxima prevăzută la A 12.1.2.
12.4. Piese de distantare
1. Dacă se folosesc piese de distantare din lemn, acestea trebuie să fie dintr-o singura bucata și bine prinse la fiecare capăt. Ele trebuie să se sprijine pe structura permanenta a navei, dar nu trebuie să se sprijine direct pe bordaj.
2. Sub rezerva dispozițiilor menționate la A 12.4.3 și la A 12.4.4, piesele de distantare din lemn trebuie să aibă dimensiunile minime de mai jos:
Lungimea piesei de distanțare (m)
Secțiunea dreptunghiulară (mm)
Diametrul secțiunii circulare (mm)
Cel mult 3 m
150 x 100
140
Peste 3 m, dar cel mult 5 m
150 x 150
165
Peste 5 m, dar cel mult 6 m
150 x 150
180
Peste 6 m, dar cel mult 7 m
200 x 150
190
Peste 7 m, dar cel mult 8 m
200 x 150
200
Peste 8 m
200 x 150
215
Piesele de distantare având lungimea de 7 m și peste trebuie să aibă la mijlocul lor sau în apropierea acestuia un sistem intermediar de sustinere.
3. Când distanta orizontala dintre montanti este mult diferita de 4 m, momentele de inertie ale pieselor de distantare pot fi modificate într-un raport direct proporțional.
4. Dacă unghiul de inclinare fata de orizontala al piesei de distantare este mai mare de 10°, se va pune o piesa de distantare, următoarea ca mărime celei specificate la A 12.4.2, cu condiția ca în nici un caz unghiul de inclinare al piesei de distantare fata de orizontala sa nu fie mai mare de 45°.
12.5. Tiranti
Dacă pentru fixarea pereților solicitati bilateral se folosesc tiranti, aceștia trebuie să fie dispusi orizontal sau cat mai aproape posibil de orizontala, să fie executați din parame de oțel solid, fixati la ambele capete.
Calcularea dimensiunilor cablului se face presupunandu-se ca peretele și montantul susținut de tirant sunt încărcate 4,9 kN/mp. Sarcina de lucru presupusa a tirantului, astfel calculată, nu trebuie să depășească o treime din sarcina de rupere a cablului.
13. Pereți solicitati pe o singura parte
13.1. Pereți longitudinali Sarcina (P) în kN/m de lungime a peretelui se considera după cum urmează:
1. Tabelul A 13-1
B (m)
h (m)
2
3
4
5
6
7
8
10
1,50
8,336
8,826
9,905
12,013
14,710
17,358
20,202
25,939
2,00
13,631
14,759
16,769
19,466
22,506
25,546
28,733
35,206
2,50
19,466
21,182
23,830
26,870
30,303
33,686
37,265
44,473
3,00
25,644
27,900
30,891
34,323
38,099
41,874
45,797
53,740
3,50
31,823
34,568
37,952
41,727
45,895
50,014
54,329
63,008
4,00
38,148
41,286
45,013
49,180
53,691
58,202
62,861
72,275
4,50
44,473
47,955
52,073
56,584
61,488
66,342
71,392
81,542
5,00
50,847
54,623
59,134
64,037
69,284
74,531
79,924
90,810
6,00
63,498
68,009
73,256
78,894
84,877
90,859
96,988
109,344
h = înălțimea cerealelor, în metri, de la baza peretelui. Atunci când spațiul de marfa este plin, înălțimea (h) se va considera până la puntea situata deasupra, în dreptul peretelui. În cazul în care peretele se afla sub gura de magazie sau acolo unde distanta de la perete la gura de magazie este de 1 m sau mai puțin, înălțimea (h) va fi considerată până la nivelul cerealelor din gura de magazie;
B = lățimea încărcăturii de cereale în vrac, în metri.
2. Pentru valori intermediare ale lui B și pentru valori intermediare ale lui h, atunci când h este mai mic sau egal cu 6,0 m, se poate utiliza interpolarea liniara din tabelul A 13-1.
3. Pentru valori ale lui h, care depășesc 6,0 m sarcina (P) în kN/m de lungime a peretelui se poate determina conform tabelului A 13-2, utilizându-se raportul B/h și formula:
P = f x h(2)
4. Tabelul A 13-2
B/h
f
B/h
f
0,2
1,687
2,0
3,380
0,3
1,742
2,2
3,586
0,4
1,809
2,4
3,792
0,5
1,889
2,6
3,998
0,6
1,976
2,8
4,204
0,7
2,064
3,0
4,410
0,8
2,159
3,5
4,925
1,0
2,358
4,0
5,440
1,2
2,556
5,0
6,469
1,4
2,762
6,0
7,499
1,6
2,968
8,0
9,559
1,8
3,174
13.2. Pereți transversali
Sarcina (P) în kN/m de lungime a peretelui se considera după cum urmează:
1. Tabelul A 13-3
L (m)
h (m)
2
3
4
5
6
7
8
10
12
14
16
1,50
6,570
6,767
7,159
7,649
8,189
8,728
9,169
9,807
10,199
10,297
10,297
2,00
10,199
10,787
11,474
12,209
12,994
13,729
14,416
15,445
16,083
16,279
16,279
2,50
14,318
15,347
16,426
17,456
18,437
19,417
20,349
21,673
22,408
22,604
22,604
3,00
18,878
20,251
21,624
22,948
24,222
25,399
26,429
27,900
28,684
28,930
28,930
3,50
23,781
25,546
27,164
28,733
30,155
31,430
32,558
34,127
35,010
35,255
35,255
4,00
28,930
30,989
32,901
34,667
36,187
37,559
38,736
40,403
41,286
41,531
41,580
4,50
34,274
36,530
38,638
40,501
42,120
43,542
44,767
46,582
47,562
47,856
47,905
5,00
39,717
42,218
44,473
46,434
48,151
49,622
50,897
52,809
53,839
54,182
54,231
6,00
50,749
53,593
56,094
58,301
60,164
61,782
63,204
65,263
66,440
66,832
66,930
h = înălțimea încărcăturii de cereale, în metri, de la baza peretelui. Atunci când spațiul de încărcare este plin, înălțimea (h) se va considera până la puntea situata deasupra, în dreptul peretelui. În cazul în care peretele se afla sub gura de magazie sau atunci când distanta de la perete la gura de magazie este de 1 m sau mai mica, înălțimea (h) se va considera până la nivelul cerealelor din gura de magazie;
L = lungimea încărcăturii de cereale în vrac, în metri.
2. Valorile intermediare ale lui L sau valorile intermediare ale lui h, atunci când h este egal sau mai mic de 6,0 m, pot fi determinate prin interpolare liniara, utilizându-se tabelul A 13-3.
3. Pentru valori ale lui h care depășesc 6,0 m sarcina (P) în kN/m lungime a peretelui se poate determina conform tabelului A 13-4, utilizându-se raportul L/h și formula:
P = f x h^2
4. Tabelul A 13-4
L/h
f
L/h
f
0,2
1,334
2,0
1,846
0,3
1,395
2,2
1,853
0,4
1,444
2,4
1,857
0,5
1,489
2,6
1,859
0,6
1,532
2,8
1,859
0,7
1,571
3,0
1,859
0,8
1,606
3,5
1,859
1,0
1,671
4,0
1,859
1,2
1,725
5,0
1,859
1,4
1,769
6,0
1,859
1,6
1,803
8,0
1,859
1,8
1,829
13.3. Se poate considera, dacă acest lucru este necesar, ca sarcinile totale pe unitatea de lungime a peretelui, cuprinse în tabelele A 13-1-A 13-4 inclusiv, sunt distribuite în înălțime după un trapez. În acest caz reactiunea din capătul superior diferă de cea din capătul inferior al elementului de structura sau al unui montant; reactiunea din extremitatea superioară a unui element sau a unui montant vertical, exprimată sub forma de procentaje din sarcina totală, poate fi considerată conform tabelelor A 13-5 și A 13-6.
1. Tabelul A 13-5: Pereți longitudinali solicitati pe o singura parte
Reactiunea din extremitatea superioară a unui montant, în procente din sarcina indicată la A 13.1:
B (m)
h (m)
2
3
4
5
6
7
8
10
1,5
43,3
45,1
45,9
46,2
46,2
46,2
46,2
46,2
2,0
44,5
46,7
47,6
47,8
47,8
47,8
47,8
47,8
2,5
45,4
47,6
48,6
48,8
48,8
48,8
48,8
48,8
3,0
46,0
48,3
49,2
49,4
49,4
49,4
49,4
49,4
3,5
46,5
48,8
49,7
49,8
49,8
49,8
49,8
49,8
4,0
47,0
49,1
49,9
50,1
50,1
50,1
50,1
50,1
4,5
47,4
49,4
50,1
50,2
50,2
50,2
50,2
50,2
5,0
47,7
49,4
50,1
50,2
50,2
50,2
50,2
50,2
6,0
47,9
49,5
50,1
50,2
50,2
50,2
50,2
50,2
7,0
47,9
49,5
50,1
50,2
50,2
50,2
50,2
50,2
8,0
47,9
49,5
50,1
50,2
50,2
50,2
50,2
50,2
9,0
47,9
49,5
50,1
50,2
50,2
50,2
50,2
50,2
10,0
47,9
49,5
50,1
50,2
50,2
50,2
50,2
50,2
B = lățimea încărcăturii de cereale în vrac (metri)
Pentru alte valori ale lui h sau B sarcinile trebuie calculate prin interpolare sau extrapolare liniara, după caz.
2. Tabelul A 13-6: Pereți transversali solicitati pe o singura parte
Reactiunea din extremitatea superioară, în procente din sarcina indicată la A 13.2:
L (m)
h (m)
2
3
4
5
6
7
8
10
12
14
16
1,5
37,3
38,7
39,7
40,6
41,4
42,1
42,6
43,6
44,3
44,8
45,0
2,0
39,6
40,6
41,4
42,1
42,7
43,1
43,6
44,3
44,7
45,0
45,2
2,5
41,0
41,8
42,5
43,0
43,5
43,8
44,2
44,7
45,0
45,2
45,2
3,0
42,1
42,8
43,3
43,8
44,2
44,5
44,7
45,0
45,2
45,3
45,3
3,5
42,9
43,5
43,9
44,3
44,6
44,8
45,0
45,2
45,3
45,3
45,3
4,0
43,5
44,0
44,4
44,7
44,9
45,0
45,2
45,4
45,4
45,4
45,4
5,0
43,9
44,3
44,6
44,8
45,0
45,2
45,3
45,5
45,5
45,5
45,5
6,0
44,2
44,5
44,8
45,0
45,2
45,3
45,4
45,6
45,6
45,6
45,6
7,0
44,3
44,6
44,9
45,1
45,3
45,4
45,5
45,6
45,6
45,6
45,6
8,0
44,3
44,6
44,9
45,1
45,3
45,4
45,5
45,6
45,6
45,6
45,6
9,0
44,3
44,6
44,9
45,1
45,3
45,4
45,5
45,6
45,6
45,6
45,6
10,0
44,3
44,6
44,9
45,1
45,3
45,4
45,5
45,6
45,6
45,6
45,6
L = lungimea încărcăturii de cereale în vrac (metri)
Pentru alte valori ale lui h sau L sarcinile trebuie calculate prin interpolare sau extrapolare liniara, după caz.
3. Rezistenta elementelor de structura sau a montantilor verticali la capete poate fi calculată pe baza sarcinilor maxime pe care poate să le suporte fiecare capăt. Aceste sarcini sunt după cum urmează:
Pereți longitudinali:
- sarcina maxima la capătul de sus - 50% din sarcina totală corespunzătoare,
indicată în tabelul A 13-1;
- sarcina maxima la capătul de jos - 55% din sarcina totală corespunzătoare,
indicată în tabelul A 13-1.
Pereți transversali:
- sarcina maxima la capătul de sus - 45% din sarcina totală corespunzătoare,
indicată în tabelul A 13-2;
- sarcina maxima la capătul de jos - 60% din sarcina totală corespunzătoare,
indicată în tabelul A 13-2.
4. Grosimile panourilor orizontale din lemn pot fi, de asemenea, calculate ținându-se seama de distribuția verticala a sarcinilor indicate în tabelele A 13-5 și A 13-6 și în acest caz se folosește formula:
|
-----------
|
/
p x k t
t = 10a | / ───────────,
|/
h x 2,0918
în care:
t = grosimea panoului (mm);
a = deschiderea orizontala a panoului, adică distanta dintre montanti (m);
h = înălțimea cerealelor până la baza peretelui (m);
p = sarcina totală pe unitatea de lungime, indicată în tabele (kN);
k = coeficient depinzand de distribuția verticala a sarcinii.
Dacă se presupune ca distribuția pe verticala a sarcinii este uniforma, adică dreptunghiulară, k trebuie considerat egal cu 1,0. Dacă distribuția este după un trapez:
k = 1,0 + 0,06 (50 - R),
în care:
R = reactiunea din extremitatea superioară, obținută din tabelul A 13-5 sau A 13-6.
5. Piese de distantare sau tiranti
Dimensiunile pieselor de distantare sau ale tirantilor trebuie calculate astfel încât sarcinile obținute din tabelele A 13-1 - A 13-4 inclusiv sa nu fie mai mari de o treime din sarcinile de rupere.
14. Arimarea în cuva
14.1. Pentru reducerea momentului de inclinare se poate utiliza o cuva în locul unui perete longitudinal, în dreptul deschiderii gurii de magazie, numai într-un compartiment plin, rujat, conform A 2.2, cu excepția cazului în care se transporta semințe de în sau alte semințe cu proprietăți similare, când o cuva nu poate să substituie un perete longitudinal. Dacă se prevede un perete longitudinal, acesta trebuie să satisfacă cerințele menționate la A 10.9.
14.2. Adâncimea cuvei, masurata de la baza acesteia la linia puntii, trebuie să fie următoarea:
1. la bordul navelor având lățimea maxima de cel mult 9,1 m, cel puțin 1,2 m;
2. la bordul navelor având lățimea maxima egala sau mai mare de 18,3 m, cel puțin 1,8 m;
3. la bordul navelor având lățimea maxima între 9,1 m și 18,3 m profunzimea minima a cuvei se determina prin interpolare.
14.3. Partea de sus a cuvei trebuie să fie formată din structura aflată sub punte la nivelul gurii de magazie, adică din ramele longitudinale sau grinzile laterale ale gurii de magazie și din traversele de capăt. Cuva și gura de magazie aflate deasupra trebuie să fie complet încărcate cu cereale în saci sau cu orice alta marfa corespunzătoare, pusă peste o panza de separare sau ceva echivalent și arimata (tasata) strâns la structurile adiacente, astfel încât să fie în contact cu aceasta structura pe o înălțime egala sau mai mare de jumătate din înălțimea specificată la A 14.2. Dacă nu exista structura corpului care să asigure o astfel de suprafața de sprijin, cuva va fi fixată pe poziție prin cabluri de oțel, lanturi sau parame duble din oțel, conform celor specificate la A 17.1.4, și va fi amplasata la o distanta nu mai mare de 2,4 m.
15. Legarea mărfii în vrac
Ca o alternativa la umplerea cuvei într-un compartiment plin rujat cu cereale încărcate în saci sau cu alta marfa corespunzătoare se poate utiliza o legare a cerealelor în vrac, cu condiția ca:
1. dimensiunile și mijloacele de asigurare a legăturii pe poziție să fie aceleași cu cele specificate pentru o cuva la A 14.2 și A 14.3;
2. cuva se captuseste cu un material considerat acceptabil de către Administrație, cu o rezistenta la tracțiune de cel puțin 2.687 N pe o bandă de 5 cm și care are mijloace corespunzătoare de asigurare în partea de jos;
3. materialul prevăzut în paragraful de mai sus poate fi înlocuit printr-un material considerat acceptabil de către Administrație și având o rezistenta la tracțiune de cel puțin 1.344 N pe o bandă de 5 cm, în cazul în care cuva este realizată astfel:
3.1. chingile transversale, considerate acceptabile de către Administrație, trebuie să fie dispuse la intervale de cel mult 2,4 m în interiorul cuvei formate de cereale în vrac. Aceste chingi trebuie să fie suficient de lungi pentru a putea fi întinse și asigurate în partea de sus a cuvei;
3.2. chingile trebuie să fie acoperite cu scanduri de fardaj, având o grosime egala sau mai mare de 25 mm, sau cu un alt material corespunzător având o rezistenta echivalenta, dar de 150 'f7 300 mm lațime cel puțin, pus în sens longitudinal pentru ca materialul ce captuseste cuva sa nu fie tăiat sau uzat prin frecare;
4. cuva trebuie umpluta cu cereale în vrac și asigurata în partea de sus; totuși, dacă se folosește un material aprobat conform A 15.3, se vor pune deasupra fardaje suplimentare din lemn, după ce s-a avut grija ca materialul care captuseste cuva sa o acopere perfect înainte de a o asigura cu ajutorul chingilor;
5. dacă se folosesc mai multe structuri de metal pentru a captusi cuva, ele vor fi imbinate în partea de jos fie prin coasere, fie prin suprapunere;
6. partea de sus a cuvei trebuie să coincidă cu fundul traverselor când acestea sunt fixe și se pot așeza diverse mărfuri corespunzătoare sau cereale în vrac între traverse și partea de sus a cuvei.
16. Mijloace de suprastivuire
16.1. Dacă pentru asigurarea compartimentelor parțial umplute se utilizează saci cu cereale sau orice alta marfa corespunzătoare, suprafața libera a cerealelor în vrac se acoperă cu prelata sau cu alt material echivalent ori cu un panou corespunzător. Acest panou trebuie să fie alcătuit din suporturi distantate la cel mult 1,2 m între ele și scanduri groase de 25 mm, montate deasupra suporturilor la intervale de cel mult 100 mm între ele. Panourile pot fi realizate și din alt material, cu condiția ca Administrația să le considere echivalente.
16.2. Platformele sau prelatele trebuie să fie acoperite de saci cu cereale solid arimati pe o înălțime egala cu 1/16 din lățimea maxima a suprafeței libere a cerealelor sau cu 1,2 m, care dintre acestea este mai mare.
16.3. Sacii folosiți pentru transportul cerealelor trebuie să fie rezistenti, bine umpluti și foarte bine inchisi.
16.4. În locul sacilor cu cereale se poate utiliza o alta marfa corespunzătoare, compact arimata și exercitând cel puțin aceeași presiune pe care o exercită sacii cu cereale depozitați în conformitate cu A 16.2.
17. Împiedicarea deplasării cerealelor cu ajutorul paramelor sau al chingilor de amarare
Pentru a elimina momentele de inclinare din compartimentele parțial umplute, încărcătura se amareaza împotriva deplasării, folosindu-se parame sau chingi în felul următor:
1. Cerealele sunt încărcate și nivelate până ce suprafața lor devine ușor bombata, apoi se acoperă cu rogojini sau cu prelate din iuta sau cu alte mijloace de acoperire echivalente.
2. Prelatele și/sau rogojinile pentru acoperire trebuie să se suprapuna pe cel puțin 1,8 m.
3. Se suprapun apoi doua panouri solide din scanduri brute, având dimensiunile de 25 mm x 150 mm până la 300 mm, astfel încât scandurile panourilor de sus să fie dispuse pe lungime și fixate în cuie de scandurile panoului de dedesubt, care vor fi dispuse pe lățimea navei. Se poate utiliza un panou solid de 50 mm, cu scandurile dispuse de-a lungul navei și fixate în cuie deasupra unor suporturi de 50 mm grosime și minimum 150 mm lațime. Suporturile trebuie să se extindă pe întreaga lațime a compartimentului, distantate unul de altul la cel mult 2,4 m. Pot fi acceptate și alte aranjamente utilizând alte materiale, considerate de Administrație ca echivalente ale celor de mai sus.
4. Ca parame de amarare se pot folosi: parame din oțel (având diametrul de 19 mm sau un diametru echivalent), benzi duble din oțel (de 50 mm x 1,3 mm, cu forta de rupere de minimum 49 kN) sau lanturi cu rezistenta echivalenta, asamblate și întinse cu ajutorul unui intinzator de 32 mm. În locul acestui intinzator se poate utiliza un intinzator cu troliu și maneta de blocare, dacă se prevăd benzi din oțel și dacă pentru eventualele reglaje se pun chei adecvate. Dacă se folosesc benzi din oțel, la capetele lor se vor prevedea cel puțin 3 inele de strangere pentru fixare. Dacă se folosește cablu din oțel, cel puțin 4 clame de strangere vor fi prevăzute pentru formarea gaselor.
5. Înainte de a termina încărcarea chingile se prind de osatura într-un punct situat la circa 450 mm sub suprafața finala anticipata a cerealelor. În acest scop se folosesc chei de 25 mm sau brațări de strangere cu o rezistenta echivalenta.
6. Paramele de amarare trebuie plasate la intervale de cel mult 2,4 m între ele, fiecare fiind susținută de o grinda montata în cutie pe panoul longitudinal. Aceasta grinda trebuie să fie din lemn de construcție având secțiunea de cel puțin 25 mm x 150 mm sau din alt material echivalent, fiind extinsă pe toată lățimea compartimentului.
7. În timpul voiajului benzile de oțel trebuie să fie inspectate cu regularitate și întinse dacă este nevoie.
18. Protecția cu plasa de sarma
În cazul în care pentru eliminarea momentelor de inclinare ale cerealelor din compartimentele parțial umplute se utilizează, ca o alternativa a metodei descrise la A 17, chingi de amarare și parame, protecția poate fi realizată după cum urmează:
1. Cerealele vor fi încărcate și nivelate astfel încât suprafața lor să fie ușor bombata de-a lungul axei centrale prova și pupa a compartimentului.
2. Întreaga suprafața a cerealelor va fi acoperită cu panza de iuta, cu prelate sau cu un alt mijloc de separație echivalent. Materialul pentru acoperire va avea o rezistenta la rupere de cel puțin 1.344 N pe o bandă de 5 cm.
3. Doua straturi de plasa de sarma pentru intarire vor fi suprapuse deasupra tesaturii de iuta sau deasupra altui material de acoperire. Plasa de dedesubt va fi așezata travers, iar cea de deasupra, longitudinal. Lungimea de suprapunere a plasei de sarma trebuie să fie de cel puțin 75 mm. Stratul de sarma de deasupra va fi așezat peste cel de dedesubt, astfel încât ochiurile formate de straturile alternante sa masoare aproximativ 75 mm x 75 mm. Plasa de sarma pentru intarire este de tipul celei utilizate la fabricarea betonului armat. Aceasta este fabricata din sarma de oțel cu diametrul de 3 mm, cu o rezistenta la rupere de cel puțin 52 kN/cmp, și este sudata astfel încât sa formeze patrate de 150 mm x 150 mm. Se poate utiliza plasa de sarma având urme de calamina, dar nu și cea ruginita.
4. Marginile plasei de sarma, la babordul și tribordul compartimentului, se vor fixa cu plăci de lemn de 150 mm x 50 mm.
5. Paramele de fixare ce trec dintr-o parte în alta de-a lungul compartimentului vor fi plasate la intervale de cel mult 2,4 m, cu condiția ca prima și ultima parama sa nu se găsească la mai mult de 300 mm de la peretele prova sau, respectiv, pupa. Înainte de terminarea încărcării fiecare parama va fi fixată de osatura într-un punct situat la aproximativ 450 mm sub suprafața finala anticipata a cerealelor, cu ajutorul fie al unei chei de lant de 25 mm, fie al unui colier de rezistenta echivalenta. Parama se va extinde din acest punct pe deasupra placii de margine descrise la A 18.1.4, având ca efect distribuirea presiunii din partea de jos, exercitată de parama. Cele doua straturi de plăci de 150 mm x 25 mm se vor așeza travers pe nava, centrate sub fiecare parama și extinse pe întreaga lațime a compartimentului.
6. Ca parame de fixare se vor utiliza cabluri din oțel (cu diametrul de 19 mm sau echivalent), chingi duble din oțel pentru amarare (50 mm x 1,3 mm și având o sarcina la rupere de cel puțin 49 kN) sau lanturi de rezistenta echivalenta, montate cu ajutorul unui intinzator cu filet de 32 mm. Un intinzator al vinciului cu un braț opritor poate înlocui intinzatorul cu filet de 32 mm, atunci când se folosesc chingi de amarare, cu condiția să fie dispuse chei corespunzătoare pentru eventualele reglaje. Atunci când se folosesc chingi de amarare din oțel se vor utiliza cel puțin 3 inele de strangere pentru fixarea capetelor. Când se folosește cablu din oțel se vor utiliza cel puțin 4 bride pentru formarea ochiurilor paramelor.
7. În timpul voiajului paramele de fixare vor fi în mod regulat inspectate și fixate atunci când este cazul.

Partea B

Calculul momentelor ipotetice de inclinare și ipoteze generale

1. Ipoteze generale

1.1. Calculul momentului defavorabil de inclinare, datorat deplasării suprafeței încărcăturii la navele ce transporta cereale în vrac, se bazează pe următoarele ipoteze:

1. În compartimentele pline, care au fost rujate conform A 10.2, sub toate suprafețele limita a căror inclinare fata de orizontala este mai mica de 30° exista un spațiu gol care este paralel cu aceasta suprafața limita și a cărui înălțime medie se calculează cu ajutorul formulei:

V(d) = V(d1) + 0,75 (d - 600) mm,

în care:

V(d) = înălțimea medie a spațiului gol (mm);

V(d1) = înălțimea standard a spațiului gol, determinata conform tabelului B 1-1 de mai jos;

d = înălțimea reală a elementelor de structura (mm).

În nici un caz V(d) nu trebuie să fie mai mic de 100 mm.

Tabelul B 1-1

Distanța dintre traversa de capăt sau longitudinalele ramei gurii de magazie și marginea compartimentului (m)

Înălțimea standard a spațiului gol (V(d1)) (mm)

0,5

570

1,0

530

1,5

500

2,0

480

2,5

450

3,0

440

3,5

430

4,0

430

4,5

430

5,0

430

5,5

450

6,0

470

6,5

490

7,0

520

7,5

550

8,0

590

(1) Pentru distanțe limita mai mari de 8,0 m înălțimea standard a spațiului gol [V(d1) va fi obținută prin extrapolare liniara, considerându-se o creștere de 80 mm pentru fiecare metru suplimentar.

(2) În coltul compartimentului distanta limita este distanta, masurata perpendicular, dintre linia longitudinalei gurii de magazie sau a traversei de capăt și marginea compartimentului, care dintre acestea este mai mare. Înălțimea elementelor de structura (d) se va considera ca fiind înălțimea longitudinalei gurii de magazie sau a traversei de capăt, care dintre acestea este mai mica.

(3) Dacă exista o punte suprainaltata ce nu se extinde până la gura de magazie, înălțimea medie a spațiului gol, masurata de la partea inferioară a puntii suprainaltate trebuie calculată considerându-se înălțimea standard a spațiului gol aferent inaltimii traversei de capăt, majorată cu înălțimea suprainaltarii.

2. În spațiul gurilor de magazie pline, pe lângă spațiul gol care rămâne în interiorul capacului exista un spațiu gol cu o înălțime medie de 150 mm, masurata între suprafața cerealelor și partea cea mai de jos a capacului gurii de magazie sau partea superioară a ramei longitudinale a gurii de magazie, dacă aceasta este mai puțin înalta.

3. Într-un compartiment plin nearimat, care este exceptat de la arimarea în afară perimetrului gurii de magazie prin prevederile menționate la A 10.3.1, se va presupune ca suprafața cerealelor după încărcare se va deplasa spre spațiul gol de sub punte în toate direcțiile, la un unghi de 30° cu orizontala de la marginea deschiderii care constituie spațiul gol.

4. Într-un compartiment plin nerujat, care este exceptat de la rujarea la capetele compartimentului conform prevederilor menționate la A 10.3.2, se va presupune ca suprafața cerealelor după încărcare se va deplasa în toate direcțiile, plecand de la zona de încărcare, la un unghi de 30° de la marginea inferioară a traversei de capăt a gurii de magazie. Totuși, dacă exista guri de alimentare în traversele de capăt ale gurii de magazie conform tabelului B 1-2, suprafața cerealelor după încărcare se va presupune ca se împrăștie în toate direcțiile la un unghi de 30° de la o linie corespunzătoare traversei de capăt a gurii de magazie, care este media punctelor maxime și minime ale suprafeței reale a cerealelor, după cum se arata în figura B 1.

Tabelul B 1-2

Diametrul minim (mm)

Suprafața (cm2)

Spațiul maxim (m)

90

63,6

0,60

100

78,5

0,75

110

95,0

0,90

120

113,1

1,07

130

133,0

1,25

140

154,0

1,45

150

177,0

1,67

160

201,0

1,90

170 sau mai mult

227,0

2,00 maximum

1.2. Descrierea schemei ipotetice de comportare a suprafeței cerealelor în compartimentele parțial umplute este redata la B 5.

1.3. Pentru a face dovada ca au fost satisfacute criteriile de stabilitate menționate la A 7 calculele de stabilitate a navei vor fi în mod obișnuit bazate pe ipoteza potrivit căreia centrul de greutate al încărcăturii într-un compartiment plin corespunde cu centrul volumetric al întregului spațiu de încărcare. În cazul în care Administrația permite luarea în considerare a efectului spațiilor goale ipotetice de sub punte asupra inaltimii centrului de greutate din compartimentele pline rujate, va fi necesar să se compenseze efectul defavorabil al deplasării pe verticala a suprafeței cerealelor prin mărirea momentului ipotetic de inclinare datorat deplasării transversale a cerealelor:

momentul total de inclinare = 1,06 x momentul de inclinare transversal calculat.

În toate situațiile greutatea încărcăturii din compartimentul complet încărcat este egala cu volumul spațiului de încărcare împărțit la factorul de stivuire.

Figura B1

Figura B1 se găsește în ANEXA 1 la pag. 13, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001.

1.4. Centrul de greutate al mărfii în compartimentele pline nerujate se va considera ca fiind centrul volumetric al întregului compartiment de marfa, netinandu-se seama de spațiile goale. În toate cazurile greutatea mărfii va fi volumul acesteia (determinat conform ipotezelor descrise la B 1.1.3 sau B 1.1.4) împărțit la factorul de stivuire.

1.5. În compartimentele parțial umplute efectul negativ al deplasării pe verticala a suprafețelor cerealelor se va lua în considerare astfel:

momentul total de inclinare = 1,12 x momentul de inclinare transversal calculat.

1.6. Se poate adopta orice metoda pentru a face compensările cerute la B 1.3 și B 1.5.

2. Momentul volumetric ipotetic de inclinare a unui compartiment plin rujat

Generalitati

2.1. Mișcarea suprafeței cerealelor este în funcție de secțiunea transversala din porțiunea de compartiment considerată, iar momentul de inclinare care rezultă în acea secțiune trebuie înmulțit cu lungimea pentru a avea momentul total al respectivei porțiuni de compartiment.

2.2. Momentul ipotetic de inclinare transversal datorat deplasării cerealelor este o consecința a schimbărilor finale produse în forma și în poziția spațiilor goale, după ce cerealele s-au deplasat din partea mai înalta spre partea cea mai joasa.

2.3. Suprafața cerealelor după deplasare se presupune ca formează un unghi de 15° fata de orizontala.

2.4. Pentru a se calcula aria maxima a spațiului gol ce s-ar putea produce în dreptul unui element longitudinal de structura trebuie neglijat efectul suprafețelor orizontale (de exemplu, flansele sau platbenzile).

2.5. Ariile totale ale spațiilor goale inițiale trebuie să fie egale cu cele ale spațiilor goale finale.

2.6. Elementele de structura longitudinale care sunt etanșe la cereale pot fi considerate eficiente pe toată lungimea lor; totuși, dacă scopul acestora este de a reduce efectele defavorabile ale deplasării cerealelor, se vor aplica dispozițiile cuprinse la A 10.9.

2.7. Un perete longitudinal discontinuu va fi considerat eficient pe toată lungimea sa.

Ipoteze

În paragrafele ce urmează se presupune ca momentul total de inclinare al unui compartiment este suma rezultatelor obținute prin examinarea următoarelor porțiuni:

2.8. Înspre prova și înspre pupa gurilor de magazie:

1. Dacă un compartiment are doua sau mai multe guri prin care se poate face încărcarea, înălțimea spațiului gol sub punte, din porțiunea sau din porțiunile situate între gurile de magazie, trebuie determinata folosindu-se distanta din prova, respectiv pupa, până la punctul median dintre guri.

2. Poziția finala a spațiilor goale după deplasarea ipotetica a cerealelor va fi astfel cum se prezintă în figura B 2-1.

Figura B 2-1

Figura B 2-1 se găsește în ANEXA 1 la pag. 14, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001.

(1) Dacă aria maxima reprezentând spațiul gol ce se poate forma în dreptul longitudinalei laterale a gurii în punctul B este mai mica decât aria intiala reprezentând spațiul gol de sub AB, adică AB x V(d), se va presupune ca aria excedentară se deplasează spre spațiul final din partea mai înalta.

(2) Dacă, de exemplu, peretele logitudinal situat în C este un perete prevăzut conform A 10.9, el se va extinde până la cel puțin 0,6 m sub D sau E, dacă acesta din urma este situat mai jos.

2.9.

1. În gura de magazie fără perete longitudinal și în dreptul acesteia:

Poziția finala a spațiilor goale, după deplasarea ipotetica a cerealelor, este prezentată în figura B 2-2 sau B 2-3:

Figura B 2 - 2

Figura B 2 - 2 se găsește în ANEXA 1 la pag. 14, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001.

(1) AB - orice excedent de suprafața peste cea care se poate forma în dreptul grinzii în punctul B se deplasează spre spațiul gol final din gura de magazie.

(2) CD - orice excedent de suprafața peste cea care se poate forma în dreptul grinzii în punctul E se deplasează în spațiul gol final din partea mai înalta.

2. În gura de magazie cu perete longitudinal și în dreptul acesteia:

Figura B 2 - 3

Figura B 2 - 3 se găsește în ANEXA 1 la pag. 15, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001.

(1) Aria excedentară a spațiului gol AB se deplasează spre jumătatea mai coborâtă a gurii de magazie, în care se formează doua spații goale distincte, și anume unul în dreptul peretelui din planul diametral, iar celălalt în dreptul ramei longitudinale și al grinzii laterale a gurii dinspre partea înalta.

(2) Dacă în spațiul unei guri de magazie se formează o cuva din saci cu cereale sau baloturi în vrac atunci, în vederea calculării momentului de inclinare transversala, se va presupune ca acest obstacol este cel puțin echivalent cu un perete în planul diametral.

(3) Dacă în planul diametral este prevăzut un perete în conformitate cu A 10.9, el trebuie extins cu cel puțin 0,6 m sub H sau J, dacă acesta din urma este situat mai jos.

Compartimente încărcate în comun

Paragrafele de mai jos descriu comportarea spațiilor goale ipotetice care trebuie luate în considerare atunci când compartimentele se incarca în comun:

2.10. Compartimente fără perete eficient în planul diametral:

1. Sub puntea superioară - spațiile goale se considera la fel ca în cazul sistemului cu o singura punte, descris la B 2.8.2 și B 2.9.1.

2. Sub puntea a 2-a - zona spațiului gol ce se poate deplasa din partea mai joasa, adică aria reprezentând spațiul gol inițial minus aria reprezentând spațiul gol în dreptul grinzii laterale a gurii de magazie, se presupune ca se deplasează după cum urmează: o jumătate spre gura de magazie a puntii superioare și câte o pătrime către partea ridicată de sub puntea superioară și, respectiv, sub puntea a 2-a.

3. Sub puntea a 3-a și puntea inferioară - se presupune ca spațiile goale susceptibile să se deplaseze de la partea joasa a fiecăreia dintre aceste punti se deplasează în cantități egale spre spațiile goale de sub puntile părții înalte și spre spațiul gol din gura de magazie a puntii superioare.

2.11. Compartimentele cu pereți eficienti în planul diametral, ce se extind până la gura de magazie a puntii superioare:

1. La toate nivelurile puntilor, în dreptul peretelui longitudinal, suprafețele corespunzătoare spațiului gol susceptibil să se deplaseze de la partea joasa se admite ca se deplasează în spațiul gol aflat sub jumătatea părții joase a gurii de magazie a puntii superioare.

2. La nivelul puntii situate imediat sub baza peretelui aria corespunzătoare spațiului gol susceptibil să se deplaseze dinspre partea joasa se presupune ca se deplasează astfel: jumătate în golul aflat sub jumătatea părții joase a gurii de magazie din partea superioară, iar restul în cantități egale spre golurile aflate sub punti la partea înalta.

3. La nivelurile puntii aflate sub cele descrise la B 2.11.1 sau B 2.11.2 se presupune ca zona spațiului gol susceptibil să se deplaseze dinspre partea joasa a fiecărei punti se va deplasa în cantități egale spre golurile din cele doua jumătăți ale gurii de magazie din partea înalta, formate de o parte și de alta a peretelui longitudinal, și spre golurile situate sub punti la partea înalta.

2.12. Compartimente cu pereți longitudinali eficienti în planul diametral, care să nu se extindă până la gura de magazie a puntii superioare:

Întrucât nu se poate presupune o deplasare orizontala a spațiilor goale la același nivel de punte ca și peretele, aria corespunzătoare spațiului gol susceptibil să se deplaseze de la partea joasa de la acest nivel se presupune ca se deplasează deasupra peretelui spre spațiile goale situate în părțile înalte, conform principiilor indicate la B 2.10 și B 2.11.

3. Momentul volumetric ipotetic de inclinare al unui compartiment plin nerujat

3.1. Toate prevederile menționate la B 2 pentru compartimentele pline rujate se vor aplica, de asemenea, și compartimentelor pline nerujate, cu excepția celor de mai jos.

3.2. În compartimentele pline nerujate, care sunt exceptate de la rujarea în afară periferiei gurii de magazie conform prevederilor menționate la A 10.3.1:

1. se presupune ca după deplasare suprafața cerealelor formează un unghi de 25° cu orizontala. Totuși, dacă în orice secțiune a compartimentului în pupa, prova sau de fiecare parte a gurii de magazie aria medie transversala a spațiului gol este mai mica sau egala cu aria care ar fi obținută conform B 1.1, atunci unghiul format cu orizontala al suprafeței cerealelor după deplasare din acea secțiune se presupune ca este de 15°; și

2. aria spațiului gol în orice secțiune transversala a compartimentului se presupune ca este aceeași înainte și după deplasarea cerealelor, adică se presupune că nu se efectuează nici o încărcare suplimentară în timpul deplasării cerealelor.

3.3. În compartimentele pline nerujate, care sunt exceptate de la rujarea la extremități, în pupa și prova gurii de magazie, în virtutea dispozițiilor cuprinse la A 10.3.2:

1. se presupune ca după deplasare suprafața cerealelor va face cu orizontala un unghi de 15°; și

2. se presupune ca după deplasare suprafața cerealelor la extremități, în pupa și în prova gurii de magazie, formează un unghi de 25° cu orizontala.

4. Momentul volumetric ipotetic în puțuri

Schema finala a spațiilor goale după deplasarea ipotetica a cerealelor este ilustrata în figura B 4.

Figura B 4

Figura B 4 se găsește în ANEXA 1 la pag. 16, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001.

Dacă spațiile laterale din dreptul putului nu pot fi arimate în conformitate cu dispozițiile cuprinse la A 10, se va presupune ca are loc o deplasare a suprafeței cerealelor la un unghi de 25°.

5. Momentul volumetric ipotetic de inclinare al compartimentelor parțial umplute

5.1. Dacă suprafața libera a cerealelor în vrac nu a fost arimata conform A 16, A 17 sau A 18, se va presupune ca suprafața cerealelor după deplasare va fi de 25° fata de orizontala.

5.2. Dacă se monteaza un perete într-un compartiment parțial umplut, acesta trebuie să se extindă de la un nivel amplasat deasupra suprafeței cerealelor, corespunzând unei optimi din lățimea maxima a compartimentului, la un nivel situat la aceeași distanta sub suprafața cerealelor.

5.3. Într-un compartiment în care pereții longitudinali nu sunt continui între limitele transversale lungimea pe care acești pereți sunt eficienti ca dispozitive destinate sa prevină deplasarea suprafeței cerealelor pe toată lățimea acesteia trebuie să fie considerată egala cu lungimea reală a peretelui minus 2/7 din cea mai mare dintre următoarele doua distanțe măsurate transversal: distanta care separa peretele de peretele adiacent sau distanta care separa peretele de bordul navei. În cazul încărcării în comun aceasta corecție nu este aplicabilă compartimentelor inferioare, în cazul în care compartimentul superior este fie un compartiment plin, fie un compartiment parțial umplut.

6. Alte prevederi

O Administrație sau un guvern contractant în numele unei Administrații poate autoriza abaterea de la prevederile conținute în acest cod în cazurile în care acest lucru se considera justificat, ținând seama de prevederile pentru aranjamentele structurale sau de încărcare, prevăzute de criteriul de stabilitate menționat la A 7. Dacă o astfel de autorizație este recunoscută sub aceasta reglementare, particularitățile vor fi incluse în documentul de autorizare sau în datele privind încărcătura de cereale.

-------