Legea nr. 80/1941

Articolul 1

Se pedepsesc cu moartea acei care:

a) Posedă sau poartă arme, munițiuni, explozibile fără autorizațiune legală;

b) Jefuiesc în bande, oricare ar fi numărul membrilor lor, depozite publice de materiale, mărfuri, munițiuni, armament, explozibile ori casele publice de bani sau valori;

c) Sustrag munițiuni, arme de orice fel, din cazărmi, depozite, fabrici aparținînd Statului sau particularilor, sau din orice local al armatei ori al autorităților care au sarcina menținerii ordinei;

d) Îndeamnă prin viu grai sau prin orice mijloace la manifestațiuni sau acțiuni cu caracter de uneltire împotriva ordinei politice sau sociale existente în Stat, împărțirea sau distribuirea averii altora, scutirea de impozite ori lupta de clasă;

e) Trag cu armele din clădiri, ori adăposturi sau de oriunde, asupra membrilor guvernului, organelor autorității publice sau armatei, indiferent de rezultatul obținut;

f) Ocupă fără drept legal edificiile publice;

g) Distrug instalațiile de utilitate publică;

h) Tipăresc, scriu, desemnează sau multiplică în orice mod, ori împart, manuscrise, manifeste, schițe, desene ce ar conține un îndemn la săvîrșirea unui act, sau manifestarea unei idei care constituie o uneltire împotriva ordinei existente în Stat.

Articolul 2

Se pedepsesc cu moartea următoarele infracțiuni prevăzute de Codul penal:

Atentatele contra persoanei Regelui și Familiei Regale (art. 204); uneltirea contra ordinei sociale (art. 209, partea II-a, lit. a) și c); răzvrătirea (art. 210); insurecțiunea armată (art. 211); uzurpare militară (art. 212); coaliția funcționarilor contra siguranței Statului (art. 217); instigarea antimilitară (art. 218); complotul (art. 227); omisiunea denunțării complotului (art. 228); rebeliunea (art. 259, 260, 261, 262); violența contra armoniei sociale (art. 330); înlesnirea infracțiunilor contra liniștei publice (art. 335); provocare de pericol public (art. 352); pericolul de catastrofă de cale ferată (art. 359, 360, 361, 364); pericolul public prin stricarea mijloacelor de comunicație telefon, telegraf, radio (art. 365, 366), precum și omorul (art. 463, 464, punctele 1, 2, 3 și 8), cînd este comis în scopul de uneltire împotriva ordinei politice*) sau sociale existente în Stat.

------------

Articolul 3

Se pedepsesc cu munca silnică pe viață acei care cu prilejul acțiunilor cu caracter de uneltire împotriva ordinei publice sau sociale existente în Stat;

a) Ating libertatea individului ori domiciliului său;

b) Violează sau uzurpă proprietatea;

c) Organizează din străinătate sau dau directive în țară pentru formarea unei organizațiuni în scopul de a tulbura ordinea publică sau siguranța interioară ori exterioară a Statului, sau se asociază unor asemenea organizațiuni;

d) Înlesnesc pe orice cale intrarea sau ieșirea din țară a persoanelor care activează în scopul mai sus arătat;

e) Transmit sau procură, în original sau copie, unui guvern străin, agenților săi sau oricărei alte persoane fără calitate de a lua cunoștință de ele sau divulgă în totul sau în parte documente de ordin diplomatic sau de orice altă natură, emanând din partea guvernului sau autorităților publice și interesând ordinea de Stat a României;

f) Intră în legătură cu vreo persoană, vreo autoritate publică sau vreo asociațiune cu caracter internațional din țară sau străinătate, cu scopul de a primi instrucțiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei revoluții politice sau sociale.

Pedeapsa se aplică independent de pierderea cetățeniei.

Articolul 4

Este interzisă orice constituire de organizațiune politică neautorizată de Stat.

Articolul 5

Este interzisă constituirea de asociațiuni clandestine sub orice formă sau care au o activitate clandestină, precum: loji masonice, grupuri, nuclee, cuiburi și alte asemenea formațiuni potrivnice ordinei existente în Stat.

Articolul 6

Este interzisă constituirea de organizațiuni cu caracter religios, cultural, politic sau social al căror scop sau activitate tind la primejduirea ordinei în Stat și urmăresc să dea o acoperire legală unei activități interzise.

Articolul 7

Conducătorii și cei ce fac parte din organizațiunile sau formațiunile prevăzute de art. 4, 5 și 6, se vor pedepsi cu munca silnică de la 10 - 25 ani.

Simpla participare la vreuna din adunările asociațiunilor sau formațiunilor interzise de prezenta lege, precum și propaganda prin grai sau prin scris pentru constituirea lor, sau transmiterea de ordine scrise sau verbale în vederea aceluiași scop, se pedepsește cu aceeași pedeapsă.

Articolul 8

Este interzis mersul în formațiune militară pe șosele, străzi ori piețe publice, în scop de manifestație politică sau socială.

Este de asemenea interzis de a cânta în grupuri, pe jos, în automobile, în tren sau folosind orice alt mijloc de transport, arii ce ar putea fi socotite ca exprimarea unor anumite idei politice sau sociale, ori de a reproduce prin orice mijloace, în public, asemenea arii.

Articolul 9

Este interzis a participa la manifestațiuni de stradă sau procesiuni, în scopul propagandei sau oricărei alte acțiuni cu caracter de uneltiri împotriva ordinei politice sau sociale existente în Stat.

Articolul 10

Este interzis de a primi, sub orice formă, direct sau prin persoană interpusă, sume de bani sau alte foloase materiale, fie de la români, fie de la străini, în scopuri oprite de prezenta lege.

Articolul 11

Călcarea dispozițiunilor din articolele 8, 9 și 10 se pedepsește cu munca silnică de la 5 - 15 ani.

Articolul 12

Se pedepsesc cu munca silnică de la 5 - 10 ani acei care:

a) Calomniază, difamează sau aduc injurii Regelui, Conducătorului Statului sau membrilor Guvernului;

b) Acuză membrii Guvernului sau șefii autorităților de spirit iudaic sau francmasonerie, fără a putea face dovada verității.

Articolul 13

Se pedepsesc cu temniță grea de la 3 - 10 ani acei care:

a) Aduc atingere onoarei sau demnității șefilor autorităților publice sau întreprind orice acțiuni de natură a știrbi prestigiul autorității;

b) Poartă în public uniforme, cînd prin aceasta se manifestă afilierea la o asociație sau la o înțelegere neaprobată de autoritatea publică sau de lege;

c) Iau sau prestează orice fel de jurământ, în afară de jurământul cerut sau autorizat de lege;

d) Cunosc pe autorii unei infracțiuni prevăzute în prezenta lege și nu îi denunță autorităților;

e) Dau sprijin material, personal sau în calitate de directori ori administratori, ori prepuși ai asociațiilor sau societăților de orice natură, în orice fel, unor autorități publice sau asociațiuni din țară sau străinătate care urmăresc scopuri interzise de prezenta lege.

Articolul 14

Delapidarea pînă la suma sau valoarea de lei 50.000 se pedepsește cu munca silnică de la 5 - 8 ani; de la 50.000 lei la 1.000.000 lei, cu munca silnică de la 10 la 25 ani; iar dacă suma sau valoarea delapidată este mai mare de lei 1.000.000, pedeapsa este moartea.

Dispozițiuni comune

Articolul 15

Pe lîngă pedepsele aplicate celor condamnați în infracțiunile prevăzute în prezenta lege, instanțele vor mai pronunța și următoarele sancțiuni:

1. Degradarea civică pe toată viața.

2. Confiscarea întregii averi mobile și imobile.

3. Destituirea din funcțiunile publice.

4. Pierderea pensiei.

5. Anularea diplomelor de Stat sau particulare ce posedă.

6. Interzicerea de a mai ocupa vreo funcțiune sau îndeletnicire cu caracter intelectual, sub sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. final.

7. Interzicerea de a purta decorațiuni.

Bunurile confiscate vor fi trecute la fondul de reconstrucție al Statului.

Articolul 16

Cînd infracțiunile prevăzute prin prezenta lege sînt comise de evrei sau de persoane de altă origine etnică decât cea română, ori de comuniști, pedeapsa se va dubla, fără a putea depăși maximum general.

Articolul 17

Instigatorii, complicii, favorizatorii și tăinuitorii la infracțiunile prevăzute în prezenta lege se pedepsesc ca și autorii.

Cei care au participat la infracțiuni, dacă, înainte de a fi urmăriți, denunță autorităților pe făptuitori li se va reduce pedeapsa cu un grad cînd aceasta este moartea sau munca silnică pe viață. Aceasta din urmă se va reduce la maximum muncii silnice pe timp mărginit. În toate celelalte cazuri, pedeapsa se va reduce la minimum pedepsei prevăzute de prezenta lege.

Articolul 18

Părinții sau tutorii care nu exercită asupra minorilor aflați sub privegherea lor cuvenită supraveghere vor fi pedepsiți, în cazul cînd minorul săvârșește vreuna din infracțiunile prevăzute de această lege, cu închisoare corecțională de la 1 la 5 ani, dacă faptul lor nu este pedepsit de această lege cu o pedeapsă mai mare.

Cu aceeași pedeapsă se vor pedepsi și patronii care cunoscînd activitatea potrivnică prevederilor acestei legi a salariaților sau ucenicilor din întreprinderea lor, nu încunoștințează autoritatea în drept. Lipsa de supraveghere a patronului, în cazul cînd salariații sau ucenicii au săvârșit una din infracțiunile prevăzute de această lege, se pedepsește cu închisoarea corecțională de la 6 luni la 1 an.

Articolul 19

Acei care locuiesc în apartamentul din care s-a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 1 lit. e), se vor pedepsi cu aceeași pedeapsă ca și autorul infracțiunii.

Vor fi apărați de pedeapsă:

a) Acei care locuind în același apartament cu infractorul au încunoștințat autoritatea de purtările dubioase ale infractorului;

b) Acei în al căror apartament infractorul a pătruns prin violență și n-au avut posibilitatea denunțării.

Articolul 20

Infractorii minori care au împlinit vîrsta de 15 ani vor fi pedepsiți cu pedepsele prevăzute pentru majori.

Articolul 21

Asociațiile și societățile de orice natură, care dau sprijin material, în orice mod, unei asociațiuni sau grupări interzise de prezenta lege sau vreunei persoane care a comis infracțiunile prevăzute de această lege; se vor disolva și li se va confisca întreaga avere, fără prejudiciul sancțiunii penale prevăzute de art. 13 lit. e), pentru directorii și administratorii lor.

Bunurile confiscate vor fi trecute la fondul de reconstrucție al Statului.

Articolul 22

Este interzis funcționarilor publici care primesc sub orice formă sau titlu o retribuțiune de la Stat, județ, comună, regie, casă autonomă, administrațiune comercială, direcție specială sau orice altă instituție publică ori așezământ al cărui buget este supus aprobării unui organ tutelar, de a face parte din vreo organizațiune sau grupare politică neautorizată de Stat.

Funcționarii prevăzuți mai sus, din momentul trimiterii lor în judecată pentru vreuna din faptele prevăzute de prezenta lege și independent de aplicarea vreunei sancțiuni penale, vor fi destituiți de Ministerul de care depinde sau de Ministerul care exercită controlul instituțiunii din care fac parte.

Ei vor pierde și dreptul la pensiune din momentul destituirii

Articolul 23

Este interzis studenților și elevilor de la școlile de orice grad de învățămînt de a adera la acțiuni politice sau de a participa la manifestațiuni cu caracter politic sau social.

De asemenea ei nu pot participa la reuniuni de niciun fel, cu excepția ședințelor de curs, institute sau conferințe și numai sub directa conducere a membrilor corpului didactic. Ei pot participa la reuniunile asociațiunilor studențești, funcționînd în mod legal.

Cei ce se vor abate de la dispozițiunile prezentei legi, independent de aplicarea sancțiunilor penale, vor fi exmatriculați de către rectorii universităților sau de directorii școalelor respective și nu vor mai putea fi înscriși în nicio școală de Stat ori particulară, iar diplomele ce posedă vor fi anulate.

Este interzis studenților și elevilor, sub sancțiunea prevăzută la art. 1 alin. 1, de a poseda sau purta arme de orice fel chiar cu autorizațiune legală.

Articolul 24

Este interzis profesorilor de orice grad de învățămînt de a face propagandă politică sub orice formă în școală sau de a întreprinde cu studenții sau elevii orice fel de acțiuni care ar putea avea scopuri politice.

Acei care se abat de la dispozițiunile alineatului precedent, independent de sancțiunile penale, vor fi destituiți din învățămînt, cu pierderea dreptului la pensiune, a drepturilor politice și anularea diplomelor ce posedă. Ei nu vor mai putea ocupa nicio funcțiune publică și nici vreo altă îndeletnicire cu caracter intelectual, neputându-și câștiga existența decât prin muncă manuală.

Călcarea dispozițiunilor din alineatul precedent se va pedepsi cu închisoare corecțională de la 5 - 10 ani. Cu aceeași pedeapsă vor fi sancționați și acei care se vor servi de activitatea intelectuală a acestora.

Articolul 25

Monahii și membrii clerului de orice confesiune care se fac vinovați de vreuna din infracțiunile prevăzute de prezenta lege, independent de sancțiunile penale, vor fi destituiți cu pierderea dreptului la pensiune, și anularea diplomelor ce posedă.

Ei vor fi caterisiți de chiriarhul respectiv fără nicio altă formalitate și li se vor aplica și dispozițiunile prevăzute de art. 24 alin. 2 și 3.

Articolul 26

Acei care colportează sau răspândesc știri false, precum și acei care prin atitudinea lor contribuie la tulburarea ordinei și liniștei publice, li se poate fixa un domiciliu obligator sau pot fi internați într-un lagăr de muncă.

Aceste sancțiuni vor fi luate printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea Ministerului de Interne.

Domiciliul obligator și internarea într-un lagăr de muncă se vor putea impune pe un termen de 6 luni la 1 an.

Jurnalele Consiliului de Miniștri sînt considerate ca acte de guvernământ și nu sînt generatoare de daune.

Persoanele supuse domiciliului obligator sau internării într-un lagăr, care nu se vor supune sancțiunilor prevăzute de acest articol, se vor pedepsi cu închisoare corecțională de la 3 - 5 ani și amendă de la 10.000 - 50.000 lei.

Cînd abaterile de la dispozițiunile de mai sus sînt comise de persoane de altă origine etnică decât cea română, sancțiunile vor fi dublate.

Cei internați în lagăr sînt obligați să plătească suma de 200 lei pe zi, din care jumătate va servi ca întreținere personală, iar restul pentru întreținerea lagărului.

Cei ce refuză de a plăti suma de mai sus, vor fi urmăriți asupra averii lor mobile sau imobile, potrivit legii pentru unificarea procedurii fiscale.

În cazul cînd cel internat este lipsit de mijloace, el va fi obligat la prestarea unei munci din produsul căreia se va reține suma ce revine Statului.

Articolul 27

Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se judecă în timp de război, mobilizare sau pe un teritoriu sub stare de asediu, de către instanțele militare, cu excepțiunea aceleia prevăzute de art. 14.

Cercetările se vor face de Parchetul militar respectiv în termen de 24 de ore. El va învesti direct instanța de judecată.

Instanța de judecată se va pronunța în termen de 24 de ore de la sesizare.

Împotriva hotârîrii pronunțate nu este admisă nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.

Se admite contestația la executare numai pentru eroare asupra persoanei. În acest caz, judecata se va face de aceeași instanță în termen de 24 de ore.

Împotriva hotârîrii dată în contestație nu este admisă nicio cale de atac.

Hotărîrea se va executa în 10 ore de la pronunțare.

Articolul 28

În timp de pace competența aparține instanțelor criminale de pe lîngă Curțile de apel.

Cercetările vor fi făcute de Parchetul tribunalului respectiv, care va învesti direct instanța criminală.

Toate dispozițiunile prevăzute în art. 27 se aplică și instanțelor criminale.

Articolul 29

Persoana bănuită de săvîrșirea vreunei infracțiuni prevăzută de această lege, care este dispărută de la domiciliul său și nu poate fi găsită, va fi invitată pe calea publicațiunii în ziare să se prezinte înaintea parchetului respectiv în termen de 3 zile libere de la publicațiunea făcută. Dacă cel chemat nu răspunde invitațiunii și prin aceasta întărește bănuielile ce sînt împotrivă-i, va fi declarat de Parchet culpabil de faptul ce i se pune în sarcină. Încheierea parchetului va fi publicată în Monitorul Oficial și în ziarele mai răspândite în țară.

Orice cetățean are îndatorirea de a aduce la cunoștința autorității polițienești locul unde se găsește persoana declarată culpabilă.

Acel care cunoscînd acel loc nu va încunoștința autoritatea polițienească va fi socotit favorizator și se va pedepsi ca și infractorii prevăzuți la litera d) de sub art. 13.

Articolul 30

Bunurile grupărilor sau asociațiunilor dizolvate pe temeiul acestui decret-lege se vor pune sub administrațiune și se vor lichida potrivit legii privitoare la administrarea bunurilor partidelor politice dizolvante.

Articolul 31

Instanțele vor înainta Ministerului de Justiție o copie după hotărîrile pronunțate contra celor trimiși în judecată pentru infracțiunile prevăzute în prezenta lege. Ministerul de Justiție va ține o evidență a tuturor acestor infractori.

Articolul 32

Infracțiunile prevăzuse de Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestațiunilor care urmăresc o acțiune cu caracter de uneltire împotriva ordinei sociale existente în Stat din 13 noiembrie 1940, precum și infracțiunile prevăzute de art. 1, 2 și 3 din Decretul-lege pentru reprimarea unor infracțiuni contra ordinei publice și intereselor Statului din 28 noiembrie 1940, săvîrșite anterior publicării prezentei legi, vor fi cercetate, instruite și judecate de instanțele militare.

Articolul 33

Se abrogă Legea pentru apărarea ordinei în Stat din 15 aprilie 1938; Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestațiunilor care urmăresc o acțiune cu caracter de uneltire împotriva ordinei sociale existente în Stat din 13 noiembrie 1940; Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestațiunilor cu caracter politic, potrivnice prevederilor Decretului-lege nr. 3.151 din 14 septembrie 1940, publicat în Monitorul Oficial din 13 noiembrie 1940, Decretul-lege pentru reprimarea unor infracțiuni în contra ordinei publice și intereselor Statului din 28 noiembrie 1940, precum și orice alte dispozițiuni contrarii prezentului decret-lege.

Rămîn în vigoare dispozițiunile

Decretului-lege nr. 131 din 20 ianuarie 1941 , publicat în Monitorul Oficial nr. 17 din 1941.