Reguli din 13 septembrie 2001

Producția animaliera formeaza o parte integrantă a unităților/fermelor care practica agricultura ecologică.

Producția animaliera trebuie să contribuie la echilibrul sistemelor de productie agricola, prin respectarea cerințelor nutritionale ale culturilor și prin îmbunătățirea materiei organice a solului. În acest fel poate contribui la stabilirea și menținerea interdependentei sol-planta, planta-animal și animal-sol. Ca parte a acestui concept, producția în afara solului nu este în conformitate cu regulile stabilite în prezentele norme metodologice.

Prin utilizarea resurselor naturale care pot fi reinnoite - gunoi de grajd, culturi de leguminoase și culturi furajere - sistemul de culturi/ferme de animale și sistemele de pasunat asigura pastrarea fertilitatii solului și ameliorarea acestuia pe termen lung și contribuie la dezvoltarea unei agriculturi durabile.

Cresterea animalelor în cadrul fermelor ecologice reprezinta o activitate legata de pamant. În afara excepțiilor autorizate în prezenta anexa, animalele trebuie să aibă acces la suprafete de exercitiu în aer liber, iar numărul acestora pe unitatea de suprafața trebuie limitat, pentru asigurarea unui sistem integrat între producția animaliera și producția vegetala. În acest mod se reduce la minim orice formă de poluare a solului, a apelor de suprafața și a celor freatice. Numărul de animale se stabileste în functie de suprafața disponibila, în scopul evitarii pasunatului intensiv și a eroziunii solului. Utilizarea ingrasamintelor naturale de la aceste animale nu trebuie să aibă efecte poluante asupra mediului. Regulile detaliate privind utilizarea ingrasamintelor animaliere sunt stabilite în secțiunea a 11-a - Ingrasamintele provenite de la animale.

În fermele ecologice de crestere a animalelor toate animalele din una și aceeasi unitate/ferma de productie trebuie crescute conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice.

Animalele care nu sunt crescute în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice pot face parte din ferme ecologice, cu mențiunea ca sunt crescute în unități unde adaposturile și parcelele sunt clar separate de unitatile producătoare, în conformitate cu prezentele norme metodologice, și ca este vorba de specii diferite.

Prin derogare, animalele care nu sunt crescute în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice folosesc pentru o perioadă limitata, în fiecare an, pasunile fermelor ecologice, cu mențiunea ca aceste animale sa provina din cresterea extensiva și totodata sa nu se afle în acelasi timp pe aceeasi pasune cu animalele din ferma ecologica. Incarcatura de animale nu trebuie să depășească echivalentul a 170 kg azot/ha/an, conform anexei nr. 4. Aceasta derogare se acordă la propunerea organismului de inspecție și certificare, avizata de A.N.P.E.

Animalele crescute conform prevederilor prezentelor norme metodologice pot pasuna pe terenul comun, cu respectarea urmatoarelor condiții:

a) pamantul a fost tratat o perioadă de cel puțin 3 ani numai cu produsele cuprinse în anexa nr. 2;

b) animalele care nu se supun cerințelor prezentelor norme metodologice, dar care folosesc terenul comun, trebuie să provina dintr-o productie extensiva. Pentru alte specii sau rase necuprinse în prezenta anexa numărul de animale pe hectar trebuie să corespunda incarcaturii maxime echivalente a 170 kg azot/ha/an, asa cum este prevăzut în anexa nr. 4;

c) orice produse animaliere provenite de la animale care au fost crescute conform dispozițiilor prezentelor norme metodologice nu vor fi considerate ca facand parte din producția ecologica, dacă animalele folosesc în comun aceeasi pasune cu animalele care nu sunt crescute în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. Se exceptează cazurile în care aceste animale sunt separate de animalele care nu respecta cerințele prezentelor norme metodologice.

Perioada de conversie a terenului este asociata cu cresterea ecologica a animalelor.

Atunci când o unitate/ferma de productie este transformata, întreaga suprafața a acesteia destinata furajarii animalelor trebuie să respecte principiile productiei ecologice, precum și perioadele de conversie stabilite la cap. I cu privire la plante și produse din plante.

Prin derogare de la acest principiu, perioada de conversie poate fi redusa la un an pentru pasuni, traseele exterioare și suprafetele de exercitii în aer liber, utilizate de speciile de animale pentru agrement și companie. Aceasta perioada poate fi redusa la 6 luni în cazul în care terenul respectiv nu a suferit recent tratamente cu alte produse în afara celor menționate în anexa nr. 2. Aceasta derogare se autorizeaza de către organismele de inspecție și certificare, cu aprobarea A.N.P.E.

Dacă produsele animaliere sunt vandute ca produse ecologice, animalele vor fi crescute conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice pe o perioadă de cel puțin:

a) 12 luni, pentru cabaline, bovine și bubaline pentru producția de carne și, în orice caz, nu mai mult de trei sferturi din durata lor de viața;

b) 6 luni, pentru rumegatoare mici și pentru porci;

c) 6 luni, în cazul animalelor pentru producția de lapte;

d) 10 saptamani, pentru păsările destinate productiei de carne, achiziționate înainte de a avea vârsta de 3 zile;

e) 6 saptamani, pentru păsările destinate productiei de oua.

Fac excepție de la prevederile alin. (1) viteii și rumegatoarele mici pentru producția de carne, care sunt vandute ca produse ecologice, dacă:

a) provin din producția extensiva;

b) sunt crescute în unități/ferme de productie ecologica până în momentul vanzarii sau sacrificarii, pentru o perioadă minima de 6 luni pentru vitei și de doua luni pentru rumegatoare mici;

c) originea lor este în conformitate cu condițiile prevăzute la art. 10 alin. (4) lit. d) și e).

La alegerea speciilor și a raselor se tine seama de capacitatea animalelor de a se adapta la condițiile locale, de vitalitatea și de rezistenta lor la boli. Rasele de animale sunt selectate, cu prioritate, dintre cele indigene, pentru evitarea bolilor specifice sau a problemelor de sănătate asociate catorva rase sau specii utilizate în producția intensiva.

Animalele trebuie să provina din unități/ferme de productie care respecta regulile de productie stabilite la art. 4 și 5 din ordonanța de urgență și în prezenta anexa, privind diferitele tipuri de crestere a animalelor. Acest sistem de productie se aplică pe toata durata de viața a acestor animale.

Prin derogare de la prevederile alin. (2), animalele existente în unitatile/fermele de productie animaliera, care nu respecta regulile stabilite în prezentele norme metodologice, fac obiectul conversiei, cu aprobarea organismelor de inspecție și certificare și cu acordul A.N.P.E.

Cu aprobarea organismelor de inspecție și certificare și cu acordul A.N.P.E., în condițiile în care o cireada sau o turma este formata pentru prima data și în absenta unui numar suficient de animale crescute după metoda de productie ecologica, animalele care nu sunt crescute ecologic se introduc intr-o unitate ecologica de crestere a animalelor în urmatoarele condiții:

a) puicutele destinate productiei de oua vor avea vârsta de până la 18 saptamani;

b) puii destinati productiei de carne vor avea vârsta de maximum 3 zile în momentul în care parasesc unitatea de productie în care au fost produsi;

c) bivolii vor avea vârsta de maximum 6 luni;

d) viteii și manjii crescuti conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice, imediat ce au fost intarcati și având vârsta de maximum 6 luni;

e) mieii și iezii crescuti conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice, imediat ce au fost intarcati și având vârsta de maximum 45 de zile;

f) purceii crescuti conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice, imediat ce au fost intarcati și cantarind maximum 25 kg.

Reinnoirea ori reconstituirea cirezii sau turmei este autorizata de organismul de inspecție și certificare, cu acordul A.N.P.E., atunci când nu sunt disponibile animale crescute ecologic, în urmatoarele condiții:

a) mortalitatea ridicata a animalelor este cauzata de boli sau catastrofe;

b) puicutele destinate productiei de oua vor avea vârsta maxima de 18 saptamani;

c) puii de gaina destinati productiei de carne vor avea maximum 3 zile și purceii intarcati vor cantari maximum 25 kg.

În cazul în care nu sunt disponibile animale crescute ecologic, reinnoirea ori reconstituirea cirezii sau a turmei se face anual cu animale femele, din care maximum 10% cabaline, bovine și bivolite adulte și 20% porcine, ovine și caprine adulte, cu autorizarea organismelor de inspecție și certificare.

Procentele stabilite la alin. (6) nu se aplică unităților/fermelor de productie care au un efectiv mai mic de 10 cabaline sau bovine ori mai puțin de 5 porcine, ovine sau caprine. Pentru aceste unități orice reinnoire de genul celei menționate mai sus este limitata la maximum un animal pe an.

Aceste procente pot fi marite până la 40% cu avizul organismelor de inspecție și certificare, după o extindere a cresterii animalelor în cadrul unității/fermei, după o schimbare a rasei sau după o noua specializare animaliera.

Masculii destinati reproducerii pentru crestere sunt adusi din unități/ferme de productie convenționale, cu condiția ca ulterior acestia să fie crescuti și hraniti conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice.

Animalele provenind din unități/ferme care nu respecta prezentele norme metodologice, conform condițiilor și restrictiilor stabilite la alin. (3)-(9), vor respecta perioadele stabilite la art. 8 alin. (1), dacă produsele urmeaza să fie vandute ca provenind din producția ecologica; în aceste perioade toate regulile stabilite în prezentele norme metodologice vor fi respectate.

În cazul în care animalele sunt obtinute în unități/ferme care nu respecta prezentele norme metodologice, se acordă o atenție deosebită masurilor privind sănătatea animalelor. Organismele de inspecție și certificare, cu acordul A.N.P.E., în functie de condițiile locale, pot aplica măsuri speciale, cum ar fi sortarea și perioadele de carantina.

Furajarea animalelor este o condiție de calitate a productiei, respectand cerințele nutritionale ale animalelor în diferite stadii ale dezvoltării lor. Practicile de ingrasare sunt autorizate în măsura în care sunt reversibile în orice stadiu al procesului de crestere. Hranirea în exces a animalelor este interzisa.

Animalele sunt hranite cu furaje obtinute din agricultura ecologică.

Animalele sunt crescute conform regulilor stabilite în prezenta anexa; de preferat, ele sunt hranite cu furaje produse în propria ferma și, în cazul în care acest lucru nu este posibil, se utilizeaza furaje din alte unități/ferme care respecta regulile productiei ecologice.

Furajul în conversie utilizat în ratiile medii este de maximum 30%. În cazul în care când furajele în conversie provin dintr-o unitate proprie, acest procent poate fi ridicat până la 60%.

Furajarea animalelor tinere se realizează pe bază de lapte natural, de preferinta lapte matern. Toate mamiferele vor fi hranite cu lapte natural pe o perioadă de 3 luni pentru bovine, bubaline și cabaline, 45 de zile pentru ovine și caprine și 40 de zile pentru porcine.

Dacă este cazul, A.N.P.E. indica arealele sau regiunile în care se practica transhumanta, fără a aduce prejudicii prevederilor privind furajarea animalelor, stabilite în prezenta anexa.

Pentru erbivore sistemele de crestere se bazeaza pe utilizarea la maximum a pasunilor în functie de disponibilitatea acestora în diferite perioade ale anului. Minimum 60% din materia uscata din ratiile zilnice va cuprinde furaje grosiere, proaspete sau uscate ori insilozate. Organismele de inspecție și certificare, cu acordul A.N.P.E., pot aproba o reducere cu 50% pentru animalele în lactatie, pe o perioadă maxima de 3 luni pentru fiecare lactatie.

Prin derogare de la prevederile alin. (2), procentul maxim de furaje convenționale aprobat pe an este de 10% pentru erbivore și de 20% pentru alte specii. Aceste valori sunt calculate anual, în procente din materia uscata a furajelor de proveniență agricola. Procentul maxim aprobat de furaje convenționale în ratia zilnica, cu excepția perioadei de transhumanta, va fi de 25%, calculat ca procent din materia uscata.

Prin derogare de la prevederile alin. (8), când producția de furaje este compromisa ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, organismele de inspecție și certificare pot aproba pe o perioadă limitata, pentru o anumita zona, folosirea unui procent mai mare de furaje convenționale.

Pentru păsări furajele utilizate în stadiul de ingrasare trebuie să conțină cel puțin 65% cereale.

Furajele proaspete, uscate sau insilozate trebuie adaugate la ratia zilnica pentru porci și păsări.

Produsele prevăzute în anexa nr. 2 la titlul "Aditivi alimentari pentru animale, anumite substante utilizate în alimentatia animalelor și auxiliari de fabricatie utilizati pentru furaje", pct. I.5 și pct. III. 1, se utilizeaza ca aditivi și ca auxiliari de fabricatie pentru insilozare.

Materiile prime convenționale care se utilizeaza ca furaje de origine vegetala în furajarea animalelor sunt prevăzute în anexa nr. 2 la titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. I, sub rezerva limitelor cantitative impuse în prezenta anexa, și sunt pregatite fără utilizarea solventilor chimici.

Materiile prime furajere de origine animala cuprinse în anexa nr. 2 la titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. II, se utilizeaza în hrana sub rezerva limitelor cantitative stabilite în prezenta anexa.

Pentru satisfacerea cerințelor nutritionale ale animalelor, în furajarea animalelor se utilizeaza produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. III, și la titlul "Aditivi alimentari pentru animale, anumite substante utilizate în alimentatia animalelor și auxiliari de fabricatie utilizati pentru furaje", pct. I.1 și I.2.

Numai produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Aditivi alimentari pentru animale, anumite substante utilizate în alimentatia animalelor și auxiliari de fabricatie utilizati pentru furaje", pct. I.3, I.4, I.6, II și III, se utilizeaza în furajarea animalelor în scopurile indicate pentru categoriile menționate. Antibioticele, coccidiostaticile, medicamentele de uz veterinar, stimulentii de crestere sau alte substante destinate stimularii cresterii ori productiei nu se utilizeaza în furajarea animalelor.

Se interzice utilizarea organismelor modificate genetic și a derivatelor lor în obtinerea de furaje, materii prime, furaje compuse, aditivi furajeri, auxiliari de fabricatie pentru furaje și de alte produse utilizate în furajarea animalelor.

Prevenirea bolilor în producția animaliera ecologica se bazeaza pe urmatoarele principii:

a) selectarea corespunzătoare a raselor sau speciilor de animale conform art. 10;

b) aplicarea practicilor de crestere a animalelor, corespunzător cerințelor fiecarei specii, încurajând rezistenta ridicata la boli și prevenirea infectiilor;

c) utilizarea furajelor de calitate, asigurarea unei miscari curente și accesul la pasuni, în scopul stimularii imunitatii naturale a animalului;

d) asigurarea unei densitati corespunzătoare a animalelor, evitandu-se astfel supraaglomerarea și orice alte probleme de sănătate care pot rezultă din aceasta.

Principiile stabilite la alin. (1) trebuie să limiteze problemele de sănătate ale animalelor, astfel încât acestea să poată fi controlate, în principal, prin prevenire.

Atunci când un animal se imbolnaveste sau este ranit, acesta trebuie tratat imediat și izolat în adaposturi corespunzătoare.

Utilizarea medicamentelor de uz veterinar în cresterea animalelor prin metodele de productie ecologica se bazeaza pe respectarea urmatoarelor principii:

a) produsele fitoterapeutice, produsele homeopatice, precum și oligoelementele și produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. III, se utilizeaza de preferinta în locul medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteza sau al antibioticelor, cu condiția ca ele să aibă un efect terapeutic real pentru speciile de animale cărora li se adreseaza și pentru starea de sănătate careia îi este destinat tratamentul;

b) atunci când utilizarea produselor menționate mai sus nu este eficienta sau dacă produsele nu sunt eficiente în combaterea unei boli ori în tratarea ranilor și tratamentul animalelor este indispensabil pentru evitarea suferintei sau a chinului acestuia, este posibil să se recurga la medicamente veterinare alopatice chimice de sinteza sau la antibiotice, numai sub responsabilitatea medicului veterinar;

c) utilizarea medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteza sau a antibioticelor în tratamentele preventive este interzisa.

În completarea principiilor de mai sus se aplică urmatoarele reguli:

a) este interzisa utilizarea substanțelor de stimulare a cresterii sau a productiei, precum și utilizarea hormonilor ori a altor substante similare pentru controlul reproducerii sau în alte scopuri. Hormonii se administreaza numai unui animal determinat în cadrul unui tratament veterinar curativ;

b) sunt autorizate tratamentele veterinare ale animalelor sau tratarea cladirilor, echipamentelor și instalațiilor, conform legislației naționale, inclusiv utilizarea de medicamente veterinare imunologice, atunci când o afectiune a fost depistata intr-o anumita zona în care este amplasata unitatea/ferma de productie.

Atunci când se utilizeaza medicamente de uz veterinar se indica clar tipul produsului, precum și detaliile privind diagnosticul, posologia, metoda de administrare, durata tratamentului și termenul de retragere legal. Aceste informații trebuie comunicate organismelor de inspecție și certificare înainte ca animalele sau produsele animaliere să fie comercializate ca produse ecologice. Animalele tratate trebuie să fie clar identificate, individual în cazul animalelor mari, individual sau pe loturi, în cazul pasarilor și al animalelor mici.

Perioada de asteptare între ultima administrare, în condiții normale de utilizare, a medicamentelor veterinare alopatice aplicate unui animal și producția de produse alimentare provenind de la acest animal, cu referire la modul de productie ecologica, este dubla față de perioada de asteptare legala sau, în cazul în care această perioadă nu este specificata, ea este de minimum 48 de ore.

Dacă un animal sau un grup de animale primeste într-un an doua sau maximum trei tratamente pe bază de medicamente veterinare alopatice chimice de sinteza sau de antibiotice, cu excepția vaccinurilor, tratamentelor pentru paraziti și a planurilor de eradicare obligatorii, aceste animale sau produsele obtinute de la acestea nu pot fi vandute ca produse ecologice. Animalele respective trebuie să parcurga perioada de conversie conform art. 7, 8 și 9, cu acordul organismului de inspecție și certificare.

Reproducerea animalelor crescute ecologic se bazeaza pe metode naturale. Este permisa inseminarea artificiala, dar alte forme de reproducere artificiala sau asistată sunt interzise.

Operațiile privind aplicarea benzilor elastice la cozile oilor, taierea cozilor, taierea dintilor, retezarea ciocurilor și a coarnelor nu trebuie efectuate sistematic în fermele/unitatile ecologice. O parte din aceste operații se autorizeaza de organismele de inspecție și certificare, din motive de siguranță sau dacă ele urmaresc îmbunătățirea stării de sănătate, bunastarea sau igiena animalelor. Aceste operații trebuie efectuate la vârsta cea mai potrivita de către personal calificat, astfel încât suferinta animalelor să fie redusa la minim.

Castrarea fizica este permisa pentru asigurarea calității produselor și menținerea practicilor traditionale de productie (de exemplu: porcii pentru carne, taurasii, claponii etc.) și numai în condițiile menționate în ultima fraza a alin. (2).

Este interzisa tinerea animalelor în stare legata. Prin derogare de la acest principiu, organismele de inspecție și certificare autorizeaza aceasta practica pentru animalele individuale, în baza unei motivari facute de operator privind necesitatea acestei operațiuni din motive de siguranță sau de bunastare, și legarea se face numai pentru o perioadă limitata.

Prin derogare de la prevederile alin. (4), vitele se leagă în adaposturi, cu mențiunea ca sunt prevăzute plimbari ale acestora, iar cresterea se face, respectandu-se cerințele de bunastare, cu asternuturi de paie corespunzătoare, precum și cu gestionare individuala. Aceasta derogare poate fi aprobata de organismele de inspecție și certificare.

Prin derogare, bovinele din fermele mici se leagă atunci când nu este posibila tinerea acestora în grupuri, corespunzătoare cerințelor comportamentului lor, cu condiția ca ele să aibă de cel puțin două ori pe săptămâna acces la pasuni, la traseele exterioare și la suprafetele de exercitiu în aer liber. Derogarea se poate aproba de organismele de inspecție și certificare.

Când animalele sunt crescute în grupuri, marimea grupului se stabileste în functie de stadiul lor de dezvoltare și de necesitatile comportamentale ale speciilor respective. Este interzisa tinerea animalelor în condiții sau sub diete care le provoaca anemie.

Pentru păsări vârsta minima de sacrificare este de: 81 de zile pentru gaini, 150 de zile pentru claponi, 49 de zile pentru ratele Pekin, 70 de zile pentru ratele femele Muscovy, 84 de zile pentru ratele masculi Muscovy, 92 de zile pentru ratele Mallards, 94 de zile pentru bibilici, 140 de zile pentru curcani și pentru gastele pentru carne. În cazurile în care operatorii nu aplica aceste varste minime de sacrificare, ei trebuie să recurga la rase cu crestere lenta.

Transportul animalelor se efectueaza astfel încât sa limiteze stresul suferit de acestea. Încărcarea și descarcarea lor trebuie efectuate cu grija și fără a se folosi nici un fel de stimulare electrica pentru a constrange animalele. Este interzisa utilizarea oricăror tranchilizante alopatice inaintea și în timpul transportului.

Până la sacrificare și în timpul acesteia animalele trebuie manipulate astfel încât stresul lor să fie redus la minimum.

Cantitatea totala de ingrasaminte pe unitate/ferma nu poate depăși echivalentul a 170 kg azot/hectar/an pe suprafața agricola utilizata. Acolo unde este cazul densitatea totala a animalelor se reduce pentru a se evita depășirea limitei stabilite.

Pentru determinarea densitatii corespunzătoare a animalelor unitatile de vita mare echivalente cu 170 kg azot/hectar/an pe suprafața agricola utilizata pentru diferite categorii de animale, se pot stabili de A.N.P.E., luandu-se ca referința datele prevăzute în anexa nr. 4.

Orice abatere de la aceste valori trebuie justificata. Aceasta cerința se referă doar la calcularea numarului maxim de animale în scopul asigurarii nedepasirii limitei de 170 kg azot/hectar/an, fără a se aduce prejudicii densitatii animaliere pentru sănătatea și bunastarea acestora, după cum este stabilit la art. 17, 18, 19 și 20 și în anexa nr. 5.

Unitatile/fermele agricole ecologice pot stabili colaborari cu alte unități/ferme care respecta prevederile prezentelor norme metodologice, în scopul distribuirii surplusului de ingrasaminte rezultate din producția ecologica. Limita maxima de 170 kg azot/hectar/an de suprafața agricola utilizata se calculeaza cu acordul tuturor unităților/fermelor de productie ecologica implicate intr-o astfel de cooperare.

Se pot stabili limite mai mici decat cele specificate la alin. (1)-(4), luandu-se în considerare caracteristicile suprafetei respective, aplicarea altor ingrasaminte pe bază de azot pe suprafața respectiva și preluarea azotului din sol de către culturi.

Echipamentele destinate depozitarii ingrasamintelor provenite de la animale trebuie să aibă capacitatea de a împiedica poluarea apei prin scurgeri directe sau prin scurgeri și infiltrari în sol.

Pentru a se asigura o buna administrare a ingrasamintelor capacitatea echipamentelor destinate depozitarii ingrasamintelor provenite de la animale trebuie să depășească capacitatea de depozitare a acestora necesară pentru perioada cea mai lunga a anului, când se poate intampla ca folosirea ingrasamintelor pentru sol să fie necorespunzatoare sau nepotrivita, în cazurile în care unitatea de productie este amplasata intr-o zona desemnata sensibila la nitrati.

Condițiile de adapostire a animalelor trebuie să corespunda cerințelor lor biologice, fiziologice și etologice. Adaposturile trebuie să fie bine izolate termic, ventilate natural și iluminate astfel încât să asigure animalelor un microclimat de confort, cu temperatura și umiditate optime, curenti de aer adecvati, iar concentrația de gaze și nivelul de pulberi aeromicroflora să se incadreze în normele de igiena.

Spatiile în aer liber, suprafetele de exercitii în aer liber sau traseele exterioare trebuie să ofere, în functie de condițiile meteorologice locale și de rasele respective, o protecție suficienta împotriva ploii, vantului, soarelui și temperaturilor extreme.

Adapostirea animalelor nu este obligatorie în zonele în care condițiile climatice corespunzătoare permit ca animalele să fie tinute în mediul exterior.

Densitatea animalelor în adaposturi trebuie să garanteze confortul și bunastarea animalelor în functie de rase și de vârsta lor. Trebuie avute în vedere nevoile comportamentale ale animalelor, marimea grupului și sexul acestora. Densitatea optima trebuie să asigure bunastarea animalelor, acestora punandu-li-se la dispoziție un spatiu suficient pentru a sta în picioare în mod natural, pentru a se aseza cu usurinta, pentru a se intoarce, pentru a-și face toaleta, pentru a putea sta în toate pozitiile și a face miscari naturale, cum ar fi să își intinda aripile și sa dea din aripi.

Suprafetele minime ale adaposturilor și ale spatiilor de exercitiu în aer liber și alte caracteristici locale de adapostire, destinate diferitelor specii și categorii de animale, sunt stabilite în anexa nr. 5.

În aer liber densitatea de populare a animalelor care se gasesc pe pasuni sau pe alte fanete, terenuri umede ori ierboase sau în alte habitate naturale ori seminaturale trebuie să fie suficient de scazuta pentru a se evita erodarea solului și exploatarea excesiva a vegetatiei.

Adaposturile, tarcurile, echipamentele și ustensilele trebuie să fie curatate și dezinfectate astfel încât sa previna toate infectiile incrucisate și dezvoltarea organismelor purtătoare de boli. Numai produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Produse autorizate pentru curatarea și dezinfectia adaposturilor și a instalațiilor de crestere a animalelor" se utilizeaza pentru curatarea și dezinfectia cladirilor și instalațiilor. Fecalele, urina și hrana nemancata sau dispersata trebuie inlaturate ori de cate ori este necesar, pentru a se reduce la minimum mirosurile și pentru a se evita atragerea insectelor și a rozatoarelor.

Sub rezerva prevederilor art. 12 alin. (3), mamiferele trebuie să aibă acces la pasuni, la suprafetele de exercitiu sau la traseele exterioare care sunt parțial acoperite și trebuie să utilizeze aceste zone atâta timp cat starea fiziologica a animalului, condițiile meteorologice și starea terenului o permit, cu excepția cazurilor în care cerințele naționale privind problemele specifice de politie sanitara interzic acest lucru. Erbivorele au acces la pasuni ori de cate ori condițiile permit acest lucru.

În cazurile în care erbivorele au acces la pasuni în perioada de pasunat, iar sistemul de adapostire pe timp de iarna ofera libertate de miscare animalelor, obligația de a prevedea suprafete de exercitiu în aer liber sau de alergare în camp deschis pe timpul iernii poate fi amanata.

Fără a încalcă prevederile ultimei fraze a alin. (1), taurii în vârsta de peste un an trebuie să aibă acces la pasuni sau la suprafetele de exercitiu în aer liber ori la traseele exterioare.

Prin derogare de la prevederile alin. (1), faza finala de ingrasare a bovinelor, porcinelor, suinelor și ovinelor pentru producția de carne are loc în stabulatie, cu mențiunea ca aceste perioade în care animalele stau în adapost sa nu fie mai mari de o cincime din durata lor de viața și sa nu dureze mai mult de 3 luni.

Adaposturile animalelor trebuie să aibă podele netede, dar nu alunecoase. Minimum jumătate din suprafața totala a podelelor trebuie să fie solida și sa nu fie alcatuita din stinghii sau podea tip gratar.

Adaposturile animalelor trebuie să fie prevăzute cu o suprafața de culcare și de odihnă confortabila, curata și uscata, suficient de mare, având o alcatuire solida. Suprafața de odihnă este prevăzută cu suprafete de culcare uscate și acoperite cu asternut de paie. Asternutul poate fi constituit din paie sau din alte materiale naturale corespunzătoare. Asternutul poate fi ameliorat și îmbunătățit cu produse minerale autorizate ca ingrasamant în agricultura ecologică, conform anexei nr. 2 titlul "Fertilizatori și amelioratori ai solului".

În cresterea viteilor toate exploatatiile trebuie să respecte legislatia naționala privind protectia acestora. Adapostirea viteilor mai mult de o săptămâna în boxe individuale este interzisa.

În ceea ce priveste cresterea porcilor toate exploatatiile trebuie să respecte dispozitiile naționale, stabilind norme minimale relative la protectia porcilor. Scroafele trebuie să fie mentinute în grupuri, cu excepția ultimei perioade de gestatie și pe durata perioadei de alaptare. Purceii nu se țin în adaposturi cu suprafete netede sau în custi. Suprafetele de exercitiu în aer liber trebuie să permită animalelor să își satisfaca nevoile naturale și de ramat. În scopul acestei ultime activități pot fi utilizate diferite substraturi.

Păsările trebuie crescute pe sol și nu pot fi tinute în custi.

Păsările de apa trebuie să aibă acces la un parau, elesteu sau lac de fiecare data când condițiile meteorologice o permit, în scopul respectarii cerințelor privind bunastarea animalelor și condițiile de igiena.

Adaposturile pentru toate păsările trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții minime:

a) minimum o treime din suprafața podelei trebuie să fie solida și nu trebuie să fie alcatuita din stinghii sau tip gratar. Podelele se acopera cu un asternut din paie, talas, nisip sau rumegus;

b) în adaposturile avicole pentru gainile ouatoare o parte suficienta a suprafetei necesare gainilor trebuie să fie destinata colectarii dejectiilor;

c) trebuie să fie prevăzute cu locuri de cocotat, de lungime corespunzătoare și în numar corespunzător importantei grupului și taliei pasarilor, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 5;

d) trebuie să dispună de trape de intrare-iesire de marime adecvata și să aibă o lungime combinata de mai puțin de 4 m pe 100 mp suprafața a adapostului. Fiecare adapost pentru păsări cuprinde până la: 4.800 de gaini; 3.000 de gaini ouatoare; 5.200 de bibilici; 4.000 de rate femele Muscovy sau Pekin; 3.200 de rate masculi Muscovy sau Pekin ori alte rate; 2.500 de claponi, gaste sau curcani. Suprafața totala utilizabila a adaposturilor pentru păsări destinate productiei de carne, pe întreaga unitate de productie, nu trebuie să depășească 1.600 mp.

Pentru gainile ouatoare lumina naturala se completeaza cu lumina artificiala pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate, cu o perioadă continua de odihnă nocturna de cel puțin 8 ore.

Păsările trebuie să aibă acces la trasee exterioare de fiecare data când vremea permite și de cate ori este posibil, pentru cel puțin o treime din durata vietii lor. Aceste suprafete de alergare în aer liber trebuie să fie acoperite cu vegetatie, să fie prevăzute cu instalații de protecție și să permită pasarilor acces liber la un numar corespunzător de jgheaburi cu apa și hrana.

Din motive de sănătate adaposturile trebuie să fie total golite între fiecare ciclu de crestere a pasarilor. În timpul acestei perioade adaposturile și instalatiile trebuie să fie curatate și dezinfectate. La sfârșitul fiecarui ciclu de crestere a unui grup de păsări suprafetele de alergare trebuie să ramana goale pentru a permite refacerea vegetatiei și din motive de sănătate. Aceste cerințe nu se aplică grupurilor mici de păsări care nu sunt tinute în tarcuri și care sunt libere.

Apicultura este o activitate importanța care, prin actiunea de polenizare a albinelor, contribuie la protectia mediului și la cresterea productiei agroforestiere.

Calificarea produselor apicole ca fiind obtinute după metodele de productie ecologica este strans legata de tratamentele aplicate stupilor, precum și de calitatea mediului. Aceasta calificare a produsului ca produs ecologic depinde în egala măsura de condițiile de extractie, de prelucrare și de depozitare a produselor apicole.

În cazurile în care un operator administreaza mai multe unități apicole aflate în aceeasi zona, toate unitatile trebuie să respecte cerințele stabilite în prezentele norme metodologice. Prin derogare de la acest principiu, un operator poate exploata unități care nu respecta dispozitiile prezentelor norme metodologice, cu condiția să fie indeplinite toate cerințele, cu excepția celor stabilite la art. 24 alin. (2) privind amplasarea stupilor. În aceasta situație însă produsul nu se comercializeaza ca produs ecologic.

În alegerea raselor de albine trebuie să se tina seama de capacitatea acestora de a se adapta la condițiile locale, de vitalitatea și de rezistenta lor la boli. Se prefera utilizarea soiurilor europene de Apis mellifera și a ecotipurilor lor locale.

Stupii trebuie să fie constituiti prin divizarea familiilor sau prin achizitionarea de roiuri ori de stupi de la unitatile care respecta prevederile prezentelor norme metodologice.

Cu acordul organismelor de inspecție și certificare stupii existenti în unitatea de productie și care nu respecta regulile stabilite în prezentele norme metodologice se convertesc.

Organismele de inspecție și certificare pot acorda derogari pentru reconstituirea stupilor, în absenta stupilor sau în cazuri speciale cum ar fi: mortalitate ridicata cauzata de boli, catastrofe naturale, dar cu condiția respectarii perioadei de conversie.

Organismele de inspecție și certificare pot acorda derogari pentru renovarea stupilor la 10% pe an din matcile și roiurile care nu respecta prevederile prezentelor norme metodologice, care sunt incorporate în unitatea de productie ecologica, cu condiția ca matcile și roiurile respective să fie așezate în stupi cu faguri sau cu baza de faguri proveniti de la unitatile de productie ecologica. În acest caz nu se aplică perioada de conversie.

Organismele de inspecție și certificare pot sa delimiteze regiuni sau zone în care activitățile apicole care respecta prevederile prezentelor norme metodologice nu sunt practicabile. Apicultorul va furniza organismelor de inspecție și certificare o harta la o scara corespunzătoare privind amplasarea stupilor. În cazul în care aceste arii nu sunt identificate, apicultorul este obligat sa furnizeze organismelor de inspecție și certificare documentele și justificarile necesare, incluzând și analizele care să demonstreze ca ariile accesibile coloniilor sale indeplinesc condițiile stabilite în prezentele norme metodologice.

Amplasarea stupinelor trebuie:

a) sa garanteze ca albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar, de secretii dulci, de polen, precum și de acces la apa;

b) sa garanteze ca pe o raza de 3 km în jurul amplasamentului stupilor sursele de polen și nectar sunt constituite, esential, din culturi obtinute prin metode ecologice și/sau din flora spontana, conform prevederilor art. 4 și 5 din ordonanța de urgență și ale prezentei anexe, sau din culturi care nu respecta prevederile prezentelor norme metodologice, dar sunt supuse unor tratamente care au incidente scazute asupra mediului;

c) sa mențină o distanta suficienta față de toate sursele de productie neagricole care pot produce poluare. Organismele de inspecție și certificare pot stabili măsuri suplimentare pentru asigurarea acestei cerințe.

La sfârșitul sezonului de productie în stupi trebuie lasate rezerve de miere și de polen suficiente pentru supravietuirea pe perioada iernii.

Alimentatia artificiala a coloniilor este permisa în cazurile în care supravietuirea familiilor de albine este compromisa de condițiile climatice nefavorabile. Alimentatia artificiala trebuie să fie constituita din miere obtinuta din apicultura ecologica, provenind de preferinta din aceeasi unitate/ferma de productie ecologica.

Organismele de inspecție și certificare, prin derogare de la prevederile alin. (2), pot autoriza în hranirea artificiala utilizarea siropului de zahar sau a melasei obtinute din agricultura ecologică, în locul mierii produse ecologic, în special în cazul în care condițiile climatice provoaca cristalizarea mierii.

Informațiile urmatoare vor fi introduse în registrul prisacilor, în spatiul destinat hranirii artificiale: tipul produsului, datele, cantitatile și stupii în care se utilizeaza.

Utilizarea altor produse în afara celor indicate la alin. (1)-(3) nu se autorizeaza în apicultura care respecta prevederile prezentelor norme metodologice.

Alimentatia artificiala a albinelor este permisa în perioada situata între ultima recolta de miere și cu 15 zile înainte de inceputul recoltarii mierii din anul următor.

În apicultura prevenirea bolilor trebuie să corespunda urmatoarelor principii:

a) selectarea de rase rezistente;

b) aplicarea unor practici favorizand o buna rezistenta la boli și prevenirea infectiilor, ca de exemplu: innoirea regulata a matcilor, controlul sistematic al stupilor pentru a detecta orice formă de boala, controlul puietului mascul din familiile de albine, dezinfectarea materialelor și a echipamentelor la intervale regulate, distrugerea materialelor sau a surselor de contaminare, reinnoirea regulata a cerii de albine și constituirea unor rezerve suficiente de miere și polen în familiile de albine.

Atunci când s-au luat toate aceste măsuri preventive, iar coloniile se imbolnavesc sau se infecteaza, ele trebuie tratate imediat și, după caz, mutate în stupi de izolare.

Utilizarea de medicamente veterinare în apicultura conform metodelor de productie ecologica trebuie să respecte urmatoarele principii:

a) acestea trebuie să fie utilizate în conformitate cu dispozitiile naționale;

b) produsele fitoterapeutice și homeopatice trebuie să fie utilizate de preferinta în raport cu produsele alopatice sintetizate chimic, cu condiția ca ele să aibă un efect terapeutic real asupra bolii la care se aplică tratamentul;

c) când utilizarea produselor menționate mai sus se dovedeste ineficienta în combaterea unei boli sau a unei infectii care risca sa distruga coloniile, se poate recurge la medicamente alopatice chimice de sinteza, sub responsabilitatea medicului veterinar sau a altor persoane autorizate, fără a aduce prejudicii principiilor stabilite la lit. a) și b);

d) este interzisa utilizarea medicamentelor veterinare alopatice chimice de sinteza în tratamentele preventive;

e) prin derogare de la prevederile lit. a), acidul formic, acidul lactic, acidul acetic și acidul oxalic, precum și substantele: mentol, timol, eucaliptol sau camfor sunt utilizate numai în cazurile de infestare cu Varroa jacobsoni.

Organismele de inspecție și certificare pot autoriza și alte tratamente veterinare sau tratamentele aplicate familiilor de albine, fagurilor etc., impuse de legislatia naționala.

În perioada de tratament în care se administreaza produse alopatice chimice de sinteza coloniile tratate trebuie să fie mutate în stupi de izolare și toata ceara trebuie să fie inlocuita cu ceara care să corespunda principiilor stabilite în prezentele norme metodologice. Ulterior se aplică coloniilor în cauza o perioadă de conversie de un an.

Cerințele prevăzute la alin. (5) nu se aplică produselor menționate la alin. (3) lit. e).

În cazul în care medicamentele de uz veterinar se folosesc, se noteaza clar tipul produsului, precum și detaliile de diagnostic, de posologie, modul de administrare, durata tratamentului și perioada de asteptare legala. Aceste informații se comunică organismelor de inspecție și certificare înainte de comercializarea produselor ca produse obtinute după metoda de productie ecologica.

Se interzice distrugerea albinelor din faguri ca metoda asociata de recoltare a produselor apicole.

Mutilarea albinelor, ca de pilda retezarea aripilor matcilor, este interzisa.

Se permite inlocuirea matcilor prin uciderea matcii vechi.

Distrugerea puietului mascul nu este permisa decat pentru a limita infectia cu Varroa jacobsoni.

Este interzisa utilizarea de repulsivi chimici de sinteza în timpul operațiunilor de extractie a mierii.

Zona în care sunt amplasati stupii se înregistrează o dată cu identificarea stupilor. Organismele de inspecție și certificare trebuie informate despre orice deplasare a lor, într-un termen stabilit de comun acord.

În scopul garantarii operațiunilor se acordă o atenție deosebită extractiei, prelucrarii și depozitarii produselor apicole. Vor fi înregistrate toate masurile luate pentru conformitatea cu prezentele norme metodologice.

Eliminarea straturilor superioare de ceara și operațiunile de extractie a mierii se consemneaza în registrul fiecarui stup.

Stupii se confectioneaza din materiale naturale care nu prezinta risc de contaminare pentru mediul înconjurător sau pentru produsele apicole.

Cu excepția produselor menționate la art. 26 alin. (3) lit. e), în interiorul stupilor se folosesc doar produse naturale, cum ar fi: propolis, ceara și uleiuri vegetale.

Ceara de albine pentru noile rame provine de la unitatile de productie ecologica. Prin derogare, în special pentru înființarea de noi stupi și în perioada de conversie, ceara de albine care nu provine din aceste unități poate fi permisa în situații excepționale, când pe piața nu exista ceara de albine produsa ecologic și cu condiția ca aceasta sa provina din opercule, numai cu aprobarea organismelor de inspecție și certificare.

Este interzisa extractia mierii din faguri care conțin puiet.

Pentru protectia materialelor împotriva organismelor dăunătoare se utilizeaza doar produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Pesticide", pct. II.

Este permisa aplicarea de tratamente fizice, cum ar fi flacara directa.

Pentru curatarea și dezinfectarea materialului, a cladirilor, a echipamentelor, a ustensilelor și a tuturor produselor utilizate în apicultura se folosesc numai produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Produse autorizate pentru curatarea și dezinfectia adaposturilor și a instalațiilor de crestere a animalelor".