Normele din 1 octombrie 2001

1. Introducere

Normele tehnice privind lucrările de introducere a cadastrului general sunt elaborate de O.N.C.G.C. în baza atribuțiilor care îi revin pentru organizarea și realizarea cadastrului general în România potrivit

Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , cu modificările ulterioare.

În conformitate cu prevederile legale măsurătorile cadastrale se fac la nivel de parcela/corp de proprietate și au ca scop evidentierea imobilelor prin forma, dimensiune și atribute. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operațiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrărilor, modul de întocmire și conținutul documentațiilor tehnice rezultate, condițiile tehnice de calitate și modul de avizare, verificare și recepție a lucrărilor. Normele tehnice nu se referă la metodele de execuție a lucrărilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din măsurători, alegerea acestora fiind în responsabilitatea executantului, astfel încât sa îndeplinească condițiile de conținut și de calitate cerute.

Condițiile pentru realizarea rețelelor geodezice de sprijin, de indesire și de ridicare, precum și structura și conținutul bazei de date a cadastrului general sunt stabilite în normele tehnice specifice.

2. Dispoziții generale

Prezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice și juridice care finanțează, contractează, avizează, executa, verifica și receptioneaza lucrări de cadastru general.

Titularii cadastrelor de specialitate trebuie să își elaboreze propriile metodologii, instrucțiuni, regulamente sau norme tehnice și sunt obligați ca la întocmirea acestora sa țină seama de prevederile prezentelor norme tehnice. Normele tehnice, instrucțiunile, regulamentele și metodologiile anterior aprobate de titularii cadastrelor de specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor prezentelor norme tehnice și prezentate pentru avizare O.N.C.G.C.

3. Rețele geodezice

3.1. Prevederi generale

3.1.1. Materializarea punctelor din rețelele geodezice de sprijin și din rețelele de indesire și ridicare se face conform prevederilor standardului român SR 3446-1/1996 (anexa nr. 9), având mărci conform standardului de stat STAS 4294-73 (anexa nr. 10). Aceste standarde sunt emise de Institutul Roman de Standardizare și sunt obligatorii pe teritoriul României.

3.1.2. Coordonatele punctelor din rețelele geodezice se calculează în Sistem de proiectie Stereografic 1970 și în Sistem de referința Marea Neagra 1975.

3.2. Rețeaua geodezica de sprijin

3.2.1. Rețeaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrărilor de cadastru general este formată din totalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de referința.

3.3. Rețea geodezica de indesire

3.3.1. Rețeaua geodezica de indesire se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte necesare în zona de lucru și în zona limitrofa pentru executarea lucrărilor de introducere a cadastrului general.

3.3.2. În configurația rețelei geodezice de indesire vor fi incluse cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezica de sprijin, astfel încât poligonul format sa încadreze toate punctele rețelei de indesire.

3.3.3. Rețeaua geodezica de indesire și ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, rețele de drumuiri poligonometrice sau tehnologii geodezice bazate pe înregistrări satelitare (Global Positioning System-GPS - sisteme globale de pozitionare). În cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS, la proiectarea rețelei se va ține seama de următoarele:

- rețeaua de indesire și ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din rețeaua geodezica de sprijin;

- punctele de sprijin vor trebui să fie uniform repartizate atât în interiorul rețelei, cat și la marginea acesteia;

- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;

- se va prevedea determinarea punctelor de legătură dublu-stationate în sesiuni diferite. Numărul minim de sesiuni s într-o rețea cu p puncte și cu utilizarea a r receptoare se calculează cu relația:

(p - n)

s = --------- pentru n ≥ 1,

(r - n)

în care n este numărul punctelor de legătură între sesiuni.

Dacă un punct este stationat de m ori, atunci numărul de sesiuni se calculează cu relația:

m x p

s = -------

r

3.3.4. Rețelele geodezice de indesire se compensează ca rețele libere prin încadrarea în configurația lor a cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor rețelei geodezice de indesire nu trebuie să depășească ± 5 cm în poziție planimetrica și se calculează cu relația:

Formula este prezentată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001.

în care:

n = numărul de puncte din rețea;

Q(xx), Q(yy) = elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor (coeficienților de pondere) a necunoscutelor, corespunzătoare coordonatelor X și, respectiv, Y ale punctului i;

s(0) = abaterea standard a unității de pondere.

3.3.5. După compensarea ca rețea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor rețelei de indesire și ridicare în Sistemul de proiectie Stereografic 1970 printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din rețeaua geodezica de sprijin.

3.3.6. Punctele din rețeaua de indesire trebuie să asigure o densitate de 1 punct/5 kmp în extravilan și 1 punct/kmp în intravilan.

3.4. Rețea geodezica de ridicare

3.4.1. Rețelele geodezice de ridicare sunt create în scopul asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor topografice și cadastrale de detaliu. Punctele rețelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersectii înainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizându-se puncte din rețeaua geodezica de sprijin și de indesire.

3.4.2. Densitatea unei rețele geodezice de ridicare se stabilește în raport cu suprafața pe care se executa lucrările și cu scopul acestora. Rețelele geodezice de ridicare se proiectează astfel încât să se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitățile administrativ-teritoriale și intravilanele, precum și a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel puțin 1 punct/kmp în zona de șes, 1 punct/2 kmp în zone colinare și 1 punct/5 kmp în zone de munte.

3.4.3. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configurația terenului și densitatea detaliilor (în principal limite de proprietate). Materializarea se va face, după natura solului, cu borne, repere și mărci standardizate. În intravilan, în zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face și cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm și cu lungimea de 15 cm, batuti la nivelul solului, asigurând o densitate a punctelor de minimum 4 puncte/kmp . Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati către cel puțin alte doua puncte din rețeaua geodezica de indesire și ridicare sau din rețeaua geodezica de sprijin.

3.4.4. Indiferent de instrumentele și procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, rețeaua geodezica de ridicare se compensează ca rețea constransa pe punctele rețelelor de sprijin și de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie să depășească: ± 10 cm în intravilan, iar în extravilan ± 20 cm în zone de șes, ± 30 cm în zone colinare, ± 50 cm în zone de munte. Aceasta se calculează cu relațiile:

Formulele sunt prezentate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001.

3.4.5. Documentația tehnica întocmită după executarea rețelelor geodezice de sprijin, indesire și ridicare, supusă operațiunilor de recepție, va cuprinde:

- memoriul tehnic cuprinzând descrierea generală a lucrării, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a rețelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obținute etc.;

- schema dispunerii punctelor vechi și noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);

- schema măsurătorilor efectuate (schita vizelor);

- fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de statie, denumirile/numerele punctelor vizate, direcții măsurate, distanțe măsurate);

- descrierile topografice (anexa nr. 8) și schițele de reperaj pentru punctele vechi și noi;

- inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15);

- tabel din care să reiasă diferențele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) și coordonatele noi ale acelorași puncte, rezultate în urma compensării rețelei.

4. Delimitarea cadastrala a unităților administrativ-teritoriale

4.1. Prevederi generale

4.1.1. Delimitarea cadastrala a unităților administrativ-teritoriale reprezintă operațiunea de baza prin care se identifica, se măsoară la teren și se oficializeaza limitele unităților administrativ-teritoriale, conținând punctele de frangere și traseele hotarului unei unități administrativ-teritoriale, precum și limitele intravilanelor din respectiva unitate administrativ-teritorială. Aceasta lucrare se executa obligatoriu înaintea începerii lucrărilor de introducere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorială.

4.1.2. Stabilirea liniei de hotar și a denumirilor unităților administrativ-teritoriale se face în conformitate cu prevederile

Legii nr. 2/1968

privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicată, cu modificările ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale întocmite și aprobate potrivit prevederilor legale. În cazurile în care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare.

4.2. Operațiuni de delimitare

4.2.1. Pentru realizarea delimitarilor cadastrale se vor executa următoarele:

a) constituirea comisiei de delimitare cadastrala, denumita în continuare comisie, și aprobarea componentei acesteia, prin ordin al prefectului;

b) parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului unității administrative și stabilirea punctelor de hotar care vor fi materializate;

c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafața utilizate pentru punctele de triangulatie de ordinul V și cu borne subterane tip 2, conform standardului SR 3446-1/96. Mărcile pentru bornele de suprafața se inscriptioneaza conform anexei nr. 10;

d) executarea măsurătorilor pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;

e) calculul coordonatelor punctelor de hotar;

f) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrala și al delegaților unităților administrativ-teritoriale vecine (anexa nr. 13);

g) întocmirea dosarului de delimitare cadastrala și marcarea hotarelor administrative.

4.2.2. Comisia de delimitare cadastrala are următoarea componenta: primării și secretarii consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale implicate în operațiunea de delimitare cadastrala, delegatul O.J.C.G.C. și, după caz, delegatul organului abilitat în problemele de urbanism și amenajarea teritoriului. Componenta comisiei se aproba prin ordin al prefectului. În comisie de recomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului, fără ca aceștia să fie nominalizați în ordinul prefectului pentru stabilirea componentei comisiei. La stabilirea hotarului administrativ pot fi invitați, dacă este cazul, delegați desemnați de titularii cadastrelor de specialitate și proprietari de mari suprafețe de teren.

4.2.3. Înaintea începerii lucrărilor de delimitare cadastrala delegatul O.J.C.G.C. împreună cu primarul procedează la convocarea comisiei, care are obligația sa studieze (înainte de parcurgerea terenului) întreaga documentație existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala.

4.2.4. Consiliul local care dorește să își delimiteze teritoriul va comunică în scris (anexa nr. 11), cu aviz de confirmare, consiliului local al unității administrativ-teritoriale vecine, cu minimum 15 zile înainte, data, ora și locul de intalnire pentru a proceda la operațiunea de delimitare cadastrala. Consiliul local al unității administrativ-teritoriale vecine este obligat să își delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.

4.2.5. Când o parte din hotarul unității administrativ-teritoriale care se delimiteaza se afla la limita de județ, comisia de delimitare cadastrala va fi constituită prin ordin comun al prefecților județelor implicate. Consiliul local care își delimiteaza teritoriul și O.J.C.G.C. vor informa în scris (anexa nr. 12) prefectura județului vecin, respectiv O.J.C.G.C. din județul vecin, despre operațiunea de delimitare cadastrala cu minimum 15 zile înainte de data stabilită pentru delimitarea cadastrala. Aceștia sunt obligați să își trimită delegații, membri ai comisiei, la data, ora și locul comunicate.

4.2.6. În cazul în care delegații consiliului local al unității administrativ-teritoriale vecine, ai județului vecin sau ai O.J.C.G.C. vecin, după caz, nu se prezintă la termenul stabilit, delimitarea cadastrala a hotarului se va face în lipsa acestora, iar în procesul-verbal și în schita de delimitare se vor face mențiuni în legătură cu aceasta.

4.2.7. Operațiunea de delimitare cadastrala pe teren a liniei de hotar începe, de regula, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, identificandu-se traseul până la următorul punct format din intersectia mai multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari cadastrale. În lipsa schitei menționate stabilirea liniei de hotar se face de către membrii comisiei și se evidențiază, la fața locului, pe hartile și planurile topografice existente. Reprezentanții executantului lucrărilor, convocați prin grija O.J.C.G.C., participa în mod obligatoriu la operațiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar și a punctelor care vor fi materializate.

4.2.8. În cazul în care unele segmente și puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificări, pe noua schita vor fi făcute mențiunile corespunzătoare. Numerotarea punctelor de hotar începe cu numărul 101 din punctul de intersectie a trei sau mai multe hotare situate în partea de nord sau nord-vest și continua în sens orar.

4.2.9. În cazul existenței unor delimitari cadastrale făcute anterior se vor înlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi, fără a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune pentru doua unități administrativ-teritoriale delimitate numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul unității administrativ-teritoriale vecine vor fi scrise în paranteza.

4.2.10. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor întocmi schite de reperaj și descrieri topografice (anexa nr. 8). Se vor culege date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar (categoriile de folosință, destinația terenurilor și proprietarii) și se vor consemna în procesul-verbal de delimitare cadastrala.

4.2.11. Dacă linia de hotar este și linie de frontieră a tarii, coordonatele punctelor de hotar se preiau, în mod obligatoriu, de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie. Linia de frontieră a tarii se avizează la Comandamentul Național al Granicerilor.

4.2.12. Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea stării marcajelor atât pentru vechile puncte de hotar (care se mențin), cat și pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.

4.2.13. Punctele care se borneaza sunt:

- punctele de intersectie ale liniilor de hotar (puncte de 3 sau mai multe hotare);

- unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel încât să permită, la nevoie, reconstituirea exactă a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar, în aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se planteaza la distanțe de aproximativ 2 km;

- punctele de intersectie a hotarului cu ape curgătoare, cai ferate, șosele se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusă se vor marca prin stâlpi de lemn cu diametrul de 10 cm și lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pământ.

4.2.14. În cazurile în care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frangere) sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate se afla în locuri improprii bornarii (balta, mlastina, cariera etc.), se vor planta în apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.

4.2.15. Dacă hotarul traverseaza în linie dreapta o padure compacta, o pasune, o faneata sau un lac, se vor borna punctele de intersectie a liniei de hotar cu limita suprafețelor acestor categorii de folosință (în aceste cazuri linia de hotar este o linie dreapta imaginara). Dacă linia de hotar care traverseaza padurea este o linie franta sau sinuoasa, se vor materializa și se vor determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie de hotar. La recunoașterea traseului hotarului care traverseaza păduri și lacuri de acumulare, în comisia de delimitare vor fi invitați, după caz, și reprezentanții direcției silvice județene și ai Companiei Naționale "Apele Române" - S.A.

4.2.16. Dacă hotarul este format de talvegul unei ape curgătoare se vor borna numai punctele de intersectie a liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimiteaza, indiferent de lungimea tronsonului. Dacă firul apei are un traseu sinuos, la lucrările de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 200-1.000 m cu stâlpi de lemn cu lungimea de 70 cm și diametrul de 20 cm, protejati cu movile de pământ. În cazul apelor curgătoare interioare hotarul se stabilește pe talvegul firului de curgere a apei, iar în cazul albiilor secate, hotarul se stabilește la jumătatea albiei minore. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeței unității administrativ-teritoriale.

4.2.17. Dacă unitatea administrativ-teritorială este marginita de drumuri, cai ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabilește pe una dintre laturile acestora, astfel încât acestea să fie cuprinse în întregime în suprafața unei unități administrativ-teritoriale. În cazul traseelor frante ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeței unității administrativ-teritoriale.

4.2.18. Pe râurile de frontieră ale tarii și pe fluviul Dunarea coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie. Pe fluviul Dunarea, pe porțiunea în care ambele maluri se afla pe teritoriul României, punctele de hotar între doua teritorii se stabilesc de comun acord de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale. Coordonatele punctelor de hotar se determina prin digitizare pe planuri topografice la scara 1:10.000 sau 1:5.000, actualizate.

4.2.19. La Marea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa, la data măsurătorilor.

4.2.20. În cazurile în care exista neintelegeri între vecini la stabilirea liniei de hotar și membrii comisiei nu pot rezolva neînțelegerile, litigiul se consemnează în documentele de delimitare cadastrala, astfel:

a) pe schita generală a hotarului administrativ și pe schita cu porțiunea de hotar în litigiu se consemnează ambele variante;

b) suprafața în litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur, care se vor stabili în prezenta membrilor comisiei de delimitare cadastrala;

c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafeței în litigiu se vor materializa cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm și diametrul de 10 cm și vor avea o alta numerotare decât restul punctelor de hotar;

d) până la rezolvarea litigiului suprafața disputata va fi inclusă în suprafața calculată a teritoriului nominalizat de O.J.C.G.C.;

e) în procesul-verbal de delimitare cadastrala se vor menționa argumentele celor două părți și se vor anexa copii de pe actele deținute, dacă acestea exista;

f) după soluționarea litigiului se reface documentația cadastrala și se vor materializa cu borne punctele de hotar de pe varianta acceptată.

4.2.21. Materializarea punctelor hotarului administrativ se realizează prin grija executantului lucrărilor de delimitare cadastrala.

4.2.22. Coordonatele X, Y, Z ale punctelor de hotar se calculează în Sistemul de proiectie Stereografic 1970 și în Sistemul de referința Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similară cu cea a punctelor din rețelele geodezice de ridicare.

4.2.23. Operațiunile de delimitare a intravilanelor constau în:

a) constituirea comisiei de delimitare a intravilanului;

b) parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat, și stabilirea punctelor care se vor materializa;

c) materializarea punctelor;

d) executarea operațiunilor de teren și de birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;

e) întocmirea procesului-verbal de delimitare cadastrala a intravilanului, cu acordul și cu semnăturile membrilor comisiei (anexa nr. 3);

f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrala.

4.2.24. Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numita prin ordin al prefectului, este formată din primarul și secretarul consiliului local, delegatul O.J.C.G.C. și delegatul organului abilitat în probleme de urbanism și amenajarea teritoriului.

4.2.25. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primăriei la data și ora stabilite de primar.

4.2.26. Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate conform SR 3446-1/96 (anexa nr. 9). Mărcile pentru borne se inscriptioneaza conform anexei nr. 10. Punctele materializate vor asigura o densitate de minimum 2 puncte/km.

4.2.27. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum și cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza începând de la 1001, în sens orar, începând cu un punct din partea de nord-vest. Dacă limita intravilanului a fost materializata cu ocazia întocmirii Planului urbanistic general (aprobat potrivit legii), vor fi determinate coordonatele punctelor materializate.

4.2.28. Pentru toate punctele materializate se vor întocmi schite de reperaj și descrieri topografice (anexa nr. 8).

4.2.29. Pentru toate punctele geodezice utilizate și pentru punctele de hotar și limita de intravilan, materializate, se vor întocmi procese-verbale de predare, conform modelului prezentat în anexa nr. 14.

4.3. Documentații tehnice

4.3.1. La terminarea lucrărilor de delimitare cadastrala a unității administrativ-teritoriale se întocmește, în vederea realizării recepției, "dosarul de delimitare", care trebuie să cuprindă următoarele piese:

- memoriul tehnic;

- schita generală a hotarului unității administrativ-teritoriale;

- schițele segmentelor de hotar cuprinse între doua puncte de trei sau mai multe hotare, cu acordul și semnăturile membrilor comisiei de delimitare;

- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare, întocmit potrivit regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;

- schițele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;

- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (anexa nr. 8);

- inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate și nematerializate);

- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15);

- date rezultate din măsurătorile de teren și prelucrarile acestora, pe suport magnetic - fisier ASCII (denumire/numărul punctului de statie, denumire/numerele punctelor vizate, direcții măsurate, distanțe măsurate, calcule, tolerante, erori);

- schema măsurătorilor efectuate (schita vizelor);

- suprafața teritoriului calculată din coordonatele tuturor punctelor de hotar;

- procesul-verbal de delimitare cadastrala, cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare fiecărei unități administrativ-teritoriale vecine, cu semnăturile membrilor comisiei de delimitare (anexa nr. 13);

- copii de pe scrisorile de convocare trimise consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale vecine și, după caz, prefecturilor și O.J.C.G.C. vecine.

4.3.2. Schita generală a hotarului administrativ, însoțită de o descriere a traseului hotarului, se întocmește pe copii extrase de pe hartile topografice, la scarile 1:25.000 sau 1:50.000, astfel ca, în funcție de mărimea teritoriului, schita să fie pe o singura plansa. Schita generală conține reprezentarea următoarelor detalii:

- rețeaua hidrografica formată din apele curgătoare și stătătoare, canalele și digurile principale;

- perimetrele intravilanelor și denumirile acestora;

- poziția și numerotarea punctelor materializate și a punctelor de 3 sau mai multe hotare;

- traseul liniei de hotar, marcat prin semne convenționale;

- denumirea teritoriilor vecine.

4.3.3. Pentru segmentele care constituie și hotar de județ este necesar acordul prefecturilor și al O.J.C.G.C. din cele doua județe limitrofe și, respectiv, parafa prefecturii, semnatura prefectului, semnatura și parafa președintelui consiliului județean, aplicate pe schita în dreptul porțiunii de hotar.

4.3.4. Dosarul de delimitare cadastrala se întocmește în trei exemplare: un exemplar se depune la O.J.C.G.C., un exemplar la consiliul local și un exemplar la consiliul județean. Pentru portiunile de hotar cu unități administrativ-teritoriale vecine se întocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu poziția și numerotarea punctelor de hotar. La fiecare consiliu local al unităților administrativ-teritoriale vecine se transmite, prin grija O.J.C.G.C., un dosar cuprinzând schita porțiunii comune de hotar și inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.

4.3.5. Pentru fiecare intravilan se întocmește un dosar de delimitare cadastrala care conține:

- schita generală a limitei intravilanului, la o scara convenabila (1:5.000, 1:10.000, 1:15.000), cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, rețeaua generală de drumuri/străzi, hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta și detalii la scări mai mari;

- schite cu segmentele de pe limita intravilanului, la scara 1:2.000, cu numerotarea tuturor punctelor;

- memoriu tehnic;

- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare a intravilanului, întocmit potrivit regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;

- schite de reperaj și descrierile topografice ale punctelor materializate;

- procesul-verbal de delimitare, cu acordul și semnăturile membrilor comisiei județene și ai O.J.C.G.C. din cele doua județe;

- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate și nematerializate);

- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15);

- schema măsurătorilor efectuate;

- copii de pe scrisorile de încunoștințare trimise delegatului organului abilitat în probleme de urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor locale și, după caz, al comisiilor județene sau prefecturilor;

- suprafața intravilanului calculată din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului.

4.3.6. Dosarul de delimitare cadastrala al intravilanului se întocmește în trei exemplare: un exemplar se preda la consiliul local al unității administrativ-teritoriale, un exemplar la O.J.C.G.C. și un exemplar la organul abilitat în probleme de urbanism și amenajarea teritoriului.

5. Lucrări de introducere a cadastrului general

5.1. Proiectul tehnic de ansamblu

5.1.1. Scopul proiectului tehnic de ansamblu, întocmit de executantul lucrării, este de a furniza datele principale necesare pentru elaborarea proiectelor tehnice de execuție, stabilirea soluțiilor tehnice și pentru estimarea cantităților și valorilor pe categorii de lucrări.

5.1.2. În cazul unor lucrări de actualizare de mica complexitate la care nu sunt necesare analize ale lucrărilor vechi, iar execuția noilor lucrări nu implica studierea mai multor soluții, se poate trece direct la proiectul tehnic de execuție, cu aprobarea O.J.C.G.C. sau, după caz, a O.N.C.G.C.

5.1.3. Întocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie pentru lucrările care se executa pe unități administrativ-teritoriale întregi sau pe porțiuni de cel puțin jumătate din suprafața acestora.

5.1.4. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde următoarele părți principale:

a) constatările și concluziile în urma analizarii documentațiilor existente, din punct de vedere cantitativ, calitativ și al gradului de actualitate;

b) prezentarea soluțiilor tehnice de baza pentru executarea lucrărilor de introducere sau întreținere a cadastrului general;

c) calcule estimative pentru volumul de lucrări, forta de muncă necesară pentru executarea lucrărilor la termenele programate pe etape, necesarul de fonduri, mijloace tehnice și materiale;

d) memoriul justificativ.

5.1.5. Pentru urmărirea realizării lucrărilor se întocmește graficul programării calendaristice a desfășurării pe etape de execuție a acestora.

5.1.6. Proiectul tehnic de ansamblu se avizează de Comisia de avizare a O.J.C.G.C., numita prin decizie a directorului general. Prevederile proiectului tehnic de ansamblu sunt obligatorii la întocmirea proiectului tehnic de execuție.

5.2. Proiectul tehnic de execuție

5.2.1. Proiectul tehnic de execuție constituie documentația care sta la baza justificarii soluțiilor tehnice alese și a cuantificării volumelor de lucrări pe etape și tipuri, precum și estimarea fondurilor necesare. La elaborarea proiectului executantul va respecta prevederile prezentelor norme tehnice, precum și precizările de ordin tehnic și financiar din proiectul tehnic de ansamblu și din caietul de sarcini.

5.2.2. Proiectul tehnic de execuție cuprinde următoarele părți principale:

a) prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrările care trebuie să facă obiectul proiectului tehnic de execuție;

b) concluziile în urma recunoașterii făcute la teren;

c) studiul asupra posibilităților de utilizare a documentațiilor și produselor cartografice și cadastrale existente în zona;

d) posibilitățile de recuperare, integrare și utilizare a datelor și documentelor provenite în urma aplicării legilor proprietății și a recepției lucrărilor;

e) soluțiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau pentru unitățile administrativ-teritoriale și pentru fiecare intravilan, cuprinzând:

- punctele rețelei de sprijin;

- determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul unității administrativ-teritoriale și pe limita intravilanelor;

- punctele sau traseele rețelelor de întreținere și ridicare pentru extravilan și intravilan;

- delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (după anii de întocmire sau ultima actualizare, după scara, după felul materialului-suport pe care este facuta imprimarea și după metoda de întocmire);

f) devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrări (rețele geodezice, conversia planurilor în format digital, măsurători de detaliu pentru actualizarea sau realizarea hartilor și planurilor, întocmirea registrelor cadastrale etc.);

g) memoriul tehnic.

5.3. Lucrări de cadastru general prin utilizarea de planuri și harti vechi

5.3.1. Înainte de începerea lucrărilor de introducere a cadastrului general O.J.C.G.C. are obligația sa analizeze și sa pregătească întreaga documentație topografica și cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritorială.

5.3.2. Criteriile de baza pentru analizarea conținutului planurilor și hartilor existente, menționate mai sus, în vederea utilizării lor la introducerea și întreținerea cadastrului general într-o unitate administrativ-teritorială, sunt:

- procentul de modificări ale conținutului cadastral, raportat la conținutul general pe unitatea de suprafața (kmp);

- calitatea suportului planurilor și hartilor;

- lizibilitatea planurilor și hartilor și gradul de uzura și degradare a acestora;

5.3.3. Procentul de modificări ale conținutului planurilor și hartilor constituie criteriul de baza față de celelalte criterii menționate mai sus. Procentul de modificări se stabilește prin confruntarea planurilor și hartilor cu situația din teren.

5.3.4. Concluziile rezultate în urma analizei vor fi menționate în caietul de sarcini referitor la lucrările de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei făcute asupra conținutului planurilor și hartilor, precum și documentația topografica și cadastrala existenta vor fi puse la dispoziție executantului lucrărilor.

5.3.5. Confruntarea din teren a planurilor cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din unitatea administrativ-teritorială pentru cel puțin 75% din suprafața acesteia.

5.3.6. În cadrul operațiunii de confruntare cu situația din teren se verifica existenta și starea punctelor geodezice din rețeaua de referința, din extravilan și din intravilanele componente ale unității administrativ-teritoriale. Pe copiile planurilor și hartilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificări constatate "din vedere" asupra imobilelor, categoriilor de folosință și detaliilor liniare și se vor estima în procente, în funcție de suprafața afectată.

5.3.7. După determinarea procentului mediu de modificări în conținutul planurilor și hartilor se va stabili soluția care trebuie adoptată pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrările de introducere și întreținere a cadastrului general: actualizarea planurilor și hartilor existente sau a planurilor și hartilor noi.

5.3.8. O.J.C.G.C. va pune la dispoziție executantului lucrărilor documentele cadastrale existente în zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport hârtie, material plastic transparent, baza tare), fie sub forma digitala, dacă exista plan digital.

5.3.9. La încheierea lucrării executantul este obligat sa predea O.J.C.G.C. documentele primite.

Înainte de operarea modificărilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transforma, de către executantul lucrărilor, în forma digitala prin digitizare sau scanare/vectorizare.

Parametrii de scanare și structura datelor predate vor fi menționate în caietul de sarcini referitor la lucrările de introducere a cadastrului general.

Modificările constatate în urma lucrărilor de actualizare vor fi făcute direct pe planul digital obținut. Planurile cadastrale noi se realizează în forma digitala și constituie baza de date grafice; datele și informațiile referitoare la imobile și proprietari constituie baza de date textuale. Structura bazei de date grafice și a bazei de date textuale și legăturile dintre acestea se stabilesc prin instrucțiuni specifice.

5.3.10. La introducerea lucrărilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor și documentelor rezultate în urma aplicării legilor proprietății se va realiza de executantul lucrării numai dacă acestea corespund din punct de vedere al calității și respecta prevederile din prezentele norme tehnice.

5.3.11. Datele și informațiile conținute în documentațiile tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate și vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general.

5.3.12. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din intravilan și din extravilan, realizandu-se operațiunile de teren și de birou pentru determinarea elementelor necesare actualizării acestuia, astfel:

a) în extravilan:

- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate;

- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/corpurilor de proprietate;

- întocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupele de parcele izolate;

b) în intravilan:

- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate;

- măsurători expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;

- măsurători pentru pozitionarea construcțiilor cu caracter permanent, nou-apărute;

- întocmirea schitei pentru fiecare corp de proprietate.

5.3.13. În interiorul corpurilor de proprietate se vor reprezenta numai parcelele care au categoriile de folosință în suprafața mai mare de 50 mp în intravilan și mai mare de 300 mp în extravilan și numai construcțiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafețe mai mici decât cele de mai sus vor fi incluse în parcelele adiacente ale aceluiași proprietar.

5.3.14. Lățimea strazilor, drumurilor comunale și ulitelor se stabilește între limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezintă partea carosabilă, trotuarele, șanțurile, acostamentele, zonele de parcare și de refugiu, zonele verzi etc. Detaliile liniare (drumuri, străzi, ulite, cai ferate, diguri, ape etc.) constituie corpuri de proprietate independente și se înregistrează ca atare.

5.3.15. Concomitent cu efectuarea operațiunilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcela/corp de proprietate se culeg și datele de identificare a proprietarului sau deținătorului legal, categoriile de folosință a parcelelor și modul de deținere (exclusiv sau în indiviziune).

5.3.16. La nivelul fiecărui corp de proprietate din intravilan se vor întocmi:

a) schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figurează perimetrul, parcelele din interior, categoriile de folosință a parcelelor și clădirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele și prenumele proprietarului (cu inițială tatălui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a proprietarului (în cazul în care proprietarul are alt domiciliu), vecinii și cu o sageata se indica direcția nord. Schițele cadastrale vor fi grupate pe sectoare cadastrale;

b) fișa corpului de proprietate, care constituie documentul de baza în care se înscriu datele cadastrale care se introduc în baza de date a cadastrului general.

După încheierea lucrărilor la nivelul intravilanului fiecare fișa a corpului de proprietate (anexa nr. 1) se completează cu numărul cadastral definitiv, cu suprafețele calculate ale parcelelor și suprafața corpului de proprietate.

5.3.17. Documentele care se întocmesc în extravilan sunt:

a) schita cadastrala, pe grupe de parcele, în cazul terenurilor agricole și silvice, pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor deținători (ferme, exploatații agricole, triaje și depouri, aeroporturi, lacuri, exploatări miniere, cariere etc.);

b) fișa corpului de proprietate (anexa nr. 1).

5.3.18. Condițiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt următoarele:

- în intravilan: ± 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate și al proiectiilor la sol ale construcțiilor cu caracter permanent și ± 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;

- în extravilan: ± 20 cm în zonele de șes, ± 30 cm în zonele colinare și ± 50 cm în zonele de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale, parcelelor sau corpurilor de proprietate.

5.3.19. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se vor determina prin măsurători expeditive. Suprafețele rezultate se vor constrânge pe suprafața corpului de proprietate calculată din coordonate.

Detaliile liniare și elementele punctuale reprezentând rețeaua de cai de comunicații, hidrografia și construcțiile speciale se vor determina în aceleași condiții de precizie ca și pentru corpurile de proprietate.

5.4. Lucrări de cadastru general pe baza ortofotoplanurilor

5.4.1. Noile tehnologii permit executarea lucrărilor de cadastru prin utilizarea ortofotoplanurilor. Datorită caracteristicilor și calităților ortofotoplanului lucrările de cadastru general trebuie abordate conform unui nou concept: planul cadastral index.

5.4.2. Scopul implementarii planului cadastral index, realizat pe baza ortofotoplanurilor, este de a furniza soluții de cost eficiente, bazate pe utilizarea cat mai larga a datelor cadastrale existente.

5.4.3. Planul cadastral index (anexa nr. 16) conține reprezentarea grafica în format digital a următoarelor elemente:

- limitele corpurilor de proprietate;

- construcțiile permanente;

- elemente de infrastructura (cai ferate, drumuri, ape, canale și elemente de toponimie aferente);

- identificatori cadastrali georeferentiati.

5.4.4. Planul cadastral index se obține prin vectorizarea corecta a limitelor de pe ortofotoplanurile digitale și necesita atât o identificare pe teren a acestora, cat și evaluarea semnificatiei lor.

5.4.5. Conturarea obiectelor se va face pe copiile ortofotoplanurilor, obtinandu-se o schita de identificare. Se vor identifica în primul rând elementele vizibile pe ortofotoplanuri. Pentru elementele ce sunt neclare pentru vectorizare se vor efectua schite ajutatoare.

5.4.6. Pozițiile punctelor topografice, pentru detalii care sunt în zone umbrite sau acoperite de vegetație, se pot determina prin ridicari topografice simple (metoda coordonatelor rectangulare, metoda aliniamentului sau metoda intersectiei liniare, radiere etc.). Pentru detaliile topografice ridicate prin aceste metode se vor întocmi schite de detaliu.

5.4.7. Preciziile care trebuie asigurate pentru poziția planimetrica relativă a punctelor topografice care pot fi identificate pe ortofotoplan sunt de ±10 cm în intravilan și ±20 cm în extravilan pentru terenurile plane, ±30 cm pentru zonele de deal și ±50 cm pentru zonele de munte.

5.4.8. Pentru corpurile de proprietate pentru care nu se dispune de una dintre următoarele surse de informații:

- documentații tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;

- plan parcelar și titluri de proprietate eliberate conform legilor proprietății;

- documentații executate conform

Hotărârii Guvernului nr. 834/1991

privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, cu modificările ulterioare, și avizate tehnic, datele de identificare a proprietarului se vor culege pe teren.

5.4.9. Prin vectorizare, de pe ortofotoplanuri se vor extrage următoarele elemente:

- limitele corpurilor de proprietate;

- elementele de infrastructura: cai ferate, drumuri, ape, canale. Vectorizarea se va face ținându-se sema de elementele culese pe teren în schițele de identificare și schițele detaliilor determinate prin măsurători clasice.

5.4.10. Pentru includerea în planul cadastral index a documentațiilor tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii executate în Sistemul de proiectie Stereografic 1970 se vor utiliza coordonatele punctelor de contur. În cazul în care punctele de contur au coordonate într-un sistem de referința local (ales arbitrar) se va efectua o pozitionare relativă pe baza unor elemente comune cu suportul pus la dispoziție de beneficiar. Unde nu este posibila aceasta pozitionare pe planul cadastral index se va amplasa doar identificatorul cadastral corespunzător corpului de proprietate respectiv (cu ajutorul planului de încadrare în zona). Forma și dimensiunile corpului de proprietate se vor regasi în arhiva digitala (realizată prin scanarea documentației) cu ajutorul identificatorului cadastral.

5.4.11. Conturul construcțiilor permanente se va vectoriza de pe imaginea raster a planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate și se va integra în corpul de proprietate corespunzător din planul cadastral index.

5.4.12. Pentru integrarea în planul cadastral index a datelor și informațiilor rezultate în urma aplicării legilor proprietății se va proceda astfel: pe imaginile raster furnizate de ortofotoplanuri se va identifica amplasamentul planului parcelar și se va determina prin vectorizare suprafața tarlalei. Executantul trebuie să efectueze un plan parcelar vectorizat bazat pe planul parcelar existent, păstrând forma, configurația și suprafața parcelelor înscrise în titlul de proprietate. Cu ajutorul elementelor fixe de pe imaginea raster acest nou plan parcelar va fi inserat pe planul index (printr-o transformare conformă), avându-se grija să se realizeze o cat mai buna pozitionare a proprietăților. În memoriul tehnic va fi prezentat un tabel (prezentat mai jos), cuprinzând fiecare plan parcelar și cele doua suprafețe: suprafața vectorizata și suprafața din titlul de proprietate. Vor fi înscrise și diferențele dintre cele doua suprafețe. Planul parcelar se va regasi în arhiva digitala cu ajutorul identificatorului cadastral, obținută prin scanarea planurilor parcelare.

Nr. crt.

Codul planului parcelar

Suprafața vectorizată - m2 -

Suprafața din Legea nr. 18/1991, republicată

- m2 -

Diferențe - m2 -

Diferențe - % -

1

T47

100.000

9.000

1.000

10

5.4.13. Pentru integrarea în planul cadastral index a documentațiilor întocmite conform

Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 , cu modificările ulterioare, se va introduce conturul incintei din inventarul de coordonate și se va verifica suprafața rezultată cu suprafața din titlu (rezultatul va fi consemnat în memoriul tehnic sub forma de tabel). Conturul construcțiilor permanente se va introduce din inventarul de coordonate (dacă exista) sau se va vectoriza de pe imaginea raster a planului de situație și se va integra în corpul de proprietate corespunzător. Dacă planurile sunt în format digital se vor prelua din ele elementele necesare planului cadastral index. Conversia în format digital a materialului cartografic de pe suport analogic se va face cu o precizie corespunzătoare preciziei grafice a scării documentației cartografice puse la dispoziție, calculată pentru eroarea grafica de +/- 0,2 mm.

5.4.14. Identificatorii cadastrali sunt definiți ca puncte cu atribut într-un fisier specific. Atributul punctului este un cod numeric de identificare unic, care face legătură cu baza de date textuale.

Toate imobilele, inclusiv elementele de infrastructura (drumuri, cai ferate etc.), vor primi un identificator cadastral al cărui atribut va fi un număr natural (de la 1 la n) unic pe întreaga unitate administrativ-teritorială. Amplasarea identificatorilor cadastrali se va face obligatoriu în interiorul corpurilor de proprietate și pe cat posibil în centrul de greutate al acestora.

5.4.15. Se vor atribui identificatori cadastrali și pentru elementele de infrastructura, iar acestea se vor amplasa, pe cat posibil, în centrul de greutate al limitelor ce definesc elementul de infrastructura respectiv.

5.4.16. Identificatorii cadastrali nu reprezintă numerele cadastrale provizorii atribuite de O.J.C.G.C., acestea regasindu-se în baza de date textuale.

5.5. Baza de date grafice

5.5.1. Baza de date grafice se va realiza în format digital, cu obligativitatea înregistrării tuturor entitatilor definite în prezentele norme tehnice.

5.6. Baza de date textuale

5.6.1. Pentru realizarea bazei de date textuale vor fi folosite informațiile extrase din:

(i) documentațiile tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;

(îi) titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietății;

(iii) documentațiile executate conform

Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 , cu modificările ulterioare, și avizate tehnic;

(iv) datele culese pe teren și înscrise în fișa corpului de proprietate.

5.6.2. Atributele care se vor atașa entitatilor grafice se vor incarca într-o baza de date care trebuie să asigure conținutul registrelor cadastrale.

5.6.3. Datele se stocheaza la nivelul unității administrativ-teritoriale.

6. Conținutul planului cadastral

6.1. Prevederi generale

6.1.1. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma digitala. Planurile cadastrale de ansamblu și planurile cadastrale de baza se obțin prin extragerea datelor din bazele de date grafice și textuale și prin desenarea la plotter.

6.2. Planul cadastral de ansamblu

6.2.1. Planul cadastral de ansamblu al unității administrativ-teritoriale se obține prin generalizarea planului cadastral de baza și conține reprezentarea grafica a întregii suprafețe a unității administrativ-teritoriale.

6.2.2. Planul cadastral de ansamblu sau, după caz, harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se întocmește, în funcție de mărimea unității administrativ-teritoriale și de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula este una dintre scarile 1:10.000, 1:25.000, 1:50.000.

6.2.3. Elementele de conținut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

- denumirea unității administrativ-teritoriale;

- pădurile și terenurile cu vegetație forestieră;

- rețeaua de șosele, drumuri, străzi, ulite și cai ferate;

- rețeaua hidrografica și construcțiile hidrotehnice importante (ape curgătoare, stătătoare, canale deschise, baraje, diguri);

- punctele care marcheaza hotarele unității administrativ-teritoriale;

- limitele și denumirea intravilanelor;

- elemente de toponimie;

- punctele din rețeaua geodezica;

- nordul geografic;

- scara planului.

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se întocmește (în extracadru, în partea din stanga jos) schema cu dispunerea foilor componente.

6.3. Planul cadastral de baza

6.3.1. Planul cadastral de baza se întocmește în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea sau întreținerea cadastrului general pentru o anumită unitate administrativ-teritorială și cuprinde elementele de cadastru general în detaliu.

6.3.2. Scara uzuală la care se reprezintă planul cadastral de baza, în forma analogica, este:

- 1:5.000, în zonele de șes pentru extravilan și 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

- 1:2.000, în zonele de deal pentru extravilan și 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

- 1:5.000 și 1:10.000 sau, după caz, scări mai mari în zonele montane;

- 1:2.000, 1:1.000, 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, în zonele din Delta Dunării.

6.3.3. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile menționate anterior se întocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficială în România. Reprezentarea analogica se face în Sistem de proiectie Stereografic 1970.

6.3.4. Planul cadastral de baza va conține următoarele elemente:

- punctele rețelei geodezice de sprijin, de indesire și de ridicare;

- limitele și punctele de hotar, cu numărul de ordine, pentru hotarul unității administrativ-teritoriale și pentru intravilanele componente;

- limitele și numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale și categoriile de folosință ale parcelelor, limitele și numerele cadastrale ale construcțiilor cu caracter permanent;

- rețeaua de drumuri;

- căile ferate;

- apele curgătoare cu sensul lor de curgere;

- apele stătătoare;

- construcțiile hidrotehnice;

- denumirile localităților, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor și strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale etc., care sunt prevăzute în nomenclatoarele și atlasele oficiale în vigoare;

- numerele poștale ale imobilelor din intravilane;

- codul SIRSUP al unității administrativ-teritoriale;

- scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de întocmire, schema de dispunere și încadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970.

6.3.5. Semnele convenționale, regulile de scriere și corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza și de ansamblu sunt cele prevăzute în "Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scarile 1:5.000, 1:2.000; 1:1.000 și 1:500", editia 1978, până la elaborarea și avizarea și/sau aprobarea unui nou atlas de semne convenționale.

7. Criteriile de împărțire a terenurilor după destinații

7.1. Prevederi generale

7.1.1. Terenurile de orice fel care aparțin persoanelor fizice și juridice, indiferent de titlurile pe baza cărora sunt deținute, se împart pe destinații conform prevederilor legale.

7.1.2. Prin deținători de terenuri se înțelege titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori de deținător precar.

7.1.3. Domeniul public poate fi de interes național, caz în care proprietatea asupra sa în regim de drept public aparține statului, sau de interes local, caz în care proprietatea (de asemenea în regim public) aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor.

7.2. Terenurile cu destinație agricolă

7.2.1. Din categoria terenurilor cu destinație agricolă fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fanetele, serele, solariile, răsadnițele, terenurile cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții agrozootehnice și de îmbunătățiri funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice și de depozitare.

7.3. Terenurile cu destinație forestieră

7.3.1. Din categoria terenurilor cu destinație forestieră fac parte: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrație silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stancarii, abrupturi, bolovănișuri, rape, ravene, torenți.

7.4. Terenurile aflate permanent sub ape

7.4.1. Din această categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale și artificiale la nivelul maxim de retenție, bratele și canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale și contigue.

7.5. Terenurile din intravilan

7.5.1. În această categorie se includ toate terenurile, indiferent de categoria de folosință, situate în perimetrul localităților urbane și rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislației în vigoare.

7.6. Terenurile cu destinație specială

7.6.1. Din categoria terenurilor cu destinație specială fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene și navale, cele pe care se afla obiective și instalații hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice și gazelor naturale, terenurile cu exploatări miniere, petroliere, cele pentru nevoile de apărare a tarii, precum și rezervațiile și monumentele naturii, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice și altele asemenea.

8. Criteriile de clasificare și identificare a categoriilor de folosință a terenurilor și a construcțiilor

8.1. Prevederi generale

8.1.1. Categoria de folosință a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosință alături de celelalte atribute este necesară atât pentru întocmirea cărții funciare, cat și pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează imobilele. În cadastrul general nu se înregistrează subcategorii de folosință.

8.1.2. Fiecare dintre cele 5 destinații ale terenurilor poate avea categorii de folosință predominante, care ocupa suprafața majoritara, și categorii de folosință care ocupa un procent mai mic. De exemplu, în grupa terenurilor cu destinație agricolă categoriile de folosință predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele și pășunile, dar un procent mai mic îl ocupa și construcțiile, apele etc. Tot astfel, în intravilane, în afară de categoria de folosință curți-construcții, care este predominanta în cadrul destinației, se includ și alte categorii de folosință care ocupa suprafețe mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape etc.

8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosință a terenurilor

8.2.1. Terenuri arabile (A). În această categorie se încadrează acele terenuri care se ara în fiecare an sau la mai mulți ani (2-6 ani) și sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice și industriale, plante medicinale și aromate, plante furajere, legume etc. În categoria de folosință arabil se includ: arabil propriu-zis, pajiști cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii și rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se înregistrează ca terenuri arabile:

a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase și graminee perene), care se ara o dată la cel mult 6 ani;

b) terenurile rămase temporar neinsamantate datorită inundațiilor, colmatarilor, degradărilor sau altor cauze;

c) terenurile cu sere și rasadnite sistematizate, cu mențiunea "sere" sau "rasadnite".

Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita și se vor înscrie la arabil cu întreaga lor suprafața, incluzând și suprafețele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate etc., care au lățimi mai mici de 2 m, cu excepția celor din proprietatea Societății Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A. și Companiei Naționale "Apele Române" - S.A., care se vor inregistra la categoria de folosință curți-construcții.

8.2.2. Pășuni (P). Pășunile sunt terenuri inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial prin însămânțări la maximum 15-20 de ani și care se folosesc pentru pasunatul animalelor. În cadrul acestei categorii de folosință se înregistrează:

a) pășuni curate - pășunile acoperite numai cu vegetație ierboasa;

b) pășuni cu pomi - pășunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum și pășunile care provin din livezi paraginite. La încadrarea acestora se va ține seama de faptul ca producția principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar;

c) pășuni împădurite - pășunile care în afară de vegetație ierboasa sunt acoperite și cu vegetație forestieră, cu diferite grade de consistenta;

d) pășuni cu tufărișuri și maracinisuri.

8.2.3. Fanete (F). La categoria fanete se încadrează terenurile inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial prin însămânțări la maximum 15-20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se înregistrează la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete împădurite, fanete cu tufărișuri și maracinisuri.

8.2.4. Vii (V). În această categorie se încadrează terenurile plantate cu viță de vie:

a) vii altoite și indigene:

- viile altoite au la baza lor un portaltoi;

- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe rădăcini proprii.

Împreună mai sunt denumite și vii nobile;

b) vii hibride - sunt cele care poarta și denumirea de producători direcți;

c) hamei - deoarece au o agrotehnica asemănătoare cu a viței de vie, plantațiile de hamei se includ în această categorie de folosință;

d) pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului săditor viticol: plantațiile portaltoi și pepinierele propriu-zise sau școlile de vite.

8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi și arbuști fructiferi. Se înregistrează ca livezi:

a) livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultura traditionale, și anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi în sistem agropomicol, livezi pure etc.;

b) livezi intensive și superintensive - livezi amenajate având o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor și mecanizarea lucrărilor de întreținere și recoltare;

c) plantații de arbuști fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata etc.;

d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului săditor pomicol;

e) plantații de duzi.

8.2.6. Păduri și alte terenuri forestiere. În această categorie de folosință intra toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice și în afară acestora, indiferent de proprietar. Se înregistrează la această categorie de folosință:

a) păduri - terenuri acoperite cu vegetație forestieră, cu o suprafața mai mare de 0,25 ha;

b) terenuri destinate impaduririi - terenuri în curs de regenerare, terenuri degradate și poieni prevăzute a fi împădurite prin amenajamente silvice;

c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, producție și administrație silvică - terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantații, culturi de rachita, arbuști ornamentali și fructiferi, cele destinate hranei vânatului și animalelor din unitățile silvice, cele date în folosință temporară personalului silvic;

d) perdele de protecție - benzi ordonate din plantații silvice și uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protecție, ca: perdele pentru protecția culturilor agricole, perdele pentru protecția căilor de comunicație, pentru protecția așezărilor umane, perdele pentru protecția digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;

e) tufărișuri și maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetație arborescenta de mica înălțime, catinisuri, ienuparisuri, salcami, maracinisuri etc.

8.2.7. Terenuri cu ape și ape cu stuf. În această categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum și cele acoperite temporar, care după retragerea apelor nu pot avea alta folosință. Se înregistrează la această categorie:

a) ape curgătoare (HR): fluviul Dunarea, bratele și canalele din Delta Dunării, cursurile de apa, paraurile, garlele și alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri etc.). La apele curgătoare se va inregistra suprafața ocupată de întreaga albie minora a cursului de apa, din mal în mal, chiar dacă aceasta nu este în întregime și permanent sub apa. De obicei apele curgătoare formează de o parte și de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului, insulele și prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se înscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;

b) ape stătătoare (HB). Limita acestor ape variaza în funcție de anotimp și de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. În această categorie se încadrează și apele amenajate în mod special pentru creșterea dirijata a peștelui, precum și suprafețele cu ape stătătoare de mica adancime unde cresc trestisuri și papurisuri și alte tipuri de vegetație specifică în regim amenajat sau neamenajat;

c) marea teritorială și marea interioară. Suprafața marii teritoriale este cuprinsă între liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente și linia din larg, care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafața marii interioare este cuprinsă între tarmul marii și liniile de baza asa cum au fost definite mai sus.

8.2.8. Limita terenurilor reprezentând albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale și artificiale, ale baltilor, ale tarmului și plajei de nisip ale Marii Negre, este stabilită prin norme specifice elaborate de ministerele interesate și avizate de O.N.C.G.C.

8.2.9. Căile de comunicații rutiere (DR) și căile ferate (CF). Din punct de vedere funcțional și al administrării căile de comunicații rutiere se împart, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, după cum urmează:

a) drumuri de interes național: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene, drumuri naționale principale, drumuri naționale secundare;

b) drumuri de interes județean: drumurile care fac legătură între resedintele de județ și resedintele de municipiu și orașe, stațiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi și alte obiective importante;

c) drumuri de interes local: drumurile comunale și drumurile vicinale;

d) strazile din localitățile urbane;

e) strazile din localitățile rurale: străzi principale și străzi secundare;

f) cai ferate simple, duble și inguste, triaje.

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un caracter permanent, nu se înregistrează ca detalii și se atribuie în proporție egala parcelelor din imediata vecinătate.

8.2.10. Terenurile ocupate cu construcții și curți (CC). Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizări și destinații, de exemplu: clădiri, curți, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere, exploatări miniere și petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, grădini botanice și zoologice, parcuri, cimitire, piețe, rampe de încărcare, fasia de frontieră, locuri de depozitare, precum și alte terenuri care nu se încadrează în nici una dintre categoriile de folosință prevăzute la punctele anterioare.

8.2.11. Terenuri degradate și neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate și cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetație. Din această categorie fac parte:

a) nisipuri zburătoare - nisipuri mobile nefixate de vegetație și pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc în altul;

b) stancarii, bolovănișuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive, ingramadiri de bolovani și pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetație;

c) rape, ravene, torenți - alunecări active de teren care sunt neproductive când nu sunt împădurite;

d) saraturi cu crusta - terenuri puternic sărăturate, care formează la suprafața lor o crusta albicioasa friabila;

e) mocirle și smarcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa și uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetație. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se înregistrează la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape și stuf;

f) gropile de împrumut și cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol și roca pentru diverse nevoi de construcții;

g) halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activități industriale și exploatări miniere.

8.3. Criteriile de identificare și înregistrare a construcțiilor

8.3.1. La construcțiile cu caracter permanent se înregistrează datele privind:

- situația juridică;

- domeniul public sau privat;

- destinația. După destinație construcțiile se clasifica în: construcții de locuințe, construcții administrative și social-culturale, construcții industriale și edilitare, construcții anexe.

9. Culegerea în teren a datelor cadastrale

9.1. Prevederi generale

9.1.1. Lucrările de culegere în teren a datelor cadastrale constau în:

- identificarea amplasamentului și limitelor corpurilor de proprietate și categoriilor de folosință ale acestora;

- identificarea construcțiilor cu caracter permanent;

- identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;

- identificarea actului sau faptului juridic în temeiul căruia este folosit imobilul.

9.1.2. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separată, organizată în acest scop sau concomitent cu executarea lucrărilor de teren în cadrul actualizării sau realizării planurilor cadastrale.

9.2. Identificarea proprietarilor și a situației juridice a imobilelor

9.2.1. Operațiunea de identificare a proprietarului consta în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care dețin un titlu de proprietate asupra imobilului.

9.2.2. Proprietarii vor fi identificati din evidentele consiliului local. Datele vor fi extrase din Registrul permanent al populației, listele cu numele și prenumele, codul numeric personal și adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ-teritorială, conform evidentelor de la poliție.

9.2.3. Datele referitoare la proprietar se înscriu în fișa corpului de proprietate (anexa nr. 1). Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate al/a proprietarului. În situațiile în care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, în fișa se menționează refuzul și pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local și al poliției. În cazul în care nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local și poliție nu poate fi identificat proprietarul imobilului, în fișa se face mențiunea "Proprietar neidentificat". În fișa corpului de proprietate se înscriu:

a) numele, prenumele proprietarului și codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populației, în cazul când acestea au fost obținute. Pentru femeile căsătorite sau vaduve se vor înscrie numele de familie dobândit după căsătorie urmat de numele de familie avut înainte de căsătorie (de exemplu: Ionescu Ortansa, născută Raducanu) și codul numeric personal. La înscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei poștale, mai ales pentru proprietarii domiciliați în alte localități decât cele cuprinse în raza unității administrativ-teritoriale respective;

b) situația juridică a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numărul și data eliberării, cota din coproprietate, unde este cazul, suprafața înscrisă în acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate și construcție, după caz. Înscrierea datelor privitoare la situația juridică a imobilelor aflate în proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau din alte acte în temeiul cărora au dobândit dreptul real supus înscrierii. În cazul în care nu exista titlu de proprietate înscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar la data identificarii cadastrale, precum și a unei declarații pe propria răspundere a persoanei deținătoare a imobilului. În situația în care un imobil este într-un litigiu în curs de judecată, pe fișa datelor cadastrale se face mențiunea "imobil în litigiu" și se nominalizeaza părțile și obiectul litigiului.

9.2.4. În cazul imobilelor dobândite prin moștenire se vor inregistra numele moștenitorului, felul moștenirii și actele care dovedesc calitatea de moștenitor.

9.2.5. La identificarea proprietarilor persoane juridice se înscriu următoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES și adresa poștală a sediului.

9.2.6. Dacă nu face obiectul proprietății pe etaje sau apartamente, în fișa corpului de proprietate se vor înscrie proprietarii respectivi, arătându-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau în procente) numărul de părți din întreg care îi revine, indiferent dacă acesta locuiește sau nu locuiește la adresa imobilului.

9.2.7. În cazul clădirilor cu mai multe apartamente se întocmește pentru fiecare clădire lista proprietarilor și a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor, ca anexa la fișa corpului de proprietate. În aceasta lista se înscriu toți proprietarii grupati pe intrari, astfel: numărul cadastral al corpului de proprietate, numărul blocului, numărul etajului, numărul apartamentului, numele, prenumele proprietarului și codul numeric personal sau, după caz, denumirea persoanei juridice și codul SIRUES, suprafața totală ocupată, în proprietate exclusiva sau în proprietate comuna, denumirea actului de proprietate și data emiterii acestuia. În situația în care în clădirea respectiva sunt și apartamente aflate în proprietatea privată a statului sau a unității administrativ-teritoriale, se vor înscrie denumirea persoanei juridice care administrează fondul locativ de stat, codul SIRUES și datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se atașează la fișa corpului de proprietate.

9.2.8. La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public se vor respecta prevederile

Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare.

9.2.9. La stabilirea limitelor imobilelor aparținând titularilor de cadastre de specialitate se va ține seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecărui domeniu de activitate.

9.3. Identificarea categoriilor de folosință

9.3.1. Identificarea categoriilor de folosință se realizează concomitent cu execuția lucrărilor de cadastru general, respectiv cu executarea măsurătorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor și a celor referitoare la actele de proprietate, în cazul utilizării ortofotogramelor.

9.3.2. Identificarea și consemnarea categoriei de folosință se fac pentru fiecare parcela de teren (în extravilan și intravilan), iar datele se înscriu în fișa corpului de proprietate avându-se în vedere semnificatiile simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosință. Codurile categoriilor de folosință se scriu și pe schițele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.

10. Numerotarea cadastrala a unei unități administrativ-teritoriale

10.1. Prevederi generale

10.1.1. Fiecare unitate administrativ-teritorială se identifica prin codul SIRSUP extras din "Registrul permanent al unităților administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Naționala pentru Statistica.

10.1.2. Fiecare corp de proprietate se individualizează prin numărul cadastral, care asigura legătură între planul cadastral, registrele cadastrale și înregistrările din cartea funciară. Numărul cadastral al corpului de proprietate este unul dintre identificatorii de legătură logica dintre baza de date grafice și baza de date alfanumerice în sistemul informatic al cadastrului.

10.2. Numerotarea cadastrala

10.2.1. Numerotarea cadastrala într-o unitate administrativ-teritorială se face la nivel de parcela sau corp de proprietate. În cadrul teritoriului unei unități administrativ-teritoriale numerotarea cadastrala a corpurilor de proprietate se face separat pentru intravilan și extravilan. Codul de identificare în baza de date este "1" pentru extravilan și "2" pentru intravilan. În situația în care teritoriul cuprinde mai multe intravilane (de exemplu, o comuna cu mai multe sate), acestea vor primi coduri de identificare "3", "4" etc. Pentru a usura numerotarea corpurilor de proprietate acestea vor fi, după caz, grupate pe sectoare cadastrale (tarlale sau cvartale).

10.2.2. Corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n începând de la NV spre SE unității administrativ-teritoriale, separat pentru intravilan și extravilan. În cadrul fiecărui corp de proprietate parcelele componente se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul categoriei de folosință, începând cu categoria de folosință curți-construcții.

10.2.3. Imobilele care reprezintă detalii liniare ca: ape curgătoare, canale, diguri, cai ferate, drumuri clasate se numeroteaza separat în cadrul fiecărui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur număr cadastral pe toată lungimea lor (cu excepția subtraversarilor) în cadrul fiecărui intravilan și un singur număr cadastral în extravilan și pe tronsoane create prin intersectia cu alte detalii liniare (separat în intravilan și extravilan), respectându-se următoarea ierarhie:

- căile ferate intretaiate de ape;

- drumurile naționale intretaiate de cai ferate și ape;

- drumurile județene intretaiate de ape, cai ferate și drumuri naționale;

- drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate, drumuri naționale și drumuri județene;

- drumurile de exploatare (comune) intretaiate de ape, cai ferate, drumuri naționale, drumuri județene sau comunale.

10.2.4. Dacă la încheierea numerotarii se constata omiterea unor imobile, acestea vor primi numere în continuarea numerotarii în intravilanul unității administrativ-teritoriale respective.

10.2.5. În cazul proprietăților izolate care nu au fost incluse la delimitare în suprafața intravilanelor corpurile de proprietate se numeroteaza în cadrul extravilanului. În același fel se procedează în cazurile speciale, în care nu s-a efectuat o delimitare clara între intravilan și extravilan (în unele zone de munte).

10.2.6. Parcelele componente ale corpurilor de proprietate, care au suprafețe mai mici de 50 mp în intravilan și 300 mp în extravilan, nu se numeroteaza. Suprafața acestora se încadrează în suprafețele și, respectiv, în categoriile de folosință a parcelelor alăturate, ale aceluiași corp de proprietate.

10.2.7. În cazurile în care un corp de proprietate sau părți dintr-un corp de proprietate își schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotată cu un număr cadastral nou, în continuarea ultimului număr atribuit la ultima numerotare cadastrala. Un număr cadastral vechi nu se va atribui altui corp de proprietate, ci va rămâne înregistrat în baza de date a cadastrului, la istoricul corpului de proprietate respectiv. Numerele cadastrale din vechile cărți funciare vor fi înregistrate în baza de date la istoricul corpului de proprietate.

10.2.8. În cazul în care se modifica configurația unui corp de proprietate prin comasare, dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate se modifica astfel: numerele cadastrale vechi dispar și se acordă numere cadastrale noi în continuarea ultimului număr cadastral acordat pe suprafața unității administrativ-teritoriale.

10.2.9. Numărul cadastral al corpului de proprietate și cele ale parcelelor componente ale acestuia nu vor conține codul de identificare și codul SIRUTA, acestea fiind atribute ale fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Un exemplu de numerotare cadastrala în intravilan:

2349 Corp de proprietate:

Ionescu N.C. Ion - total: 3.450 mp, din care:

1. Curți-construcții 750 mp

2. Livada 240 mp

3. Vie 1.300 mp

4. Arabil 1.160 mp

2350 Corp de proprietate:

Vasilescu I. Petre - total: 5.400 mp, din care:

1. Curți-construcții 1.400 mp

2. Arabil 1.500 mp

3. Vii 2.500 mp

10.2.10. Suprafețelor de teren ocupate de proiectiile la sol ale construcțiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosință curți-construcții apartinatoare unui corp de proprietate li se va atribui litera "C" urmată de un indice de la 1 la n (de exemplu: C1, C2, C3,...).

11. Calculul suprafețelor

11.1. Prevederi generale

11.1.1. În cadastrul general calculul suprafețelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale unității administrativ-teritoriale (perimetrul extravilan și intravilan subdivizat în sectoare cadastrale), ale corpurilor de proprietate și ale parcelelor rezultate în urma prelucrării operațiunilor de teren și de birou.

11.1.2. Valorile suprafețelor calculate înscrise în documentele cadastrului general se exprima în metri patrati.

11.1.3. Suprafețele calculate înregistrate în cadastrul general pot fi diferite de suprafețele înscrise în actele de proprietate (titlu de proprietate, acte de vânzare-cumpărare și altele). Eventualele diferențe dintre aceste suprafețe sunt aduse la cunoștința proprietarilor și pot fi contestate de aceștia, conform prevederilor legale, cu respectarea regulamentelor elaborate și aprobate de O.N.C.G.C.

11.2. Calculul suprafețelor în extravilan și intravilan

11.2.1 Calculul analitic al suprafețelor se face pentru: unitatea administrativ-teritorială, extravilan - intravilan, sectoarele cadastrale, corpurile de proprietate, parcele.

11.2.2. Pentru controlul calculelor suprafețelor (în cazul în care nu au fost determinate analitic toate elementele) se au în vedere următoarele:

- suma suprafețelor parcelelor componente ale unui corp de proprietate este egala cu suprafața calculată a corpului de proprietate, cu constrângere pe aceasta;

- suma suprafețelor corpurilor de proprietate este egala cu suprafața calculată a sectoarelor cadastrale, cu constrângere pe acestea;

- suma suprafețelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafața calculată a extravilanului și a intravilanului, cu constrângere pe acestea.

12. Registrele cadastrale

12.1. Prevederi generale

12.1.1. Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se întocmesc după introducerea lucrărilor de cadastru general la nivelul unei unități administrativ-teritoriale sunt:

- registrul cadastral al parcelelor;

- indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul acestora;

- registrul cadastral al proprietarilor;

- registrul corpurilor de proprietate;

- fișa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari și pe categorii de folosință;

- planul cadastral.

12.1.2. Fișele corpurilor de proprietate sunt documentele care conțin datele de intrare în baza de date a cadastrului general. Documentele tehnice ale cadastrului general se obțin prin prelucrarea datelor din baza de date.

12.1.3. Orice informații grafice sau alfanumerice referitoare la un corp de proprietate se pot obține prin interogarea bazei de date a cadastrului general.

12.1.4. Documentele cadastrale se întocmesc o singură dată pe suport de hârtie, la încheierea tuturor lucrărilor de cadastru general într-o unitate administrativ-teritorială. De regula, registrele cadastrale se întocmesc în trei exemplare, dintre care unul se depune la consiliul local și doua la O.J.C.G.C. (un exemplar pentru arhiva proprie și un exemplar pentru biroul de carte funciară).

12.2. Registrul cadastral al parcelelor

12.2.1. Registrul cadastral al parcelelor conține situația tuturor parcelelor componente ale corpului de proprietate din cuprinsul unei unități administrativ-teritoriale și se întocmește separat pentru intravilan și pentru extravilan. Conținutul registrului cadastral al parcelelor este prezentat în anexa nr. 2.

12.3. Indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul acestora

12.3.1. Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecărui proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face legătură între registrul cadastral și al parcelelor și registrul cadastral al proprietarilor. Conținutul acestui registru este prezentat în anexa nr. 3.

12.3.2. Numerele de ordine date proprietarilor în indexul alfabetic coincid cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor.

12.4. Registrul cadastral al proprietarilor

12.4.1. Registrul cadastral al proprietarilor conține partidele cadastrale ale fiecărui proprietar, în care sunt înscrise toate suprafețele de teren ale parcelelor componente ale corpurilor de proprietate, atât în intravilan, cat și în extravilan. Conținutul registrului este prezentat în anexa nr. 4.

12.5. Registrul corpurilor de proprietate

12.5.1. Corpul de proprietate este format din una sau mai multe parcele alipite care aparțin aceluiași proprietar. Registrul se întocmește conform modelului prezentat în anexa nr. 5.

12.6. Fișa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari și pe categorii de folosință

12.6.1. Fișele centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie documentele sursa pentru întocmirea situațiilor statistice de sinteza privind terenurile și construcțiile care se pun la dispoziție autorităților publice.

12.6.2. În fișa centralizatoare se înscriu suprafața totală pe fiecare categorie de folosință și suprafața totală generală pe fiecare grupa de destinație a terenului, deținută într-o unitate administrativ-teritorială. Fișa se întocmește pe tipuri de proprietate și grupe de proprietari ai corpurilor de proprietate. Modelul fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari și pe categorii de folosință este prezentat în anexa nr. 6.

13. Execuția planurilor de amplasament și delimitare a corpurilor de proprietate

13.1. Scopul întocmirii planurilor

13.1.1. Planurile de amplasament și delimitare a corpurilor de proprietate se executa în următoarele scopuri:

- înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice privind terenurile și construcțiile situate pe o unitate administrativ-teritorială pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general; pentru acestea sunt elaborate instrucțiuni de întocmire a documentației;

- soluționarea contestațiilor cu privire la corectitudinea și exactitatea datelor referitoare la un corp de proprietate;

- după finalizarea lucrărilor de introducere a cadastrului general într-o unitate administrativ-teritorială, pentru elaborarea documentațiilor topocadastrale necesare realizării solicitate de administrația publică locală pentru emiterea avizelor, certificatelor și autorizațiilor legale, precum și pentru soluționarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietăților.

13.2. Conținutul documentației

13.2.1. Documentația privind întocmirea planurilor cadastrale de amplasament și delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde:

- memoriul tehnic justificativ;

- planul de încadrare în zona, întocmit la o scara convenabila, de regula 1: 2.000 - 1: 10.000;

- planul de amplasament propriu-zis;

- inventarul cu punctele folosite la ridicarea topografica a imobilului în Sistem de coordonate Stereografic 1970 sau local;

- inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul imobilului/corpului de proprietate și a patru puncte de detaliu stabilite (borne, picheti de fier, colturi de clădiri, cămine de vizitare, puncte de frangere ale imprejmuirilor în intravilan și stâlpi, tarusi de lemn și borne în extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate;

- descrierile topografice ale punctelor stabile.

13.2.2. Condițiile de execuție a planurilor cadastrale de amplasament și delimitare a corpurilor de proprietate sunt:

- măsurătorile topografice se vor executa, de regula, în Sistem de proiectie Stereografic 1970. În cazurile în care punctele din rețeaua geodezica sunt amplasate la o distanta mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafața este mai mica de 10 ha și nu exista condiții de vizibilitate pentru măsurători, prin metodele retrointersectiei, intersectiei înainte, intersectiei combinate, se poate lucra în sistem local;

- în situația în care coordonatele punctelor se calculează în sistem local, se vor lua măsurile necesare pentru materializarea și conservarea a minimum patru puncte stabile cu coordonate în sistem local, care vor folosi la integrarea ulterioară în Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

13.2.3. Preciziile de determinare, modalitățile de materializare, conținutul și modul de realizare a planurilor de amplasament și delimitare a corpurilor de proprietate vor fi cele specificate în prezentele norme tehnice, cu excepția numerotarii cadastrale.

La recepția planurilor de amplasament și delimitare, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială se vor atribui, în ordinea cronologică a solicitărilor, numere cadastrale provizorii (în cazul teritoriilor în care nu s-a introdus cadastrul general) sau în continuarea ultimului număr cadastral pentru teritoriile în care s-a introdus cadastrul general.

13.2.4. Planurile se întocmesc pe suport analogic format A4, A3 la o scara convenabila (1:500, 1: 1.000, 1: 2.000) și în forma digitala.

13.2.5. Pe plan, în completarea părții grafice, se înscriu: numele, prenumele și adresa celui care a solicitat planul, adresa imobilului, inventarul cu numerele și coordonatele punctelor de contur, suprafața corpului de proprietate și a parcelelor componente - pe categorii de folosință, numere cadastrale provizorii, sistemul de proiectie, scara, direcția nord, numele, semnatura și ștampila executantului, conform anexei nr. 7. Planurile de amplasament și delimitare vor fi însoțite de "Fișa corpului de proprietate" (anexa nr. 1) completată corespunzător.

13.2.6. Punctele de pe conturul imobilului se marcheaza cu tarusi de lemn sau picheti metalici, dacă imobilul nu este împrejmuit.

14. Controlul, avizarea, recepția lucrărilor și aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul unității administrativ-teritoriale

14.1. Controlul lucrărilor

14.1.1. Controlul pe parcursul executării lucrărilor de teren și de birou se face de către personalul de specialitate al O.J.C.G.C., potrivit programelor întocmite în acest scop, sau la solicitarea executanților. Rolul controlului pe parcursul executării lucrărilor îl constituie analiza și confirmarea stadiilor de realizare a etapelor prevăzute în graficele convenite prin contracte.

14.1.2. În cazurile în care la controalele făcute din inițiativa O.J.C.G.C. se constata deficiente de ordin tehnic sau de organizare a lucrărilor, care anticipeaza o calitate scăzută sau neincadrarea în termenul din contract, se întocmește procesul-verbal de constatare în care se specifică măsuri și termene pentru remedieri.

Dacă la al doilea control situațiile deficitare constatate la controlul anterior nu au fost rezolvate și nu se anticipeaza remedierea lor, organul de control va inainta conducerii O.J.C.G.C. sau, după caz, O.N.C.G.C., în termen de 3 zile, raportul de constatare și propuneri, mergandu-se până la rezilierea contractului și luarea măsurilor de recuperare a cheltuielilor care nu pot fi justificate, conform prevederilor legale.

14.2. Avizarea soluțiilor din proiectele tehnice de ansamblu și de execuție

14.2.1. În conformitate cu normele legale cu privire la metodologia de avizare a documentațiilor tehnico-economice, în cadrul O.J.C.G.C. se va constitui, prin decizie a directorului general, comisia de avizare. Procesele-verbale cuprinzând hotărârile comisiilor de avizare se aduc la cunoștința executanților lucrărilor, în scris, cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la adoptare.

14.2.2. Obiectul principal al activității de avizare îl constituie analizarea eficientei soluțiilor tehnice și economice propuse în proiectul tehnic de ansamblu și în proiectul tehnic de execuție a lucrărilor destinate introducerii și întreținerii cadastrului general.

14.2.3. Avizarea soluțiilor tehnice și economice propuse pentru lucrări se face după adjudecarea prin licitație a acestora și înainte de contractarea execuției lucrărilor.

14.2.4. Analizarea soluțiilor tehnice în ședințele de avizare se face, după caz, în prezenta executanților lucrărilor și în funcție de mărimea și complexitatea lucrărilor, la avizare fiind invitați și reprezentanți ai O.N.C.G.C., personalități în domeniu.

14.3. Recepția lucrărilor

14.3.1. Recepția se va efectua pe baza dosarului de verificare întocmit de persoane fizice sau juridice autorizate, altele decât cele ale executantului. Recepția are drept scop confirmarea îndeplinirii clauzelor din contracte la terminarea lucrărilor sau a etapelor de lucrări, potrivit condițiilor tehnice prevăzute în prezentele norme tehnice și în caietele de sarcini.

14.3.2. Din punct de vedere contractual, prin operațiunea de recepție se constata și se recunoaște oficial ca lucrarea s-a încheiat și poate fi utilizata potrivit normelor stabilite de O.N.C.G.C. Prin receptionarea lucrării executantul se eliberează de obligațiile contractuale, iar O.J.C.G.C., în calitate de beneficiar al lucrării, preia răspunderile în privinta utilizării, valorificării și întreținerii ei.

14.3.3. Potrivit prevederilor contractuale se pot efectua recepții parțiale, dar numai pe faze de lucrări încheiate prevăzute în contract.

14.3.4. Recepția finala a lucrărilor de introducere și întreținere a cadastrului general - partea tehnica - se considera încheiată după afișarea, timp de 60 de zile, a rezultatelor măsurătorilor și rezolvarea contestațiilor cu privire la exactitatea măsurătorilor.

14.3.5. În cazurile în care se constată că lucrările necesita remedieri de conținut, de calitate sau de prezentare grafica, ce conduc la hotărârea amânării recepției, atunci în locul procesului-verbal de recepție se întocmește o nota de constatare în care se nominalizeaza deficientele constatate și completările necesare, precum și termenele în care se vor efectua remedierile. Procesul-verbal de recepție sau nota de constatare se semnează de împuterniciții O.N.C.G.C. și de executantul lucrării.

14.3.6. Recepția finala a lucrărilor de cadastru general se va realiza în termen de 30 de zile de la data expirării celor 60 de zile prevăzute de lege pentru depunerea contestațiilor, timp în care se vor rezolva de către executantul lucrării problemele legate de refaceri sau corectii ale datelor. Se vor respecta următoarele condiții:

a) afișarea la sediul consiliului local, conform prevederilor legale, a datelor rezultate în urma măsurătorilor cadastrale: amplasamentele, proprietarii, suprafețele parcelelor, corpurilor de proprietate și partidelor cadastrale. Proprietarii care au domiciliul în alte localități decât cele în care s-au executat lucrările vor fi înștiințați, prin grija consiliului local, în mod obligatoriu, prin adresa scrisă, expediată prin posta, cu confirmare de primire;

b) rezolvarea contestațiilor care se referă la exactitatea măsurătorilor în conformitate cu regulamentele și instrucțiunile elaborate de O.N.C.G.C. În cazurile în care în urma rezolvarii contestațiilor persoanele nemultumite apelează la acțiuni judecătorești, recepția finala se va face cu menționarea situațiilor litigioase care vor fi soluționate în instanța.

14.3.7. Soluțiile de compensare a unor suprafețe găsite în plus sau în minus la introducerea cadastrului general față de înscrisurile din titlurile de proprietate obținute prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate conform legilor proprietății și din alte documente legale se vor stabili prin grija consiliilor locale, ca acțiune separată ce intră în responsabilitatea acestora.

Deciziile luate în cadrul consiliilor locale, după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor implicate și devin definitive, vor fi puse în aplicare de persoane fizice și juridice autorizate de O.N.C.G.C. sau de O.J.C.G.C.

14.3.8. Datele cadastrale modificate în conformitate cu hotărârile judecătorești definitive și irevocabile vor fi aduse la cunoștința O.J.C.G.C. de persoanele beneficiare care au obligația să prezinte în termen de 60 de zile o documentație tehnica întocmită de persoane fizice sau juridice autorizate, care va conține modificările rezultate din hotărâre. Documentația modificatoare, întocmită conform prevederilor regulamentului de recepție, se preia cu caracter nedefinitiv în cartea funciară, urmând să fie recuperată și integrată în cadastrul general la introducerea sau întreținerea acestuia.

14.3.9. Procesul-verbal de recepție finala se întocmește în doua exemplare și se semnează de membrii comisiei de recepție, se consemnează luarea la cunoștința de către primar și se aproba de către directorul general al O.J.C.G.C. Data definitivării lucrărilor de cadastru coincide cu data întocmirii proceselor-verbale de recepție finala.

14.4. Aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul unității administrativ-teritoriale

14.4.1. În termen de 3 zile de la data recepției finale conducerea O.J.C.G.C. transmite O.N.C.G.C. un exemplar al procesului-verbal de recepție finala, un exemplar al "Fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari și pe categorii de folosință" și o nota justificativă asupra categoriilor de lucrări realizate. O.N.C.G.C. va analiza felul în care au fost aplicate prevederile legale de ordin tehnic și economic și va emite ordinul de validare a cadastrului general. Data emiterii ordinului reprezintă data oficială a introducerii cadastrului general.

14.4.2. După primirea ordinului de la O.N.C.G.C. O.J.C.G.C. va transmite în termen de 30 de zile biroului de carte funciară al judecătoriei în raza căreia se afla unitatea administrativ-teritorială respectiva registrele și copia de pe planurile cadastrale de baza. Transmiterea documentelor menționate către judecătoria teritorială se va face cu adresa scrisă în care se vor menționa data recepției și numărul ordinului de aprobare al O.N.C.G.C.

14.4.3. La consiliul local al unității administrativ-teritoriale se vor transmite următoarele documente:

- dosarul de delimitare cadastrala a hotarului administrativ și a intravilanelor;

- copie de pe procesul-verbal de recepție finala și de pe ordinul O.N.C.G.C.;

- registrele și copiile de pe planurile cadastrale.

15. Lista de coduri

Tipul de proprietate

Cod

--------------------

---

- proprietatea privată a persoanelor fizice

PF

- proprietatea privată a persoanelor juridice

PJ

- domeniul public al statului

DS

- domeniul public al unităților administrativ-teritoriale

DAT

- domeniul privat al statului

DPS

- domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale

DAT

Destinatiile terenurilor

------------------------

- terenuri cu destinație agricolă

TDA

- terenuri cu destinație forestieră

TDF

- terenuri aflate permanent sub ape

TDH

- terenuri aflate în intravilane

TDI

- terenuri cu destinații speciale

TDS

Categorii de folosință a terenurilor

------------------------------------

- arabil

A

- vii

V

- livezi

L

- pășuni

P

- fanete

F

- păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră

PD

- ape curgătoare

HR

- ape stătătoare

HB

- cai de comunicații rutiere

DR

- cai ferate

CF

- curți și curți cu construcții

CC

- construcții

C

- terenuri neproductive și degradate

N

Destinatiile construcțiilor

---------------------------

- locuințe

CL

- construcții administrative și social-culturale

CAS

- construcții industriale și edilitare

CIE

- construcții-anexa

CA

16. Glosar de termeni

Birou de carte funciară - compartiment auxiliar al judecătoriei, care are ca obiect de activitate înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobile.

Cadastru general - sistem unitar și obligatoriu de evidenta tehnica, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinație și de proprietar, de pe întregul teritoriu al tarii.

Carte funciară - sistem de publicitate imobiliară întemeiat pe identificarea cadastrala a imobilelor.

Cadastre de specialitate - subsisteme de evidenta și inventariere sistematica din punct de vedere tehnic și economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrării lor rationale. Dintre acestea se disting:

- cadastrul agricol - evidenta și inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii și subcategorii de folosință, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net etc.;

- cadastrul forestier - evidenta și inventarierea sistematica a fondului forestier național și a amenajamentelor silvice, specificand suprafața, esenta lemnoasă, vârsta, consistenta masei lemnoase etc., precum și informații referitoare la sol, relief și clima;

- cadastrul căilor ferate - evidenta și inventarierea terenurilor, construcțiilor, instalațiilor și stării rețelei feroviare;

- cadastrul drumurilor - evidenta și inventarierea terenurilor, construcțiilor, instalațiilor și stării rețelei de drumuri;

- cadastrul porturilor - evidenta și inventarierea sistematica a terenurilor, construcțiilor, instalațiilor, căilor de transport, rețelelor subterane și supraterane, platformelor tehnologice etc., care deservesc unitățile portuare;

- cadastrul aeroporturilor - evidenta și inventarierea sistematica a terenurilor, construcțiilor, instalațiilor, căilor de transport, rețelelor subterane și supraterane etc., care deservesc aeroporturile;

- cadastrul apelor - evidenta și inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape și stuf, precum și a instalațiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafața, calitatea, folosință, instalațiile de transport și exploatare, de protecție și ameliorare a calității, precum și condițiile de relief și clima;

- cadastrul fondului imobiliar - evidenta și inventarierea corpurilor de proprietate din localități, specificand pentru construcții folosință, materialele de construcție, structura, regimul de înălțime, fundația, suprafața, dotările, starea;

- cadastrul rețelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidenta și inventarierea rețelelor edilitare și a instalațiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de construcții, parametrii tehnici, starea.

Codificare cadastrala - operațiunea prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoaștere unica a corpurilor de proprietate în raport cu proprietarul. De exemplu: codul pentru proprietatea de stat de interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru terenurile deținute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu destinație forestieră; codul pentru terenurile ocupate de ape etc.

Corp de clădire - parte componenta a unei clădiri, delimitata după următoarele criterii:

- sistemul arhitectonic și constructiv determinat de fațade și materialele de construcție a pereților exteriori;

- intrarea separată în clădire;

- independenta și regimul diferit de înălțime față de alte clădiri alăturate.

Categorie de folosință a terenului - caracterizare codificata din punct de vedere al destinației terenului în funcție de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcții, cai de comunicații, exploatare miniera etc.).

Construcție - o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă pentru proprietar, care aparține unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Aceasta poate fi o clădire întreaga sau părți dintr-o clădire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este identică cu cea a intrării.

Corp de proprietate - una sau mai multe parcele alipite, aparținând aceluiași proprietar.

Delimitarea cadastrala a unității administrativ-teritoriale - lucrare distinctă la introducerea cadastrului la nivelul unității administrativ-teritoriale, constând în: constituirea conform legii a comisiei, parcurgerea întregului traseu al hotarului unității administrativ-teritoriale, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita intravilanului și marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, întocmirea actelor și documentației tehnice de delimitare.

Drept real - dreptul absolut, opozabil tuturor, pe care titularul îl exercita direct asupra bunului, fără a fi necesară intervenția altor persoane.

Drept de proprietate privată - drept aparținând numai persoanelor fizice care își pot exercita asupra imobilelor din proprietatea privată toate prerogativele dreptului de proprietate, adică posesia, folosință și dispoziția din putere proprie și în interesul satisfacerii nevoilor personale.

Drepturi reale imobiliare principale - drepturi care au o existenta de sine stătătoare în raport cu alte drepturi reale sau de creanta.

Drepturi reale imobiliare accesorii - drepturi reale imobiliare care servesc ca o garanție reală a unor drepturi de creanta și au o existenta juridică subordonata drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte: ipoteca, amanetul și unele privilegii imobiliare.

Deținători de terenuri - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra terenului sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori deținător precar.

Entități de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general - parcela, construcția și proprietarul.

Extravilanul unității administrativ-teritoriale - partea din unitatea administrativ-teritorială, cuprinsă în afară intravilanului, delimitata cadastral potrivit legii.

Fond funciar - totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinație, de titlurile pe baza cărora sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui județ, al României etc.).

Imobil - parcela de teren cu sau fără construcții.

Intravilanul unității administrativ-teritoriale - partea din unitatea administrativ-teritorială, legal delimitata, destinată construirii și habitatiei.

Numerotare cadastrala - operațiunea prin care se atribuie, după anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) corpurilor de proprietate și parcelelor din cadrul unei unități administrativ-teritoriale.

Numerotare topografica (în cadastru) - operațiunea prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.

Parcela - suprafața de teren situata într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singura categorie de folosință și aparținând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o porțiune a parcelei având aceeași clasificare calitativă.

Publicitate imobiliară - sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreună cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii și posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliară se realizează prin cartea funciară.

Partida cadastrala - suma corpurilor de proprietate care aparțin aceluiași proprietar în cuprinsul unei unități administrativ-teritoriale (comuna, oraș sau municipiu).

Plan topografic - reprezentare conventionala, în plan, analogica sau digitala, a unei suprafețe de teren, într-o proiectie cartografica și într-un sistem de referința. În România planul topografic se întocmește în Sistemul de proiectie Stereografic 1970 și în Sistemul de referința Marea Neagra 1975.

Plan cadastral de baza - plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat poziția și numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate și parcelelor, categoriile de folosință a terenurilor și construcțiile permanente.

Plan cadastral de ansamblu - produs derivat obținut prin generalizarea conținutului planului cadastral de baza. Se întocmește, de regula, pentru o unitate administrativ-teritorială și conține reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor și denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile unităților administrativ-teritoriale vecine.

Proprietar - persoana fizica sau juridică titulara în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii.

Posesor - persoana fizica sau juridică care deține numai posesia și folosință din dezmembramintele dreptului de proprietate.

Punct geodezic (PG) - elementul din rețeaua geodezica materializat în teren, pozitionat prin coordonate în sistemele de referința oficiale, inventariat după număr/denumire și cu fișa de descriere.

Registru cadastral - documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizeaza datele cadastrale pentru evidentierea distinctă în cadrul unității administrativ-teritoriale a situației corpurilor de proprietate și proprietarilor, precum și a situațiilor centralizatoare pe destinații ale terenurilor, grupelor de proprietari, intravilan-extravilan etc.

Rețea geodezica (RG) - totalitatea punctelor determinate într-un sistem unitar de referința, cuprinzând rețeaua de triangulatie-trilateratie (RTT) pentru pozitionarea în plan și rețeaua de nivelment și gravimetrie (RNG) pentru pozitionarea altimetrica. Rețeaua de triangulatie-trilateratie (RTT) este formată din puncte situate pe o anumită suprafața, încadrate în rețele geometrice compacte în care s-au efectuat determinări astronomice și/sau direcții azimutale, distanțe zenitale și lungimi de laturi, pe baza cărora s-au calculat coordonatele punctelor în sistem unitar de referința.

Sector cadastral - diviziune tehnica cadastrala a unității administrativ-teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicație, ape, diguri etc.), care nu suferă modificări curente și care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.

Sistemul informațional al cadastrului - organizarea de baze de date grafice și alfanumerice de evidenta tehnica, economică și juridică referitoare la corpurile de proprietate și la proprietarii acestora.

Schita corpului de proprietate - documentul grafic ce se întocmește o dată cu completarea fisei corpului de proprietate, la o scara convenabila, pe care se înscriu datele de localizare și de identificare a corpului de proprietate, categoriile de folosință a parcelelor, construcțiile, precum și vecinătățile acestora.

17. Lista abrevierilor

O.N.C.G.C. - Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie

O.J.C.G.C. - Oficiul județean de cadastru, geodezie și cartografie

I.G.F.C.C. - Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și

Cadastru

BCF

- Biroul Cărții Funciare

SR

- standard român emis de Institutul Roman de Standardizare

STAS

- standard român.

18. Anexe

Anexa nr. 1

- Macheta pentru fișa corpului de proprietate

Anexa nr. 2

- Macheta registrului cadastral al parcelelor

Anexa nr. 3

- Macheta indexului alfabetic al proprietarilor și

domiciliul acestora

Anexa nr. 4

- Macheta registrului cadastral al proprietarilor

Anexa nr. 5

- Macheta registrului corpurilor de proprietate

Anexa nr. 6

- Macheta pentru "Fișa centralizatoare a partidelor

cadastrale pe proprietari și pe categorii de

folosință"

Anexa nr. 7

- Plan de amplasament și delimitare a corpului de

proprietate

Anexa nr. 8

- Descrierea topografica a punctului geodezic

Anexa nr. 9

- Schita bornei de beton

Anexa nr. 10 - Marca pentru borna de suprafața

Anexa nr. 11 - Scrisoare de încunoștințare pentru desemnarea

delegaților consiliului local al unității

administrativ-teritoriale vecine

Anexa nr. 12 - Scrisoare de încunoștințare pentru desemnarea

delegaților prefecturii vecine

Anexa nr. 13 - Proces-verbal de delimitare a unității

administrativ-teritoriale (comuna/orașul)

Anexa nr. 14 - Proces-verbal de predare-primire a punctelor

geodezice/de hotar

Anexa nr. 15 - Inventar de coordonate - fisier ASCII

Anexa nr. 16 - Exemplu de plan cadastral index.