Norme · Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor
Normele din 15 octombrie 2001
privind controlul oficial al furajelor pentru animale
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
1. Obiectul și domeniul de aplicare Probele pentru controlul oficial al furajelor destinate animalelor, în vederea verificării calității și compoziției acestora, sunt prelevate conform metodelor descrise mai jos. Probele astfel prelevate se considera reprezentative pentru lotul esantionat. 2. În sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin următorii termeni se înțelege: a) lot - o cantitate de produs care constituie o unitate și care are caracteristici presupuse uniforme; b) proba elementara - o cantitate prelevata dintr-un punct al lotului; c) proba globală - amestecul probelor elementare prelevate din același lot; d) proba redusă - o parte reprezentativa din proba globală, obținută prin reducerea acesteia; e) proba finala - o parte din proba redusă sau din proba globală omogenizata și care este supusă analizei de laborator. 3. Persoanele abilitate sa preleveze probe Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali desemnați de autoritatea sanitară veterinara și de medicii veterinari cu atribuții de inspectori ai poliției sanitare veterinare. 4. Aparatura necesară pentru prelevarea probelor 4.1. Dispozitivele pentru prelevarea probelor trebuie să fie confectionate din materiale care nu contamineaza produsele din care se fac prelevarile. Aceste dispozitive pot fi oficial aprobate de către autoritatea sanitară veterinara competența. 4.2. Dispozitive recomandate pentru prelevarea probelor de alimente solide destinate animalelor: 4.2.1. Prelevare manuală 4.2.1.1. Sonda cu fund plat și cu margini verticale 4.2.1.2. Sonda cu un canal vertical sau compartimentata. Dimensiunile sondei trebuie să fie adaptate caracteristicilor lotului (adâncimea containerului, dimensiunile sacului etc.) și dimensiunilor particulelor de alimente. 4.2.2. Prelevare mecanică Pentru prelevarea mecanică a probelor de furaje destinate animalelor se pot utiliza dispozitive mecanice aprobate. 4.2.3. Impartitor (divizor) este dispozitivul destinat divizării probei în părți aproximativ egale, care poate fi utilizat pentru a preleva probe elementare și pentru a obține proba redusă și proba finala. 5. Cerințe cantitative pentru probele supuse controlului 5.a) Referitoare la controlul substanțelor sau produselor distribuite uniform în masa furajului destinat animalelor 5.a)1. Lotul - mărimea lotului trebuie să fie suficientă pentru a se putea preleva probă din fiecare constituent. 5.a)2. Probe elementare 5.a)2.1. Furaje vrac: numărul minim de probe elementare 5.a)2.1.1. Loturi care nu depășesc 2,5 tone 7 5.a)2.1.2. Loturi care depășesc 2,5 tone de 20 de ori numărul de tone care constituie lotul (a), până la maximum 40 de probe elementare \ \ \ 5.a)2.2. Furaje ambalate: numărul minim de ambalaje din care se fac prelevări (b) 5.a)2.2.1. Ambalaje mai mari de 1 kg: 5.a)2.2.1.1. Lot alcătuit din 1 până la 4 ambalaje toate ambalajele 5.a)2.2.1.2. Lot alcătuit din 5 până la 16 ambalaje 4 ambalaje 5.a)2.2.1.3. Lot alcătuit din mai mult de 16 ambalaje Numărul de ambalaje care alcătuiesc lotul (a), până la maximum 20 de ambalaje \ \ \ 5.a)2.2.2. Ambalaje care nu depășesc 1 kg 4 5.a)2.3. Furaje lichide sau semilichide: numărul minim de containere din care se prelevează probe (b) 5.a)2.3.1. Containere mai mari de 1 litru: 5.a)2.3.1.1. Lot alcătuit din 1 până la 4 containere toate containerele 5.a)2.3.1.2. Lot alcătuit din 4 până la 16 containere 4 containere 5.a)2.3.1.3. Lot alcătuit din mai mult de 16 containere Numărul de containere care alcătuiesc lotul (a), până la maximum 20 de containere \ \ \ 5.a)2.3.2. Containere care nu depășesc 1 litru: 4 5.a)2.4. Furaje sau minerale brichetate numărul minim de blocuri sau de brichete din care se prelevează probe (b): un bloc sau o brichetă/lot de 25 de unități, până la maximum 4 blocuri sau brichete 5.a)3. Proba globală Este nevoie de o singură probă globală/lot, care nu trebuie să fie mai mică de: 5.a)3.1. Pentru furaje vrac 4 kg 5.a)3.2. Pentru furaje ambalate: 5.a)3.2.1. Ambalaje mai mari de 1 kg 4 kg 5.a)3.2.2. Ambalaje care nu depășesc 1 kg greutatea conținutului a 4 ambalaje originale 5.a)3.3. Pentru furaje lichide sau semilichide: 5.a)3.3.1. Containere mai mari de 1 litru 4 litri 5.a)3.3.2. Containere care nu depășesc 1 litru volumul conținutului a 4 containere originale 5.a)3.4. Pentru furaje sau minerale brichetate: 5.a)3.4.1. Fiecare cântărind mai mult de 1 kg 4 kg 5.a)3.4.2. Fiecare cântărind mai puțin de 1 kg greutatea a 4 blocuri sau brichete originale 5.a)4. Probe finale Atunci când este necesar din probele globale se obțin probele finale prin reducție. Se analizează cel puțin o probă finală. Cantitatea unei probe finale nu trebuie să fie mai mică de: - pentru furaje solide 500 g - pentru furaje lichide sau semilichide 500 ml 5.b) Referitoare la controlul substanțelor sau al produselor nedorite, posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum ar fi: aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin și crotolaria din furajele pentru animale (c) 5.b)1. Lot: vezi 5.a)1 5.b)2. Probe elementare 5.b)2.1. Furaje vrac: vezi 5a)2.1 5.b)2.2. Furaje ambalate: numărul minim de ambalaje din care se fac prelevări 5.b)2.2.1. Loturi alcătuite din 1 până la 4 ambalaje toate ambalajele 5.b)2.2.2. Loturi alcătuite din 5 până la 16 ambalaje 4 5.b)2.2.3. Loturi alcătuite din mai mult de 16 ambalaje numărul de ambalaje care alcătuiesc lotul (a), până la maximum 40 de ambalaje 5.b)3. Probe globale - numărul de probe globale variază în funcție de mărimea lotului. Numărul minim de probe globale/lot este dat mai jos. Greutatea totală a probelor elementare care alcătuiesc fiecare probă globală nu trebuie să fie mai mică de 4 kg. 5.b)3.1. Furaje vrac Mărimea lotului în tone: numărul minim de probe globale/lot - până la 1 1 - între 1 și 10 2 - între 10 și 40 3 - mai mare de 40 4 5.b)3.2. Furaje ambalate Mărimea lotului în număr de ambalaje: numărul minim de probe globale/lot - între 1 și 16 1 - între 17 și 200 2 - între 201 și 800 3 - mai mare de 800 4 5.b)4. Probe finale - din fiecare probă globală se obține prin reducție o probă finală. Se analizează cel puțin o probă finală/probă globală. Greutatea probei finale nu trebuie să fie mai mică de 500 g sau de 500 ml. 5.c)1. Prelevare de probe pentru furaje fibroase Pentru obținerea probei globale din fiecare tonă de furaj fibros (fân, paie) se iau din șiră prin smulgere (cu mâna, cu un cârlig special etc.), din 12-14 locuri diferite, porțiuni mici care se adună pe o prelată sau pe pământ netezit și măturat. Aceste probe elementare, amestecate, constituie proba globală care poate să ajungă la 8-10 kg. Pentru luarea probei finale de 1,5-2 kg întreaga cantitate de nutreț se omogenizează, apoi se întinde într-un strat de 5-6 cm, de forma unui pătrat, și cu o riglă se împarte prin două diagonale în 4 părți egale (sferturi). Din cele 4 sferturi se ia la alegere un sfert care va constitui proba finală pentru analiză. În cazul în care proba este mai mare de 2 kg operațiunea formării pătratului și luării sfertului se repetă de atâtea ori până când se obține cantitatea necesară. Din furaje fibroase presate se desfac la întâmplare, în cazul loturilor până la 10 tone, 3% din numărul baloturilor, însă cel puțin două baloturi, iar în cazul loturilor peste 10 tone, 1% din numărul baloturilor, dar cel puțin 6 baloturi. Din interiorul fiecărui balot desfăcut se scot probe parțiale din diferite straturi și locuri, în cantități suficiente pentru obținerea unei probe globale de cel puțin 4 kg, din care apoi, prin metoda sferturilor, se separă proba finală. Proba se examinează minuțios și, dacă se constată prezența unor cantități mai mari de corpuri străine (pământ, băligar, părți lignifiate etc.), acestea se adună și se cântăresc separat. Proba astfel curățată se cântărește și se împachetează. 5.c)2. Prelevări de probe pentru furaje verzi Probele din culturi pentru masă verde se ridică în stadiul de vegetație, când de obicei sunt consumate de animale. În cazul în care cultura se folosește ca masă verde într-un singur stadiu de vegetație, se ia o singură probă, iar dacă este consumată timp mai îndelungat, se iau mai multe probe, corespunzător fiecărui stadiu de vegetație. Trebuie să se ia în considerare faptul că umiditatea nutrețului verde are o influență deosebită asupra conținutului în substanțe nutritive și de aceea probele se iau când iarba are o umiditate normală. Umiditatea ierbii se consideră normală atunci când s-a zvântat roua de pe ea (2-3 ore de la răsăritul soarelui, în funcție de densitatea plantelor), dar înainte de căldura toridă de la prânz când plantele evaporă apa mai intens. Pe timp umed nu se recomandă ridicarea probelor, totuși în caz de forță majoră iarba cosită pentru probă se zvântă prin răsfirare pe grătare special amenajate, în curent de aer. Pentru recoltarea probelor de furaje de pe pășune, aceasta se împarte în parcele egale, în așa fel încât să fie cât mai uniforme din punct de vedere al compoziției floristice, al fazei de dezvoltare a plantelor, al naturii solului, al lucrărilor de îmbunătățire aplicate la pășune. Se recoltează apoi prin cosire masa verde de pe 2-5 m2 din mai multe puncte ale aceleiași parcele, se amestecă bine masa verde obținută și din ea se rețin 1-2 kg; în același mod se procedează și cu celelalte parcele. Probele reținute din toate parcelele se omogenizează bine și apoi se rețin 3-5 kg masă verde, cantitatea aceasta reprezentând proba finală de pe pășunea sau de pe cultura respectivă. Este recomandabil, mai ales pentru analize speciale, ca proba să fie expediată imediat în stare verde (ambalată într-un sac din material plastic) la laboratorul cel mai apropiat. Pentru analize curente proba se cântărește imediat după cosire; după cântărire proba se usucă pe prelate, așezată în strat subțire în încăperi aerisite sau afară, la umbră. După uscare iarba se adună fără pierderi într-un sac des și apoi se cântărește din nou. Dacă se înregistrează o cantitate de iarbă uscată prea mare, întreaga cantitate se taie cu foarfecele deasupra unei prelate. Tocătura obținută se omogenizează și, prin metoda sferturilor, se ia o probă de 1,5-2 kg, care se ambalează și se trimite la laborator cu următoarele specificații: - greutatea ierbii la recoltare (suma greutății probelor parțiale); - greutatea ierbii după uscare; - greutatea probei finale luate pentru analiză, sub formă tocată. 5.c)3. Prelevări de probe pentru furaje însilozate Prima probă se ia imediat în momentul desfacerii silozului, după îndepărtarea stratului superior. Când furajul murat nu este uniform se recoltează mai multe prize de la diferite niveluri ale silozului. Prizele se iau cu ajutorul sondelor. Prizele luate se omogenizează bine, apoi se rețin 2-3 kg de furaj murat, acesta reprezentând proba finală care se introduce în borcan cu dop rodat sau în saci din material plastic și se expediază la laborator în cel mai scurt timp. 5.c)4. Prelevări de probe pentru furaje însilozate Compoziția chimică a rădăcinoaselor depinde în mare măsură de mărimea rădăcinilor. Rădăcinile acestor culturi (sfeclă, morcovi, gulii etc) au de obicei diferite mărimi: mari, mijlocii și mici. Pentru luarea probei globale se iau la rând din vrac sau din siloz 100 de rădăcini, care se împart în 2-3 grupe, după mărime, și se cântăresc separat pe grupe. Exemplu: ──────── - rădăcini mari ..... 48 kg; - rădăcini mijlocii ..... 36 kg; - rădăcini mici ..... 28 kg. ───────────── TOTAL: 112 kg Proba de 112 kg fiind prea mare, se micșorează de 10 ori, păstrându-se raportul dintre grupele de rădăcini mari, mijlocii și mici și proba finală. Pentru aceasta se calculează un factor de multiplicare ce arată numărul de rădăcini echivalent unui kilogram de rădăcini. 112 kg ..... corespunde la 100 de rădăcini; 100 1 kg .... corespunde la x rădăcini = x ───── = 0,9 micșorat de 10 ori = 0,09 (factor de multiplicare). 12 Cu ajutorul acestui factor se calculează greutatea rădăcinilor care trebuie luată din fiecare grupă pentru a constitui proba finală: - rădăcini mari ..... 48 kg x 0,09 = 4,32 kg; - rădăcini mijlocii ..... 36 kg x 0,09 = 3,24 kg; - rădăcini mici ..... 28 kg x 0,09 = 2,52 kg. 100 de rădăcini ..... 112 kg ..... 10,08 kg (probă globală). Rădăcinile se curăță de pământ și nisip, apoi din fiecare rădăcină se scoate longitudinal, cu ajutorul unui cuțit, câte o porțiune de 1/4 sau 1/8, care adunate formează proba de laborator. La tuberculi (cartofi) proba globală se formează din probe elementare, după cum urmează: (i) din depozite în vrac din primul lot de 16 tone se iau 200 de tuberculi, din 8 locuri diferite câte 25 de tuberculi, iar apoi pentru fiecare 16 tone câte 50 de tuberculi din două locuri diferite (25 de tuberculi din fiecare loc); (ii) din vagoane se iau 200 de tuberculi pentru fiecare vagon din 8 locuri diferite (câte 25 de tuberculi); (iii) din mașini și căruțe se iau câte 50 de tuberculi din locuri diferite, din fiecare vehicul. În cazul în care partida recepționată este omogenă, probele se iau dintr-un număr de vehicule ce reprezintă 20% din numărul lor total. Pentru laborator proba de tuberculi se curăță de nisip și de pământ, apoi se taie din fiecare tubercul aproximativ 1/8, pentru ca în final să se obțină pentru analiză circa 1 kg de tuberculi. 6. Instrucțiuni pentru prelevarea, prepararea și ambalarea probelor 6.1. Generalitati Probele trebuie prelevate și preparate cat mai repede posibil, ținându-se sema de precautiile necesare pentru ca produsul sa nu se schimbe sau să se contamineze. De asemenea, instrumentele, suprafețele și containerele care vin în contact cu probele trebuie să fie curate și uscate. 6.2. Probe elementare 6.2.a) Referitor la controlul substanțelor sau produselor uniform distribuite în masa furajului, probele elementare trebuie prelevate la întâmplare din tot lotul și trebuie să fie de dimensiuni aproximativ egale. 6.2.a)1. Furaje vrac Se face o diviziune imaginara a lotului într-un număr aproximativ egal de părți. Se selecteaza la întâmplare un număr de părți, corespunzător numărului de probe elementare, conform pct. 5.a)2, și se ia cel puțin o proba din fiecare parte. Când se considera potrivit prelevarea probelor se poate face la mutarea lotului (încărcare sau descărcare). 6.2.a)2. Furaje ambalate destinate animalelor După selectarea numărului cerut de ambalaje pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se indeparteaza o parte din conținutul fiecărui ambalaj folosindu-se o sonda. Când este necesar, probele se iau după golirea ambalajelor, separat. 6.2.a)3. Furaje lichide sau semilichide, omogene sau omogenizabile După selectarea numărului cerut de containere pentru prelevarea probelor, conform pct. 5.a)2, dacă este necesar, conținutul se omogenizeaza și se ia o cantitate din fiecare container. Probele elementare pot fi luate atunci când conținutul este descărcat. 6.2.a)4. Furaje lichide sau semilichide, neomogenizabile După selectarea numărului cerut de containere pentru prelevarea probelor, potrivit pct. 5.a)2, probele se iau de la niveluri diferite. Probele se pot preleva, de asemenea, când conținutul este descărcat, dar prima fracțiune trebuie îndepărtată. În ambele cazuri volumul total nu trebuie să fie mai mic de 10 litri. 6.2.a)5. Furaje și brichete minerale După selectarea numărului cerut de blocuri sau de brichete pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se ia o parte din fiecare bloc sau bricheta. 6.2.b) Referitor la controlul substanțelor sau produselor posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum ar fi aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin și crotolaria din furajele pentru animale Se face o diviziune imaginara a lotului într-un număr aproximativ egal de părți, corespunzător numărului de probe globale prevăzut la pct. 5.b)3. Dacă acest număr este mai mare decât 1 numărul total de probe elementare prevăzut la pct. 5.b)2 trebuie distribuit aproximativ egal între diferitele părți. Se iau apoi probe de dimensiuni aproximativ egale (d), astfel încât cantitatea totală a probelor din fiecare parte sa nu fie mai mica de 4 kg, cantitate cerută pentru fiecare proba globală. 6.3. Prepararea probelor globale 6.3.a) Referitor la controlul substanțelor și/sau produselor distribuite uniform în masa furajului, probele elementare se amesteca pentru a forma o singura proba globală. 6.3.b) Referitor la controlul substanțelor și/sau produselor posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum sunt aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin și crotolaria din furajele pentru animale Probele elementare din fiecare parte a lotului se amesteca și se alcătuiesc probele globale menționate la pct. 5.b)3, notând originea fiecărei probe globale. 6.4. Prepararea probelor finale Conținutul fiecărei probe globale se amesteca cu grija pentru a obține o proba omogenă (e). Dacă este necesar, proba globală se reduce la cel puțin 2 kg sau 2 litri (proba redusă) fie utilizându-se un dispozitiv mecanic, fie prin metoda sferturilor. Se prepara cel puțin 3 probe finale de aproximativ aceeași cantitate și conform cerințelor cantitative prevăzute la pct. 5.a)4 sau 5.b)4. O proba se expediază la laborator, una va rămâne la medicul veterinar care a recoltat și alta proba rămâne la proprietar, ultimele doua probe servind drept contraproba. Fiecare proba va fi pusă într-un container corespunzător. Se vor lua toate precautiile necesare pentru a se evita orice schimbare de compoziție, contaminare sau alterare, care poate aparea în timpul transportului sau stocării. 6.5. Ambalarea probelor finale Containerele trebuie sigilate și etichetate (eticheta trebuie incorporată în întregime în sigiliu) astfel încât sa nu poată fi deschise fără a se distruge sigiliul. 7. Înregistrarea prelevarii probelor Trebuie păstrată o înregistrare a fiecărei prelevări de probe, care să permită o identificare lipsită de orice ambiguitate a fiecărui lot esantionat. Pentru fiecare recoltare de probe se încheie un proces-verbal în care se vor menționa: - data recoltarii; - denumirea furajului și a unității care l-a produs; - modul de depozitare și de ambalare; - cantitatea existenta; - aspectele organoleptice; - modul de recoltare și numele persoanei care a executat-o; - motivele care au determinat controlul; - analizele care se solicita. Procesul-verbal se semnează de către cel care a recoltat probele, de către proprietar, cărăuș în cazul importului, precum și de reprezentanții altor instituții în cazul în care se dispune analiza conform art. 4. 8. Destinația probelor Pentru fiecare proba globală cel puțin o proba finala se trimite cat mai repede posibil la laboratorul local autorizat, împreună cu informațiile necesare, în vederea efectuării analizei. Laboratorul care efectuează analiza va transmite buletinul de analiza instituției care a recoltat și a transmis probele. NOTE: (a) când numărul obținut este fractionar se rotunjeste până la primul număr întreg; (b) pentru ambalaje sau containere al căror conținut nu depășește 1 kg sau 1 litru și pentru furaje sau brichete care cantaresc mai puțin de 1 kg fiecare, o proba elementara trebuie să fie conținutul unui ambalaj sau container original ori al unui bloc sau brichete; (c) metodele menționate la pct. 5.a) se utilizează pentru controlul aflatoxinelor, cornului secarei, plantei de ricin și crotolariei din furajele materii prime; (d) pentru furaje ambalate se indeparteaza o parte din conținutul ambalajelor din care se face prelevarea, folosindu-se o sonda, după golirea separată a ambalajelor, dacă este necesar; (e) orice aglomerare din fiecare proba globală (bulgare, cocolos) trebuie distrusa separat (dacă este necesar, distrugerea aglomerarii se face separat de proba, după care omogenizatul se adauga probei).
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.