Statutul din 28 martie 1983
cooperativei agricole de producție
prezumat în vigoare
I. Scopul și obiectul cooperativei agricole de producție
Articolul 1
Cooperativa agricolă de producție este organizația economică socialistă în care taranii se unesc de bunăvoie aducind în proprietatea cooperativei pămîntul și celelalte mijloace principale de producție. În cooperativa agricolă munca este organizată în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea și calitatea muncii prestate, cu producția realizată, precum și cu dezvoltarea economică a cooperativei.
Cooperativa agricolă de producție are drept obiect cultivarea în comun a pămîntului, folosirea pe scara larga a mecanizarii, chimizarii, irigatiilor, a științei și tehnicii înaintate pentru obținerea unor producții agricole vegetale și animale din ce în ce mai mari, dezvoltarea industriei mici, prelucrarea producției agricole, efectuarea de construcții și prestări de servicii, în scopul creșterii continue a bunastarii țărănimii, ridicării social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizatie, sporirii contribuției cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populației, ale economiei naționale.
Prin întreaga sa activitate, cooperativa agricolă de producție își aduce contribuția la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Roman pentru faurirea societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism, la întărirea aliantei dintre clasa muncitoare - clasa conducatoare a societății -și taranime, la creșterea conștiinței socialiste a țărănimii.
Cooperativa aaricola de producție se bucura de sprijinul permanent și multilateral al partidului și statului nostru, are create, prin dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiiiile consolidării sale economico-organizatorice. Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintă princinalul mijloc prin care statul asigura macanizarea lucrărilor în cooperativele agricole de producție.
Creșterea continua a producției, și îndeosebi a producției marfa, valorificarea acesteia pe bază de contracte încheiate prin buna-învoiala cu unitățile de stat și cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populației cu produse agroalimentare și a industriei cu materii prime, duc la mărirea veniturilor cooperatorilor și contribuie la progresul întregii tari.
Cooperativa agricolă este forma cea mai potrivita pentru unirea eforturilor taranilor și implatirea strinsa a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societăți; ea are un rol deosebit de însemnat în economia tarii noastre, în întreaga perioadă istorica de construire a socialismului și comunismului.
Articolul 2
Cooperativa agricolă de producție își înfăptuiește scopul pentru care a luat fiinta, prin:
a) folosirea în comun, deplina și eficienta a pămîntului, conservarea și ridicarea continua a potențialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei;
b) gospodărirea rațională a tuturor mijloacelor materiale și financiare, pe baza principiilor autoconducerii și autogestiunii, organizarea superioară a producției și a muncii, reducerea cheltuielilor de producție, sporirea continua a eficientei economice și obținerea de beneficii în toate sectoarele de activitate, asigurind astfel autofinantarea întregii activități;
c) întărirea și dezvoltarea continua a proprietății cooperativei, factor hotărîtor al creșterii producției, al dezvoltării economice a cooperativei și al creșterii bunastarii cooperatorilor;
d) conlucrarea strinsa în producție, pe bază de contract, cu stațiunea pentru mecanizarea agriculturii, a carei secție se integreaza în activitatea cooperativei; împreună cu aceasta, răspunde nemijlocit de realizarea producției agricole planificate; plata lucrărilor executate de stațiune se face potrivit normelor legale în vigoare, pe bază de tarif pe unitatea de produs agricol, proporțional cu productiile realizate;
e) cooperarea și asocierea în producție cu unități de stat și cooperatiste pentru realizarea de noi capacități de producție, sporirea productiilor agricole, a industriei mici și prestărilor de servicii, prelucrarea și valorificarea superioară a produselor, sprijinirea cooperatorilor și a celorlalți locuitori ai satelor pentru sporirea productiilor agricole în gospodăriile personale ale acestora și valorificarea surplusului la fondul de stat;
f) exploatarea rațională și eficienta a amenajărilor pentru irigații, a lucrărilor de desecare și a celor de combatere a eroziunii solului, executate din fondurile statului, precum și a celor realizate cu contribuția cooperativelor;
g) folosirea economică și eficienta a sprijinului acordat de stat prin credite, asistența tehnica, îngrășăminte chimice, erbicide, semințe din soiuri de mare productivitate, animale de rasa etc.;
h) cointeresarea materială a cooperatorilor prin aplicarea principiului socialist al repartiției după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii prestate, precum și în funcție de rezultatele obținute de fiecare cooperativa în îndeplinirea planului de producție și a bugetului de venituri și cheltuieli;
i) ridicarea continua a nivelului profesional și cultural al membrilor cooperativei și satisfacerea nevoilor lor sociale;
j) educarea cooperatorilor în spiritul muncii în comun, al ordinii și disciplinei în producție, al răspunderii pentru buna gospodărire, apărare și dezvoltare a proprietății cooperativei, al principiilor eticii și echității socialiste.
II. Proprietatea cooperativei agricole de producție și proprietatea personală a membrilor ei
Articolul 3
Proprietatea cooperativei agricole este alcătuită din:
- pămîntul adus de cooperatori;
- animalele de muncă și de producție, construcțiile, plantațiile, mijloacele de transport, utilajele, instalațiile, inventarul agricol și celetalte bunuri aduse de cooperatori, precum și cele obținute ca urmare a activității cooperativei agricole, ori dobîndite de aceasta în alt mod:
- întreaga producție agricolă vegetala și animala și orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei apricole;
- mijloacele fixe și circulante cu care participa la asociații economice intercooperatiste, la asociații cu unități de stat sau ale cooperației de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, precum și beneficiile cuvenite din activitatea acestora;
- produsele și veniturile realizate prin munca în comun a pămîntului, proprietate de stat, dat în folosință cooperativei.
Proprietatea cooperativei, întărirea și dezvoltarea ei neincetata stau la baza întregii activități a cooperativei agricole de producție și a creșterii bunastarii membrilor săi.
Articolul 4
Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generală poate atribui, anual, lot în folosință fiecărei persoane care:
a) este cooperator, a realizat în anul anterior și se angajează să efectueze și în anul în curs volumul de muncă stabilit de adunarea generală, în perioadele de timp și potrivit cerințelor producției;
b) este cooperator și lucrează, cu aprobarea adunării generale, în asociațiile economice intercooperatiste, asociațiile cu unități de stat sau ale cooperației de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, la care cooperativa s-a asociat;
c) este cooperator, încadrat permanent, cu aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de producție, la întreprinderea agricolă de stat și lucrează direct în sectoarele de producție agricolă și de mecanizare ale acestei unități;
d) este cooperator încadrat ca mecanizator sau mecanic agricol al stațiunii pentru mecanizarea agriculturii și lucrează în cooperativa agricolă;
e) este specialist agricol, lucrează în cooperativa agricolă și domiciliază în localitatea în care își are sediul cooperativa.
Mărimea lotului poate fi în suprafața echivalenta cu pînă la 15 ari teren arabil, în raport cu categoria de folosință terenului și de clasa de fertilitate naturala a solului.
În zonele viticole, în cazul în care lotul atribuit în folosință este plantat cu vie, pînă la 5 ari, nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil.
În cooperativa agricolă de producție situata în zona de deal sau munte, adunarea generală poate atribui loturi în folosință personală și peste 15 ari, atunci cînd terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scăzută și prezintă dificultăți pentru cooperativa de a le exploata.
Adunarea generală poate hotărî, de la caz la caz, menținerea sau atribuirea de loturi în folosință, în cazul unor familii cu situații deosebite (incapacitate de muncă, femei cu mulți copii minori și altele).
Cooperatorii care se pensionează păstrează dreptul de folosință asupra lotului pe care l-au deținut la data pensionării, în condițiile prevăzute de statut.
Specialiștii agricoli care au devenit, în condițiile legii, membri ai cooperativelor agricole de producție și domiciliază în comuna își păstrează dreptul de folosință asupra lotului pe care l-au deținut, potrivit statutului, la data pensionării, dacă dobindirea calității de cooperator a avut loc cu cel puțin 10 ani înainte de pensionare.
În situația în care, prin atribuirea loturilor în folosință, s-ar diminua suprafața agricolă în folosință obsteasca și atunci cînd urmează să se atribuie loturi în folosință personală peste 15 ari, se va cere, în prealabil, aprobarea uniunii județene a cooperativelor agricole de producție și a direcției generale pentru agricultura și industria alimentara.
Lotul va fi lucrat de către titular, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru producția agricolă conform planului de cultura repartizat și nu va putea fi transmis în nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosință agricolă a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului.
Terenurile în cimp, repartizate ca loturi în folosință personală, se organizează în sole speciale, în apropierea satelor, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a principalelor lucrări agricole, cooperativa sprijină persoanele cărora le-a atribuit loturi de teren în folosință cu semințe și material săditor din soiuri selecționate, precum și cu îngrășăminte chimice.
Articolul 5
Constituie proprietate personală a taranilor cooperatori:
- casa de locuit și construcțiile gospodărești anexe, terenul pe care se afla acestea și curtea, a căror suprafața totală nu poate depăși 250 m². Cînd aceasta suprafața depășește 250 m²., diferența se include în lotul atribuit în folosință;
- animalele de producție, precum și inventarul agricol marunt;
- veniturile și economiile realizate prin munca;
- sumele de bani depuse anual la fondul de dezvoltare economică a cooperativei, care constituie partea socială în proprietatea lor;
- producția obținută de pe lotul atribuit în folosință.
Cooperatorii pot avea în proprietate personală, pentru nevoi proprii, contractare, achiziții și vînzare la piața, un număr nelimitat de animale de producție, păsări, iepuri de casa, stupi de albine și altele. Numărul minim de animale pentru o gospodărie a membrilor cooperatori este de o vacă pentru lapte sau 2-3 capre, precum și 10 oi, un porc, 15 gaini ouatoare și 50 pui pentru carne.
Cooperatorii care contractează livrarea de animale și produse animaliere la fondul de stat beneficiază din partea cooperativei de furaje de volum și suprafele de teren pentru producerea furajelor în cultura a doua; contractanților de animale ierbivore sau de produse animaliere de la acestea li se atribuie și suprafețe de fînețe pentru recoltare, cu plata în natură. Acești cooperatori beneficiază cu prioritate de islazuri comunale, pășuni în păduri, poieni și goluri de padure și de alte suprafele de teren pentru pasunatul animalelor.
Cooperatorii care dețin sau dobîndesc animale de muncă sînt obligați să le înstrăineze în termenul hotărît de adunarea generală. După expirarea termenului, acestea se valorifica de către cooperativa agricolă, în contul proprietarului, în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.
Terenurile - cu excepția celor pe care se afla casa de locuit, construcțiile gospodărești anexe și curtea, în suprafața totală de cel mult 250 m². - dobîndite prin moștenire legală trec în proprietatea cooperativei.
Cooperatorii care dobîndesc o a doua casa de locuit sînt obligați sa înstrăineze una din ele, în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 6
Adunarea generală poate da în proprietate personală, cu plata, locuri de casa în suprafața de cel mult 250 m²., din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate în perimetrul delimitat de planul de sistematizare al localității respective, membrilor cooperativei și persoanelor încadrate de aceasta cu contract de muncă pe durata nedeterminată, care doresc să-și construiască o locuinta și care nu au loc de casa în proprietate personală. În aceleași condiții se pot atribui locuri de casa specialiștilor și mecanizatorilor care lucrează în cooperativa și au domiciliul în localitatea respectiva.
Articolul 7
Înstrăinarea terenurilor proprietatea cooparativei, în alte scopuri decît cele prevuzute în articolul precedent, nu poate avea loc decît în condițiile legii, înstrăinarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobării adunării generale, în condițiile prevăzute de lege.
III. Membrii cooperativei agricole de producție. Drepturile și îndatoririle lor
Articolul 8
Pot fi membri ai cooperativei agricole de producție oricare producător agricol, mecanic agricol și alți oameni ai muncii necesari activității cooperativei, care au împlinit vîrsta de 16 ani și adera la prevederile Statutului cooperativei, aducind în proprietatea cooperativei pămîntul, animalele de muncă și inventarul agricol principal pe care le au în proprietate.
La intrarea în cooperativa, fiecare membru plătește taxa de înscriere stabilită de adunarea generală, care nu va fi mai mica de 25 lei.
Articolul 9
Primirea de noi membri în cooperativa agricolă de producție se face individual, de către adunarea generală, pe bază de cerere scrisă. Fiii cooperatorilor, la împlinirea virstei de 16 ani, devin membri ai cooperativei atricole, pe baza cererii individuale și cu aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de producție.
Articolul 10
Fiecare membru al cooperativei agricole are dreptul:
a) sa munceasca în cooperativa pe musura capacității și pregătirii sale;
b) să fie retribuit pentru munca și rezultatele obținute și sa primească furaje pentru animalele și păsările din proprietatea personală, potrivit Legii retribuirii muncii în unitățile agricole cooperatiste;
c) sa participe la conducerea treburilor cooperativei; sa ia parte la adunările generale, precum și la cele ale subunitatii de producție în care lucrează; să-și exprime părerile și să facă propuneri cu privire la întreaga activitate a cooperativei; sa participe la luarea hotărîrilor adunării generale; sa aleagă și - de la vîrsta de 21 ani - să fie ales în consiliul de conducere, biroul executiv și comisia de revizie;
d) sa primească o parte din beneficiul obținut de cooperativa, stabilită de adunarea generală în raport cu contribuția adusă la realizarea producției și beneficiilor;
e) să depună anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare economică, care să constituie partea socială în proprietatea sa; sa primească din beneficiul cooperativei un venit anual în raport cu suma depusa la fondul de dezvoltare economică și în funcție de volumul beneficiilor obținute de cooperativa.
După pensionare, cooperatorii pot să-și mențină partea socială depusa și participa în continuare la beneficii, în raport cu mărimea acesteia.
Depunerile în bani la fondul de dezvoltare economică se fac pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. După această perioadă, sumele depuse se pot restitui, integral sau eșalonat, pe o perioadă de 2-5 ani, în raport de posibilitățile financiare ale cooperativei. Restituirea integrală a sumelor depuse este garantată.
Sumele depuse de cooperatori, ca parte socială, pot fi dobîndite prin moștenire, în condițiile prevăzute de lege.
Mecanizatorii și specialiștii care lucrează în cooperativa pot depune anual sume de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, în aceleași condiții și cu aceleași drepturi ca și membrii cooperativei agricole;
f) sa beneficieze de sprijin și înlesniri în condițiile legii, pentru îmbunătățirea pregătirii profesionale;
g) sa beneficieze de ajutoare din fondurile statutare constituite în acest scop de cooperativa agricolă de producție al calei membru este, în condițiile stabilite de adunarea generală;
h) sa primească pensie și indemnizație de asigurări sociale, potrivit legii, după cum urmează:
- pensie pentru munca depusa și limita de vîrsta;
- pensie pentru pierderea totală, sau în cea mai mare parte, a capacității de muncă;
- pensie suplimentară;
- pensie de urmaș;
- indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, determinata de boli și accidente;
- concediu plătit pentru sarcina și lehuzie;
- indemnizații pentru copii;
- tratament medical în stațiuni balneoclimatice.
Cooperatorii care lucrează în unitățile agricole cooperatiste, cooperatorii pensionari, precum și membrii lor de familie, beneficiază în mod gratuit, pe timpul internării în spital, de întreținere și medicamente.
Pe timpul tratamentului ambulatoriu, cooperatorii beneficiază de medicamente și materiale sanitare, potrivit legii.
Articolul 11
Membrilor cooperativei agricole de producție, care au rezultate deosebite în munca de intarire, dezvoltare și apărare a proprietății cooperativei și participa activ la sporirea continua a producției, li se pot acorda recompense morale și materiale, cum sînt:
- multumirea verbală;
- evidentierea în adunarea subunitatii de producție;
- evidentierea publică și în adunarea generală pe cooperativa;
- înscrierea în cartea de onoare a cooperativei agricole de producție;
- stimulente în obiecte, excursii, trimiterea la odihna și tratament;
- diplome și insigne de cooperator fruntas;
- premii pentru economii de materiale, combustibili, energie și forta de muncă.
Multumirea verbală și evidentierile se aproba de consiliul de conducere, la propunerea șefului subunitatii de producție. Celelalte recompense se aproba de adunarea generală, la propunerea consiliului de conducere.
Articolul 12
Cooperativa agricolă de producție care dispune de fondurile financiare necesare acorda cooperatorilor un concediu de odihnă plătit, în condițiile stabilite de adunarea generală, dacă lucrează 300 de zile anual în cooperativa.
Articolul 13
Fiecare membru al cooperativei agricole are următoarele îndatoriri:
a) să execute lucrări de calitate în locurile stabilite și în perioadele optime de timp prevăzute; sa realizeze numărul de zile de lucru și volumul de muncă stabilit de adunarea generală, necesar pentru realizarea sarcinilor de plan și să respecte programul de lucru stabilit. Președintele cooperativei agricole de producție, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic și administrativ, precum și cei care lucrează în activitățile de industrie mica, de construcții și prestări de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrărilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor;
b) să respecte prevederile statutului și ale regulamentului de ordine interioară; sa participe la elaborarea, adoptarea și înfăptuirea hotărîrilor adunării generale, precum și ale adunării subunitatii de producție din care face parte; sa aducă la îndeplinire măsurile stabilite de consiliul de conducere și biroul executiv;
c) să contribuie efectiv la întărirea, apărarea și dezvoltarea proprietății cooperativei, la prevenirea și înlăturarea risipei și proastei gospodariri a mijloacelor materiale și financiare ale cooperativei; să-și aducă contribuția la dezvoltarea democrației cooperatiste, întărirea spiritului colectiv de muncă, a disciplinei, ordinii și legalității în activitatea cooperativei, la aplicarea principiilor eticii și echității socialiste;
d) să-și ridice în permanenta pregătirea profesională, să aplice în producție regulile agrozootehnice și să-și însușească cunoștințele necesare folosirii utilajelor, instalațiilor, mașinilor și tractoarelor;
e) sa participe la realizarea acțiunilor de protecție, imbunatatire și folosire intensiva a fondului funciar, întreținerea și creșterea potențialului productiv al pajiștilor, prevenirea și înlăturarea efectelor calamităților naturale.
Articolul 14
Cooperativa agricolă de producție, ca forma socialistă de organizare a producției și a muncii, exprima unitatea de scop și de voința a tuturor membrilor ei. Respectarea hotărîrilor adoptate de adunarea generală și de consiliul de conducere, precum și a măsurilor stabilite de biroul executiv al acestuia, constituie o condiție esențială pentru buna desfășurare a activității cooperativei agricole, pentru consolidarea ei economico-organizatorică. Încălcarea prevederilor statutului, a hotărîrilor adunării generale, ale consiliului de conducere și a măsurilor stabilite de biroul executiv al acestuia constituie abateri care dauneaza cooperativei și atrag răspunderea disciplinară și materială, după caz.
Constituie abateri disciplinare: neparticiparea la munca în locurile stabilite și în perioadele prevăzute de consiliul de conducere și biroul executiv; neexecutarea de calitate a lucrărilor; nefolosirea la întreaga capacitate a utilajelor; reaua gospodărire a proprietății cooperativei; încălcarea normelor de disciplina a muncii, a celorlalte îndatoriri prevăzute de statut, în condițiile stabilite prin regulamentul de ordine interioară.
Sancțiunile disciplinare care se aplică pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt:
a) avertismentul;
b) refacerea fără plata a lucrurilor de calitate necorespunzătoare ori suportarea pagubelor, în condițiile legii, în cazul în care lucrările nu se mai pot reface;
c) reținerea pînă la cel mult 10% din retributia cuvenită pentru munca prestată;
d) pierderea dreptului de retribuire suplimentară, sub forma participării la beneficii, în anul respectiv;
e) retragerea în timpul anului a lotului în folosință, în cazul neparticiparii la munca și neexecutării lucrărilor la timp și de calitate;
f) trecerea pe timp limitat sau nelimitat în alta munca;
g) pierderea temporară a dreptului de vot;
h) îndepărtarea din cooperativa.
Aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute la lit. a), b), c), d) și f) se hotărăște de către consiliul de conducere, iar cele de la lit. e), g) și h), de către adunarea generală a cooperatorilor. Aceasta hotărăște aplicarea și a celorlalte sancțiuni pentru abaterile săvîrșite de membrii consiliului de conducere și cei ai comisiei de revizie.
Plingerile cooperatorilor nemultumiti de hotărîrile consiliului de conducere privind aplicarea sancțiunilor disciplinare se rezolva de adunarea generală a cooperativei.
Împotriva hotărîrilor adunării generale, prin care s-a pronunțat îndepărtarea din cooperativa, precum și în celelalte cazuri, cei nemultumiti se pot adresa uniunii județene, iar împotriva hotărîrilor acesteia, Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție.
Răspunderea materială a cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiștilor și a celorlalți oameni ai muncii care lucrează în cooperativa agricolă, pentru pagubele cauzate cooperativei agricole de producție, prin încălcarea cu vinovăție a prevederilor statutare sau a hotărîrilor organelor de conducere ale cooperativei, inclusiv prin deținerea nelegală a unor terenuri proprietate obsteasca, poate fi stabilită numai în cazurile în care pagubele au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor, iar restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor necuvenite, în cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor, ori de la data cînd au beneficiat de aceste servicii.
Obligarea cooperatorilor, mecanizatorilor, spocialistilor agricoli și a celorlalți oameni ai muncii care lucrează în cooperativa agricolă de producție la plata despăgubirilor și la restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor și serviciilor necuvenite se face de către consiliul de conducere, iar în cazul membrilor acestuia și celor ai comisiei de revizie, care au adus cooperativei prejudicii în aceasta calitate, de către adunarea generală a cooperatorilor.
Termenul de obligare la plata despăgubirii și emiterea deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cînd organul care are dreptul sa hotărască obligarea la despăgubiri sau la restituire a luat cunoștința de producerea pagubei.
Luarea la cunoștința se face la prima întrunire în plen a organului colectiv de conducere, după înregistrarea actului constatator de prejudicii.
După expirarea termenului de 60 de zile, prejudiciul se imputa, de către biroul executiv al uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, membrilor consiliului de conducere vinovați de neluarea măsurilor necesare pentru obligarea la plata a persoanelor vinovate de producerea pagubei. Același organ verifica hoturirile adunării generale cu privire ia răspunderea materială, avînd dreptul a le suspenda sau înlocui pe cele adoptate cu nesocotirea prevederilor statutare ori a normelor legale în vigoare.
Cooperatorii, mecanizatorii, specialiștii și ceilalți oameni ai muncii care lucrează în cooperativa, nemultumiti de obligarea la plata despăgubirilor pentru pagube aduse cooperativei, sau de modul cum li s-au rezolvat cererile referitoare la retribuirea muncii cuvenite din partea cooperativei, se pot adresa comisiei de judecată din cooperativa sau, după caz, judecătoriei, în condițiile prevăzute de lege. Plingerile cu privire la diminuarea retributiei de baza pentru nerealizarea integrală a sarcinilor și la stabilirea retributiei suplimentare se soluționează de adunarea generală a cooperativei, iar în cazul celor care îndeplinesc funcții de conducere, de către uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producție, împreună cu direcția generală pentru agricultura și industria alimentara.
Hotărîrile de obligare la plata despăgubirilor și angajamentelor de plată necontestate în termen sînt definitive și executorii.
Organele de conducere ale cooperativei agricole de producție nu pot renunța la drepturile legal cuvenite acesteia.
Articolul 15
Cel care se retrage sau este îndepărtat din cooperativa agricolă de producție primește, în bani, potrivit legii, contravaloarea părții sociale din bunurile aduse de el în cooperativa și sumele depuse ca parte socială la fondul de dezvoltare economică. Adunarea generală stabilește pentru fiecare caz în parte, în raport cu posibilitățile cooperativei, durata de timp și ratele anuale prin care se va face plata. Retributia cuvenită pentru munca depusa în cooperativa în anul în curs se plătește la sfîrșitul anului.
În cazul cînd un cooperator - prin căsătorie sau din alte motive - își stabilește domiciliul în alta localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe raza căreia se muta.
Pentru aceasta, este necesară aprobarea adunării generale a cooperativei agricole de unde pleacă, precum și a aceleia în care cere să între. Cooperatorul își păstrează toate drepturile prevăzute în statut, iar cooperativa de unde a plecat este obligată sa transfere cooperativei în care a fost admis contravaloarea părții sale sociale, inclusiv sumele depuse la fondul de dezvoltare economică a cooperativei.
IV. Planificarea și organizarea producției și a muncii. Retribuirea în cooperativa agricolă de producție
Articolul 16
Cooperativa agricolă de producție este titulara de plan și are răspundere contractuală proprie. Ea își organizează întreaga activitate pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producție și bugetului de venituri și cheltuieli, care se întocmesc potrivit condițiilor și cerințelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor săi și necesităților economiei naționale; cooperativa va asigura prin plan resursele materiale, financiare și de forta de muncă necesare pentru realizarea integrală a producției fizice și a sarcinilor de livrare la fondul de stat, a consumului alimentar al cooperatorilor, a necesarului de furaje, a fondului de rezerva alimentar și de furaje și a celorlalte fonduri prevăzute de lege și statut.
Cooperativa agricolă de producție are obligația ca, în planificarea și desfășurarea întregii activități economice, să asigure un echilibru permanent între venituri și cheltuieli, precum și realizarea de beneficii, astfel încît să se poată constitui fondul de dezvoltare economică și celelalte fonduri statutare și mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor în raport cu nivelul producției și al veniturilor și să depună contribuția la fondul de pensii și asigurări sociale.
În vederea dezvoltării continue a cooperativei agricole, a mobilizării tuturor rezervelor de sporire a producției și productivitatii muncii, organele de conducere sînt sprijinite în întreaga activitate organizatorică și politica, legată de realizarea planului de producție, de uniunile cooperativelor agricole de producție, iar în problemele de specialitate tehnice și economice ale producției, de specialiștii repartizați sa lucreze în cooperativa, de consiliul unic agroindustrial de stat și cooperatist și de organele agricole de stat.
Articolul 17
Cooperativa agricolă de producție își organizează acele ramuri de producție - vegetala, animala, de industrializare și semiindustrializare, depozitare și desfacere a producției agricole, de industrie mica și artizanat, de construcții și prestări de servicii - care să asigure folosirea cît mai deplina a pămîntului, a celorlalte mijloace de producție, a forței de muncă și a tuturor rezervelor pentru creșterea producției agricole și sporirea veniturilor.
În elaborarea planurilor de producție și a bugetelor de venituri și cheltuieli și în desfășurarea întregii activități, cooperativa agricole de producție asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate împreună cu celelalte unități agricole cooperatiste și de stat din cadrul consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist privind concentrarea, profilarea și specializarea producției, utilizarea integrală și eficienta a tuturor mijloacelor de producție și a forței de muncă, în vederea dezvoltării continue a fiecărei unități.
În cooperativa agricolă de producție în care exista forta de muncă disponibilă, consiliul de conducere este obligat sa organizeze brigazi și echipe care să lucreze în alte unități agricole cooperatiste și de stat, pe santiere, la exploatări forestiere și în alte activități, asigurind astfel utilizarea deplina pe tot parcursul anului, a forței de muncă. Sumele obținute de la beneficiarii acestor activități constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperativa și membrii acesteia.
Articolul 18
Cooperativa agricolă de producție folosește mijloacele financiare proprii, creditele acordate de stat, avansurile pentru producția marfa contractată și celelalte fonduri bănești pentru desfășurarea corespunzătoare a procesului de producție, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate și obținerea unor producții sporite cu cheltuieli cît mai mici.
Organele de conducere ale cooperativei au datoria sa folosească judicios mijloacele destinate investițiilor pentru punerea în funcțiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicată, care să asigure dezvoltarea proprietății cooperativei, îndeplinirea obligațiilor față de stat și sporirea retributiei cooperatorilor.
Obiectivele noi de investiții productive se pot realiza numai după ce se asigura folosirea integrală a celor existente. În realizarea obiectivelor se vor asigura reducerea consumului de materiale, combustibili și energie, înlăturarea supradimensionarii construcțiilor agrozootehnice, utilizarea cu prioritate a materialelor locale, ieftine și ușor de procurat, precum și reducerea termenului de execuție.
Creditele se folosesc în conformitate cu destinația stabilită pentru realizarea sarcinilor de plan: consiliul de conducere răspunde de rambursarea integrală a creditelor la scadenta.
Articolul 19
Organizarea producției și a muncii în cooperativa agricolă de producție se realizează pe subunitati de producție, iar în cadrul acestora, pe formații de muncă. Între șefii formatiilor de muncă și cei ai subunitatilor de producție, precum și între aceștia din urma și conducerea cooperativei, se încheie angajamente prin care se stabilesc drepturile și obligațiile reciproce, în vederea realizării productiilor planificate. Angajamentele se aproba de consiliul de conducere al cooperativei. Întreaga activitate se desfășoară pe bază de programe de lucru, stabilite pe zile și lucrări.
În cooperativa agricolă de producție lucrările se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane încadrate de cooperativa în condițiile prevăzute de lege, precum și a mecanizatorilor din stațiunile pentru mecanizarea agriculturii și a specialiștilor retribuiți de stat.
Articolul 20
Formele de organizare a producției și a muncii în cooperativa agricolă de producție și componenta subunitatilor de producție se stabilesc de adunarea generală, în funcție de condițiile specifice ale unității respective, de cerințele concentrarii și specializării producției.
Subunitatile de producție sînt: ferma, brigada și sectorul, care au plan de producție sau, după caz, și buget de venituri și cheltuieli, ce fac parte integrantă din planul de producție și bugetul de venituri și cheltuieli al cooperativei agricole.
Șeful de ferma, brigadierul și șeful de sector sînt aleși de adunarea subunitatii de producție respectiva, pe timp de 2 ani, și sînt confirmati de adunarea generală a cooperativei. Șefii de ferme, brigadierii și șefii de sectoare, care nu vor fi confirmati de adunarea generală în funcțiile în care au fost aleși, vor fi înlocuiți în cel mult 30 de zile.
Șeful de ferma, brigadierul și șeful de sector asigură realizarea sarcinilor de producție ale subunitatii, organizează și conduc procesul de producție, coordonează și îndrumă activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu aceștia la organizarea procesului de producție; se ingrijesc de păstrarea în bune condiții a mijloacelor de producție și de utilizarea lor cît mai rațională, controlează permanent modul cum se executa întregul volum de muncă manuală și mecanică prevăzut în devizele de lucrări și organizează ținerea evidentei muncii și a realizarilor obținute, asigura organizarea cu regularitate a adunărilor subunitatilor de producție și răspund în fața acestora pentru întreaga lor activitate.
Șefii de ferme, brigadierii, șefii de sectoare, celelalte cadre tehnice și economice din cooperativa agricolă de producție răspund atît față de organele colective de conducere ale cooperativei, cît și față de președintele, inginerul șef și contabilul șef al acesteia, pentru organizarea și desfășurarea activității, realizarea productiilor și veniturilor planificate în subunitatile pe care le conduc.
Suprafețele de teren și celelalte mijloace de producție necesare desfășurării în bune condiții a procesului de producție se repartizează fermelor, brigazilor și sectoarelor, pe o perioadă de mai mulți ani.
Formatia de baza în organizarea muncii în cadrul subunitatilor de producție este echipa mixtă de mecanizatori și cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori.
Organizarea muncii pe echipe are drept scop întărirea spiritului de muncă colectivă, a disciplinei, creșterea răspunderii întregii echipe și a fiecărui membru al acesteia, pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp și de calitate a volumului de muncă stabilit pe întreaga suprafața sau pe întregul efectiv de animale și obținerea productiilor prevăzute.
Echipa se organizează cu caracter permanent, pe sole, tarlale, specii și categorii de animale, cel puțin pe durata unui ciclu de producție sau a unui an calendaristic.
Echipa este condusă de un șef de echipa care lucrează efectiv în producție, desemnat de consiliul de conducere al cooperativei, dintre cei mai buni mecanizatori din echipa respectiva sau dintre cooperatorii cu cea mai mare experienta și cu aptitudini în organizarea muncii, care se bucura de prestigiu și autoritate în rindul membrilor echipei.
Șeful de echipa asigura respectarea stricta a ordinii și disciplinei în producție, controlează zilnic volumul de muncă efectuat de cooperatori și mecanizatori, calitatea lucrărilor executate și întocmește pontajul pentru fiecare membru al echipei.
Cooperativa poate organiza diferite activități productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei.
Articolul 21
În cooperativa agricolă de producție, sistemul de retribuire a muncii cuprinde următoarele elemente:
a) retributia de baza, în bani sau în bani și în natura, stabilită pe bază de tarife pe norma de muncă, pe unitate de produs sau la 1.000 lei valoare a producției fizice, care constituie partea principala a retributiei totale a cooperatorilor;
b) retributia sub forma de participare la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor, în cadrul planului, în bani sau în bani și în natura;
c) retributia suplimentară sub forma de participare la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor, peste plan, în bani sau în bani și în natura;
d) spor pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate și în același sector de activitate.
Forma principala de retribuire a muncii este acordul global, cu tarif pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producției fizice obținute, respectiv a prestărilor de servicii realizate.
În cooperativa agricolă de producție se pot folosi și următoarele forme de retribuire:
a) în acord direct;
b) în regie;
c) pe bază de cote procentuale din producție ori din valoarea acesteia, la unele culturi.
Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generală a membrilor cooperativei agricole de producție, la propunerea consiliului de conducere, în funcție de condițiile specifice ale fiecărei cooperative și sector de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producției și al veniturilor prevăzute în planurile de producție și bugetele de venituri și cheltuieli.
Forma de retribuire pe bază de cote procentuale se aproba de adunarea generală, cu avizul direcției generale județene pentru agricultura și industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist.
Terenurile izolate, greu accesibile, care nu se pot comasa și lucra mecanizat, pot fi repartizate cooperatorilor pentru a le cultiva pe o perioadă de 3-5 ani. În acest caz, retribuirea muncii se face în natura, în proporție de pînă la 50%, din producția obținută, cu condiția recuperării în întregime a cheltuielilor efectuate de cooperativa și realizării unui beneficiu de minimum 5%. Repartizarea acestor terenuri și nivelul retributiei în natura se stabilesc de adunarea generală a cooperativei și se aproba de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producție și direcția generală pentru agricultura și industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist.
Munca prestată în cooperativa agricolă de producție se retribuie cu tarife pe norma de muncă, diferențiate pe grupe de complexitate și sectoare de producție, în funcție de puterea economică a cooperativei, de producție și veniturile obținute. Nivelul tarifelor se aproba anual de adunarea generală a cooperatorilor.
Pentru ca fiecare cooperator să execute o gama cît mai larga de lucrări și să poată munci efectiv în tot cursul anului pentru a obține venituri constante și la nivel tot mai ridicat, în raport cu cantitatea și calitatea muncii, la stabilirea volumului de muncă se va asigura ca în aceeași norma să fie cuprinse mai multe operații de muncă prevăzute în tehnologii.
Articolul 22
Cooperativele constituie fondul de retribuire și fondul de participare la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor, în bani sau în bani și natură.
Partea în natura a acestor fonduri, destinată cooperatorilor care lucrează în cooperativa, executa sarcinile stabilite de adunarea generală și realizează productiile planificate, se stabilește în limita cantităților de cereale - grîu și porumb - pentru consumul alimentar, potrivit programului de autoaprovizionare teritorială și cantităților de porumb pentru furajarea animalelor și pasarilor din gospodăria personală a cooperatorilor, stabilite potrivit legii.
Din producția fizica obținută peste plan la culturile de grîu, porumb, cartofi, fasole boabe și orz, cooperativa agricolă de producție acorda cooperatorilor care au realizat volumul de muncă stabilit de adunarea generală retribuire suplimentară în natura, sub forma participării la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea baneficiilor obținute peste plan, în cotele prevăzute de lege.
Cooperatorilor pensionari, care participa la munca și executa lucrările prevăzute în programul de lucru aprobat, li se asigura din fondul de retribuire cantitățile de cereale stabilite prin lege, pentru consumul alimentar și furaje.
Cooperativa agricolă acorda cooperatorilor și pensionarilor inapti de muncă, precum și copiilor orfani, cantitatea de cereale pentru consumul alimentar și pentru furaje din fondul de ajutor, în limita cantităților aprobate de adunarea generală pentru acest fond, iar diferența, pînă la limita prevăzută de lege, o acorda contra cost.
În cooperativa agricolă de producție sau în sectoarele de activitate ale acesteia, în care retributia se acordă numai în bani, cooperativa poate acorda cooperatorilor, contra cost, la preț de contractare, cantitățile de cereale necesare consumului alimentar pentru ei și membrii de familie, precum și pentru furaje, în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 23
Pentru munca depusa în cursul anului, cooperativa agricolă de producție acorda, lunar, cooperatorilor, avansuri în bani, iar după recoltarea produselor, în natură.
Drepturile totale de retribuire se determina la sfîrșitul anului, după încheierea bilanțului, pe baza producției fizice și a beneficiului realizat pe ansamblul cooperativei și pe fiecare formatie de muncă în parte, după caz.
Articolul 24
Cooperatorilor din fermele, brigazile, sectoarele și echipele care își îndeplinesc toate sarcinile ce le revin, executa lucrările în bune condiții și realizează producția fizica angajata, cu respectarea cheltuielilor aferente acesteia, li se garantează retributia de baza și participarea la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor, prevăzute în plan.
Articolul 25
Adunarea generală a membrilor cooperativei agricole de producție stabilește retributia personalului de conducere și de execuție tehnica, economică, de alta specialitate, administrativă, de servire și paza, în funcție de nivelul venitului mediu realizat de cooperatorii care lucrează nemijlocit în producție și realizează volumul de muncă stabilit de adunarea generală, valoarea producției fizice, mărimea și complexitatea unității, potrivit legii.
Drepturile de retribuire ale acestui personal sînt condiționate de realizarea unui anumit volum de muncă în activitatea productiva, stabilit de adunarea genenala, în limitele prevăzute de lege, în raport cu mărimea și complexitatea unității și volumul de muncă stabilit pentru cooperatorii care lucrează nemijlocit în producție.
Cooperatorii care își desfășoară activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificați în meseriile de sofer, conducător de tractoare rutiere, lacatus, electrician și altele, precum și cei care îndeplinesc funcții de conducere și de execuție tehnice, economice, de alta specialitate, administrative și de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului și își realizează sarcinile ce le revin, sînt retribuiți de cooperativa și au vechime neîntreruptă în aceeași unitate și în același sector de activitate, beneficiază de un spor de vechime neîntreruptă din fondul de retribuire, în cunditiile legii.
Cooperativa agricolă de producție are îndatorirea să asigure folosirea cît mai rațională a forței de muncă, reducind la minimum necesar funcțiile administrative și consumul de norme de muncă pentru activitățile neproductive. Funcțiile administrative se stabilesc de către adunarea generală, în limitele prevăzute de lege.
V. Repartizarea producției, utilizarea mijloacelor materiale și bănești. Constituirea beneficiilor și a fondurilor
Articolul 26
Dezvoltarea proprietății cooperativei agricole de producție este izvorul sporirii continue a producției vegetale și animale, al creșterii nivelului de viața al cooperatorilor.
Aceasta se realizează prin folosirea în întregime și în mod eficient a mijloacelor materiale și bănești, obținerea unor producții și rezultate financiare care să asigure acoperirea în întregime a cheltuielilor din venituri proprii, desfășurarea unei activități rentabile, care să permită ca din beneficiul obținut să se repartizeze în fiecare an, în mod obligatoriu, mijloacele necesare, la fondul de dezvoltare economică, în vederea reluării, pe scara larga, a procesului de producție.
Articolul 27
Producția fizica planificata se repartizează în următoarea ordine:
a) plata în natura pentru lucrările executate de stațiunile pentru mecanizarea agriculturii;
b) restituirea împrumuturilor primite în natura;
c) constituitrea fondului de semințe;
d) livrarea cantităților contractate la fondul de stat;
e) constituirea fondului de retribuire în natura;
f) constituirea fondului de furaje, în cantitățile necesare, atît pentru complexele zootehnice, la care este asociata cooperativa, cît și pentru fermele gospodărești proprii;
g) constituirea fondului de rezerva pentru consumul alimentar și pentru furaje;
h) constituirea fondului de ajutor în natura, pentru pensionari și alte persoane inapte de muncă;
i) constituirea fondului de participare la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor în natură.
Cooperativa agricolă de producție asigura, atît prin plan, cat și prin repartizarea producției în natura, în raport cu numărul și speciile de animale și cu normele de consum stabilite, furajele de volum necesare atît pentru nevoile proprii, cat și pentru cooperatorii care dețin animale, precum și o rezervă care să ajungă la 25-30% din necesarul anual de consum.
Producția fizica obținută peste plan la grâu, porumb, orz, cartofi și fasole boabe se repartizează pentru: livrare la fondul de stat, rezerva alimentara și de furaje și penbru retribuirea suplimentară în natura a cooperatoriior și celorlalți oameni ai muncii, sub forma participării la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor obținute peste plan, în proportiile stabilite prin lege.
Articolul 28
Producția globală obținută în timpul anului se repartizează după cum urmează:
A. Cheltuieli materiale
- semințele și materialul de plantat;
- furajele consumate de animale și asternutul;
- plata lucrărilor efectuate de SMA pentru producția anului curent;
- ingrasamintele chimice și naturale, insectofungicidele și erbicidele aplicate;
- amortizarea fondurilor fixe aferente anului respectiv;
- medicamente și material biologic;
- alte cheltuieli materiale și gospodărești.
B. Producția neta
Creșterea permanenta a producției nete constituie sursa principala a dezvoltării proprietății obștești și a ridicării nivelului de viața al cooperatorilor. Producția neta reprezintă valoarea nou creata și se determina ca diferența între producția globală și cheltuielile materiale aferente.
Producția neta la care se adauga dobinzile și alte venituri încasate, se repartizează pentru:
a) retribuirea muncii;
b) contribuția la fondul de pensii și asigurări sociale, calculată în condiția prevăzute de lege;
c) impozitte pe terenuri, pe fondul de retribuire și pe veniturile din activitățile industriale;
d) prime de asigurare;
e) fondul de ajutor;
f) cheltuieli cu pregătirea cadrelor și practica în producție;
g) contribuția bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, potrivit legii;
h) eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti;
i) alte cheltuieli prevăzute de lege.
C. Constituirea și repartizarea beneficiului în bani și în natura
Beneficiul exprima, în mod sintetic, rezultatul activității economice a cooperativei și se constituie după repartizarea din producția neta a cheltuielilor prevăzute la lit. B.
Beneficiul planificat se repartiyzeaza pentru:
a) fondul de dezvoltare economică, cel puțin 70% care reprezintă 18% din producția neta;
b) fondul mijloacelor circulante, pînă la 5%;
c) fondul social-cultural și sportiv, pînă la 1%;
d) fondul de rezerva alimentar și de furaje, în cereale, pînă la 7%;
e) fondud intercooperatist de întrajutorare, pînă la 2%;
f) fondul de participare a cooperatorilor și a celorlalți oameni ai muncii la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor, pînă la 15%.
Din beneficiul obținut de cooperativa agricolă de producție se constituie, de asemenea, fondul de participare la beneficii pentru partea socială din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor și specialiștilor la fondul de dezvoltare economică a cooperativei.
Beneficiul realizat peste plan se repartizează pentru:
a) fondul de dezvoltare economică, 25%;
b) suplimentarea fondului de participare a cooperatorilor și celorlalți oameni ai muncii la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor, 50%;
c) fondul de rezerva alimentar și de furaje, în cereale, cartofi și alte produse, 22%;
d) fondul social-cultural și sportiv, 3%.
D. Constituirea și destinația fondurilor
a) La fondul de dezvoltare economică constituit din beneficiu se adauga:
- sumele pentru amortizarea fondurilor fixe;
- dapunerile în bani, ca parte socială, ale cooperatorilor, precum și ale mecanizatorilor și specialiștilor care lucrează în cooperativa.
Părțile sociale ale cooperatorilor, mecanizatorilor și specialiștilor la fondul de dezvoltare al cooperativei agricole de producție nu pot depăși 50% din valoarea proprietății obștești;
- alte surse, potrivit legii.
Fondul de dezvoltare economică se folosește pentru:
- realizarea investițiilor, inclusiv plata în natura și în bani a forței de muncă folosită pentru acestea;
- rambursarea creditelor pentru investiții și a dobinzilor aferente;
- restituirea din depunerile în bani, ca parte socială, ale cooperatorilor, mecanizatorilor și specialiștilor, potrivit legii;
- contribuția la fondul social al asociațiilor economice intercooperatiste, al asociațiilor cu unități de stat sau ale cooperației de producție, ahizitii și desfacere a mărfurilor.
Fondurile rezultate din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor și specialiștilor la fondul de dezvoltare se folosesc, pe baza hotărîrii adunării generale a cooperatorilor, numai pentru investiții productive destinate dezvoltării averii obștești, care să ducă la creșterea continua a producției și a beneficiilor cooperativei.
b) Fondul mijloacelor circulante, constituit din beneficiu și alte surse legale, se utilizează pentru constituirea stocurilor normate de materii prime, materiale, semințe și material de plantat, îngrășăminte chimice, furaje, animale ținere și la ingrasat și alte elemente de natura mijloacelor circulante, precum și pentru acoperirea cheltuielilor aferente producției neterminate.
c) Fondul social-cultural și sportiv constituit din beneficiu - la care se adauga sumele încasate din manifestările cultural-artistice și sportive și alte surse legale - se folosește pentru finanțarea cheltuielilor necesare desfășurării acțiunilor din acest domeniu de activitate.
d) Fondul de rezerva alimentar și de furaje se constituie în natura, în scopul ajutorarii cooperatorilor și pentru crearea unei rezerve de furaje care să fie utilizate în caz de calamitati naturale și recolte slabe și se folosește potrivit hotărîrii adunării generale a cooperatorilor.
e) Fondul intercooperatist de întrajutorare se constituie în cereale și în bani. Acest fond se administrează de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producție și este destinat pentru sprijinirea cooperativelor agricole de producție cu greutăți economice temporare, sub forma de împrumut.
f) Fondul de participare a cooperatorilor și a celorlalți oameni ai muncii la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor se repartizează acestora în raport cu contribuția adusă la realizarea producției și a beneficiilor.
g) Fondul de participare la beneficii a cooperatorilor, mecanizatorilor și specialiștilor pentru sumele depuse la fondul de dezvoltare economică a cooperativei se constituie din beneficiul anual realizat, în limita unei cote stabilită de adunarea generală, care să asigure deponentilor un venit anual de 6%, calculat în funcție de mărimea totală a sumei depuse și perioada scursa de la depunere. În cazul depășirii beneficiului planificat, venitul anual pnate fi aprobat de adunarea generală între 6 și 8%. În situația în care nu se realizează beneficiul planificat, se garantează un venit anual de 5%, calculat în raport de suma deputa la partea socială.
VI. Organele de conducere și de revizie ale cooporativei agricole de producție
A. Adunarea generală
Articolul 29
Adunarea generală este organul suprem de conducere al cooperativei agricole de producție care asigura participarea directa a cooperatorilor la conducerea treburilor acesteia, reprezintă forma de manifestare plenara a principiilor democrației cooperatiste -, singura în măsura sa hotărască asupra întregii activități economice, financiare și organizatorice a acesteia.
Articolul 30
Adunarea generală este formată din toți membrii cooperativei agricole de producție. Ea se întrunește ori de cîte ori este nevoie și cel puțin o dată pe trimestru.
Adunarea generală este legal constituită dacă sînt prezenți cel puțin jumătate din numărul membrilor cooperativei care participa la munca, iar hotărîrile luate sînt valabile dacă au întrunit votul majorității celor prezenți la adunare.
Hotărîrile pentru alegerea consiliului de conducere și a comisiei de revizie, aprobarea planului de dezvoltare în perspectiva și a planului anual de producție și bugetului de venituri și cheltuieli, repartizarea beneficiilor, organizarea și retribuirea muncii, participarea la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist și asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producție, participarea la acțiuni de întrajutorare, cooperare și asociere cu alte cooperative agricole de producție sau organizații de stat ori ale cooperației de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, la lucrări de interes comun, aprobarea regulamentului de ordine interioară, precum și îndepărtarea din cooperativa a unui membru, sînt valabile dacă au întrunit cel puțin două treimi din voturile membrilor cooperativei agricole de producție prezenți la adunarea generală. Hotărîrile se iau prin vot deschis și se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele cooperativei și membrii prezidiului adunării.
În cazul cînd adunarea generală, din motive bine justificate (lipsa de spațiu pentru adunare, depărtarea prea mare a fermelor, brigazilor și sectoarelor față de locul de adunare etc.) nu se poate tine cu toți membrii cooperativei agricole de producție participanți la munca, se va constitui cu împuterniciți, aleși dintre membri, în proporția ce se va stabili la adunarea generală a cooperativei agricole de producție. Alegerea imputernicitilor se face pe ferme, brigazi și sectoare, o dată pe an.
Înaintea adunărilor generale constituite prin împuterniciți, se vor tine adunări ale fermelor, brigazilor, sectoarelor, urmînd ca împuterniciții, în adunarea generală, să prezinte părerile exprimate în adunările subunitatilor de producție. După fiecare adunare generală, împuterniciții vor informa pe cei care i-au ales despre dezbaterile și hotărîrile adunării generale.
La adunările generale constituite din împuterniciți pot sa participe, de asemenea, cu vot consultativ, și oricare din membrii cooperativei.
Adunarea constituită din împuterniciți exercita toate atribuțiile adunării generale, în condițiile prevăzute de prezentul statut.
Articolul 31
Persoanele încadrate de cooperativa agricolă de producție cu contract de muncă și cele retribuite de stat, care lucrează în unitatea respectiva, sînt membri ai colectivelor de muncă, au dreptul sa participe la dezbaterea în adunările generale a tuturor problemelor cu privire la realizarea sarcinilor de producție și să-și exprime părerea în orice problema a activității acesteia. Ei aleg și pot fi aleși, după caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție.
Articolul 32
Convocarea adunării generale a cooperativei agricole de producție se face de către consiliul de conducere, fie din proprie inițiativă, fie la cererea comisiei de revizie sau a cel puțin o treime din numărul membrilor cooperativei, ori la cererea uniunii județene a cooperativelor agricole de producție.
Anunțarea ordinii de zi, a datei și locului unde urmează să se țină adunarea generală se face cu cel puțin 5 zile înainte.
Articolul 33
Adunarea generală a cooperativei agricole de producție are următoarele atribuții:
a) dezbate și aproba planul de dezvoltare în perspectiva, planul anual de producție și bugetul de venituri și cheltuieli stabilește volumul investițiilor din fonduri proprii și din credite; aproba repartizarea producției și a beneficiilor realizate de cooperativa, constituirea și utilizarea fonriurilor statutare;
b) alege pe președinte și vicepreședinții cooperativei agricole de producție, pe ceilalți membri ai consiliului de conducere, membrii comisiei de revizie, stabilește numărul membrilor biroului executiv și confirma pe șefii de ferme, brigazi și sectoare, aleși în adunările subunitatilor de producție. Alegerea se face din rindurile celor mai buni cooperatori, mecanizatori, tehnicieni, specialiști și alte categorii de personal care muncesc în cooperativa agricolă de producție și au o bogata experienta, sînt buni organizatori și cunoscători ai problemelor agriculturii, apreciati pentru calitățile lor morale și profesionale.
Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție, precum și președintele acesteia - aleși de adunarea generală a membrilor cooperativei - se confirma de comitetul executiv al consiliului popular județean, cu avizul uniunii județene a cooperativelor agricole de producție;
c) analizează și hotărăște asupra darilor de seama și a rapoartelor prezentate de consiliul de conducere și comisia de revizie;
d) aproba încheierea contractului cu stațiunea pentru mecanizarea agriculturii, avînd ca obiect executarea în răspundere comuna a lucrărilor agricole, precum și a altor contracte economice, în condițiile legii;
e) analizează posibilitățile de valorificare a producției marfa și aproba vînzarea acesteia, cu prioritate, la fondul de stat, precum și a disponibilului de produse către unitățile de stat sau cooperatiste, asociațiile economice intercooperatiste și direct consumatorilor, în condițiile legii;
f) analizează mersul lucrărilor agricole și celelalte activități productive, realizarea investițiilor, îndeplinirea obligațiilor contractuale, rambursarea creditelor, achitarea celorlalte obligații de piața scadente, rezultatele financiare și adopta hotărîri corespunzătoare;
g) analizează și aproba formele de organizare a producției și a muncii, numărul de personal tehnic, economic, de alta specialitate și administrativ, normele de muncă, tarifele de plată și formele de retribuire, potrivit legii;
h) stabilește volumul de muncă ce urmează să fie efectuat de către membrii cooperativei agricole de producție și celelalte persoane, în condițiile legii;
i) aproba acordarea de ajutoare în limita fondului de ajutor constituit de cooperativa agricolă de producție;
j) hotărăște asupra folosirii fondului social-cultural și sportiv;
k) hotărăște, în funcție de interesele generale ale cooperativei, condițiile în care consiliul de conducere poate pune la dispoziția membrilor cooperativei agricole de producție, contra cost, atelaje pentru nevoi personale;
l) hotărăște asupra participării cooperativei agricole de producție la acțiuni de întrajutorare, cooperare și asociere cu alte unități economice, cooperatiste și de stat;
m) aproba regulamentul de ordine interioară, al cooperativei agricole de producție;
n) aproba scăderea din gestiune a valorilor materiale lipsa, constatate peste normele legale și trecerea acestora pe costuri de producție, în cazurile cînd lipsurile nu se datoresc culpei unor persoane, precum și a altor pagube, în condițiile prevăzute de lege;
o) aproba participarea cooperativei la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist și asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producție;
p) hotărăște suspendarea temporară a dreptului de vot al cooperatorilor care, fără a avea motive bine întemeiate, nu îndeplinesc volumul de muncă stabilit de adunarea generală;
r) hotărăște asupra retragerii, în timpul anului, a lotului în folosință de la cooperatorii care nu participa la munca sau nu executa lucrările stabilite de adunarea generală;
s) rezolva intimpinarile făcute de cooperatori la cererile soluționate nesatisfăcător de către consiliul de conducere;
s) aproba unificarea cu alte cooperative agricole de producție sau divizarea unității respective și hotărăște asupra schimburilor și comasarilor de terenuri, precum și a scoaterii definitive sau temporare din folosință agricolă a unor suprafețe de teren, în condițiile legii.
Adunarea generală exercita și orice alte atribuții care rezultă din prezentul statut, din statutele celorlalte organizații agricole cooperatiste și din legi.
B. Consiliul de conducere
Articolul 34
Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție conduce activitatea în intervalul dintre adunările generale și este format din 15-35 membri aleși de către aceasta, prin vot deschis, pe timp de doi ani.
Consiliul are următoarea componenta:
a) președinte, funcție care este îndeplinită de președintele cooperativei agricole de producție;
b) vicepreședinții cooperativei;
c) membri: inginerul șef și contabilul șef, conducatori ai subunitatilor de producție, precum și 7-17 persoane alese de adunarea generală din rindul cooperatorilor și al celorlalte categorii de persoane care lucrează în cooperativa.
Membrii consiliului de conducere, care în intervalul dintre alegeri se dovedesc a fi necorespunzatori, pot fi înlocuiți de adunarea generală.
Articolul 35
Consiliul de conducere își desfășoară activitatea pe baza principiului muncii colective. Hotărîrile și măsurile ce se adoptă trebuie să fie rezultatul examinării părerilor și propunerilor făcute de membrii consiliului. Consiliul de conducere, în întregul său, și fiecare membru în parte răspund în fața adunării generale pentru întreaga activitate. Consiliul de conducere tine ședințe, de regula, o dată pe luna.
Ședințele sînt convocate și conduse de către președinte. Hotărîrile se iau cu majoritate de voturi din numărul membrilor consiliului.
Consiliul de conducere raportează periodic, în fața adunării generale, despre activitatea pe care o desfășoară.
Articolul 36
Consiliul de conducere asigura respectarea prevederilor statutare, planificarea curenta și de perspectiva a activității de producție și financiare, răspunde de înfăptuirea ferma a hotărîrilor adoptate de adunarea generală, de realizarea integrală a sarcinilor de plan, de dezvoltarea și apărarea proprietății cooperativei agricole de producție, precum și de executarea obligațiilor cooperativei asumate față de stat, izvorite din lege sau contract.
Pentru realizarea acestor sarcini, consiliul de conducere are următoarele atribuții:
a) asigura întărirea economico-financiară a cooperativei, dezvoltarea și apărarea proprietății acesteia, folosirea deplina și eficienta a pămîntului, conservarea și ridicarea potențialului sau productiv, utilizarea integrală a celorlalte mijloace de producție, aplicarea riguroasă a normelor prevăzute în tehnologii, folosirea judicioasă a tuturor mijloacelor materiale, financiare și a forței de muncă, pentru obținerea de producții cît mai mari cu cheltuieli cît mai mici pe unitatea de produs;
b) întocmește și supune adunării generale spre aprobare proiectul planului de dezvoltare în perspectiva, proiectul planului anual de producție și bugetul de venituri și cheltuieli și face propuneri de repartizare a sarcinilor de producție pe ferme, brigazi și sectoare;
c) organizează producția și munca, asigura condițiile necesare realizării planului de producție, creșterii producției vegetale și animale, industriale și a prestărilor de servicii, a productivitatii muncii și a eficientei întregii activități;
d) exercita un control exigent și permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, ia măsuri pentru respectarea stricta a ordinii și disciplinei în munca de către toți cooperatorii și celelalte persoane care lucrează în cooperativa agricolă de producție;
e) asigura respectarea democrației cooperatiste și condițiile necesare pentru participarea directa și efectivă a tuturor cooperatorilor la conducerea întregii activități a cooperativei agricole de producție;
f) organizează acțiuni cultural-educative și sportive de masa, de educare socialistă și comunista a cooperatorilor;
g) desemnează, din rindurile sale, membrii biroului executiv al consiliului de conducere al cooperativei agricole de producție, în limita numărului stabilit de adunarea generală;
h) analizează lunar și ori de cîte ori este nevoie, în consiliu și în adunări pe subunitati de producție, realizarea planului de producție și bugetului de venituri și cheltuieli, participarea la munca, precum și realizarea obligațiilor asumate față de stat, și ia măsurile necesare;
i) asigura executarea hotărîrilor proprii și ale adunării generale cu privire la recuperarea pagubelor aduse proprietății cooperativei, în termenele prevăzute de prezentul statut sau lege;
j) organizează, cu sprijinul specialiștilor din cooperativa, consfatuiri de producție și schimburi de experienta cu șefii subunitatilor de producție și membrii cooperativei agricole de producție;
k) ia măsuri pentru ridicarea continua a calificării membrilor cooperativei agricole de producție, prin organizarea cursurilor de instruire agrozootehnice de masa și prin trimiterea lor la cursuri de calificare;
l) prezintă adunării generale anual, trimestrial și ori de cîte ori este nevoie, dări de seama și rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a hotărîrilor acesteia, realizarea planului de producție și bugetului de venituri și cheltuieli, respectarea statutului și face propuneri concrete pentru îmbunătățirea continua a activității cooperativei agricole de producție;
m) numește șefii de echipa;
n) încadrează, aproba transferul și desface contractul de muncă, aplica sancțiuni disciplinare și obliga la plata despăgubirilor personalul încadrat cu contract de muncă;
o) analizează modul de rezolvare a cererilor și sesizarilor cooperatorilor, cercetează și soluționează pe acelea care se referă la probleme din competența sa;
p) analizează modul de realizare a măsurilor privind asigurarea condițiilor de muncă și viața ale cooperatorilor.
Consiliul de conducere exercita și orice alte atribuții care rezultă din prezentul statut, statutele celorlalte organizații agricole cooperatiste și legi.
C. Biroul executiv
Articolul 37
Biroul executiv al consiliului de conducere se compune din 5-11 membri și este alcătuit din președintele și vicepreședinții cooperativei agricole de producție, inginerul șef, contabilul șef, șefii de ferme, brigazi, sectoare și alte cadre din rindul membrilor consiliului de conducere cu munci de răspundere în cooperativa. Numărul membrilor biroului executiv se stabilește de adunarea generală a cooperatorilor, iar componenta nominală a acestuia, de către consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție.
Președintele biroului executiv este președintele cooperativei agricole de producție.
Articolul 38
Biroul executiv are următoarele atribuții:
a) organizează activitatea curenta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și a bugetului de venituri și cheltuieli;
b) ia măsuri pentru folosirea deplina a mijloacelor de producție și a forței de muncă;
c) analizează și ia măsuri pentru valorificarea eficienta a produselor, pe baza contractelor încheiate;
d) urmărește operativ realizarea investițiilor și intrarea obiectivelor în funcțiune la termenele prevăzute;
e) urmărește și ia măsuri de asigurare a bazei materiale necesară subunitatilor de producție, pentru realizarea sarcinilor de plan;
f) ia măsuri pentru a se crea condiții cooperatorilor să efectueze volumul de muncă stabilit de adunarea generală;
g) organizează ținerea evidentei mijloacelor de producție, a muncii efectuate, a veniturilor și cheltuielilor în toate ramurile de activitate ale conperativei agricole de producție și asigura respectarea corelatiilor între acestea;
h) rezolva problemele sociale și de muncă ale cooperatorilor și asigura întocmirea dosarelor de pensionare ale acestora;
i) cercetează și rezolva operativ cererile și sesizările cooperatorilor privind problemele din competența sa, comunicindu-le soluțiile și măsurile luate;
j) ia măsuri operative pentru aplicarea normelor de tehnica securității muncii și a pazei contra incendiilor;
k) exercita orice alte atribuții care rezultă din statut și legi, precum și sarcinile stabilite de consiliul de conducere și adunarea generală.
Biroul executiv adopta hotărîri cu majoritatea de voturi din numărul membrilor.
Articolul 39
Președintele cooperativei agricole de producție asigura și răspunde de conducerea curenta a activității acesteia și de aplicarea hotărîrilor adunării generale, ale consiliului de conducere și ale biroului executiv, cu respectarea stricta a legilor și a celorlalte dispoziții legale, cît și a normelor democrației cooperatiste.
Președintele poarta răspunderea pentru realizarea planului de producție, bugetului de venituri și cheltuieli, dezvoltarea și folosirea integrală și eficienta a mijloacelor de producție și a forței de muncă, îndeplinirea obligațiilor cooperativei față de stat, pentru realizarea celorlalte atribuții stabilite de lege.
Președintele organizează și urmărește îndeplinirea zilnica a sarcinilor privind întreaga activitate a cooperativei, controlează modul de utilizare și păstrare a bunurilor acesteia, urmărește respectarea drepturilor cooperatorilor și informează consiliul de conducere asupra îndeplinirii hotărîrilor.
În luarea măsurilor operative, președintele se consulta cu membrii consiliului de conducere, ai biroului executiv și cu specialiștii din cooperativa agricolă de producție.
În raporturile cu organele de stat, cu unitățile economice socialiste, precum și cu persoanele fizice, cooperativa agricolă de producție este reprezentată prin președinte. Angajarea patrimonială a cooperativei agricole de producție se face prin semnatura președintelui, contabilului șef și a inginerului șef. În lipsa președintelui, atribuțiile acestuia se îndeplinesc de către unul din vicepreședinți, desemnat în acest scop de către consiliul de eonducere.
Articolul 40
Inginerul șef, contabilul șef și ceilalți specialiști care lucrează în cooperativa agricolă de producție răspund în fața adunării generale și a consiliului de conducere de realizarea sarcinilor de producție și economice, a livrărilor la fondul de stat, precum și pentru pagubele materiale aduse cooperativei din vina lor și în legătură cu munca lor, potrivit legii.
D. Comisia de revizie
Articolul 41
Comisia de revizie este organul de verificare a gestiunii cooperativei agricole de producție și este formată din 5-7 membri aleși, prin vot deschis, de adunarea generală, pe timp de doi ani. Comisia alege, dintre membrii săi, un președinte.
Comisia de revizie își desfășoară activitatea pe baza principiului muncii colective; hotărîrile se iau cu majoritate de voturi din numărul membrilor comisiei.
Comisia de revizie este subordonata numai adunării generale, față de care răspunde pentru activitatea depusa. Ea verifica activitatea gospodareasca și financiară a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani și în natura, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, păstrarea în bune condiții a bunurilor proprietatea cooperativei; verifica modul cum au fost rezolvate de consiliul de conducere cererile și sesizările membrilor cooperativei agricole de producție.
Președintele comisiei de revizie participa, de regula, la ședințele consiliului de conducere al cooperativei agricole de producție și, cu deosebire, cînd se dezbat problemele gospodăririi și gestionării proprietății cooperativei.
Articolul 42
Pe baza constatărilor făcute, comisia de revizie întocmește un proces-verbal, în care arata rezultatele verificării; face consiliului de conducere propuneri concrete pentru luarea măsurilor corespunzătoare de imbunatatire a muncii, recuperarea eventualelor pagube aduse proprietății cooperativei agricole de producție și sancționarea celor vinovați de abateri sau nereguli în gospodărirea bunurilor acesteia; urmărește aplicarea măsurilor stabilite și aprobate de către adunarea generală.
Comisia de revizie este obligată să prezinte adunării generale, trimestrial, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte asupra constatărilor făcute.
Cînd se constata abateri grave, comisia de revizie are obligația de a cere consiliului de conducere sa convoace adunarea generală pentru discutarea acestora și stabilirea de măsuri corespunzătoare, sesizind, în același timp, și celelalte organe în drept.
VII. Alte prevederi
Articolul 43
Cooperativa agricolă de producție este persoana juridică.
Denumirea și sediul cooperativei agricole de producție se stabilesc de către adunarea generală.
Articolul 44
Cooperativa agricolă de producție își păstrează numerarul disponibil în cont la Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara.
Ridicarea numerarului se face numai pe baza dispoziției scrise, semnată de președinte, împreună cu contabilul șef sau loctiitorii acestora.
Articolul 45
Cooperativa agricolă de producție poate participa, cu aprobarea adunării generale, la acțiuni de întrajutorare și cooperare pentru executarea de lucrări de interes comun în domeniul irigatiilor, indiguirilor, desecarilor și altor lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și pentru constituirea de asociații intercooperatiste în domeniile și în condițiile prevăzute de statutul acestor asociații.
Cooperativa agricolă de producție poate participa la acțiuni de cooperare și asociere cu unități de stat sau ale cooperației de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, potrivit prevederilor statutare.
Articolul 46
În vederea infaptuirii în condiții cît mai bune a scopului pentru care a luat fiinta, cooperativa agricolă de producție se poate asocia în uniuni, în care caz are obligația sa aducă la îndeplinire hotărîrile și sa țină seama de recomandările uniunii județene și ale Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție și să respecte statutul acestora.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.