Acord · Consiliul de Stat

Acordul din 27 octombrie 1982

între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind protejarea reciprocă a investițiilor față de riscurile necomerciale

prezumat în vigoare

Data actului
27 octombrie 1982
Emitent
Consiliul de Stat
Publicat în
Buletinul Oficial nr. 23 din 1 aprilie 1983
Structură
14 articole · 8.436 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Guvernul Republicii Socialiste România și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (în textul următor: părțile contractante),

în dorința de a promova colaborarea economică dintre cele doua tari,

pornind de la faptul ca protejarea reciprocă a investițiilor împotriva riscurilor necomerciale va stimula initiativele de afaceri pentru investirea mijloacelor organizațiilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante,

au convenit următoarele:

Articolul 1

În sensul prezentului acord:

a) prin investiții se înțeleg mijloacele investite cît și celelalte mijloace ale investitorilor, acumulate pe baza mijloacelor investite, în conformitate cu legislația părții contractante pe teritoriul căreia au fost investite mijloacele;

b) prin investitori se înțelege:

- referitor la Republica Socialistă România, unitățile economice române avînd personalitate juridică și care, potrivit legii, au atribuții de comerț exterior și de cooperare economică cu strainatatea;

- referitor la Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, organizațiile de muncă asociata înființate în conformitate cu legile naționale;

c) prin risc necomercial se înțeleg pagubele apărute la investiții, din cauza:

- exproprierii în interes public sau altor măsuri luate de stat, care se pot asimila cu exproprierea;

- razboaielor sau altor conflicte armate, respectiv a unor evenimente politice cu consecințe asemănătoare.

Articolul 2

Fiecare parte contractantă va lua măsuri, în cadrul competentelor sale, în scopul promovării investițiilor și a transferului mijloacelor investite și altor mijloace ale investitorilor realizate în baza mijloacelor investite din cealaltă parte contractantă, în conformitate cu legile sale naționale.

Articolul 3

Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil investițiilor și investitorilor celeilalte părți contractante, tratament care nu va fi mai puțin favorabil decît acela acordat investițiilor și investitorilor oricărei tari terțe.

Articolul 4

Fiecare parte contractantă se angajează ca investitorilor celeilalte părți contractante care suporta o paguba reală la investițiile de pe teritoriul sau ca urmare a riscurilor necomerciale să le asigure o despăgubire la nivelul pagubei reale.

Articolul 5

Părțile contractante nu vor lua măsuri prin care, direct sau indirect, sa retragă sau sa limiteze drepturile investitorilor celeilalte părți contractante în privinta investițiilor lor în afară de cazul ca măsurile luate sînt în interes public, în conformitate cu legile părții contractante pe teritoriul căreia se realizează investiția și dacă aceste măsuri nu sînt discriminatorii.

Odată cu măsura prin care se retrage sau limitează un drept al investitorului din cealaltă parte contractantă, va fi prevăzută despăgubirea care trebuie să corespundă valorii reale a pagubei, conform procedurilor prevăzute în legislația naționala și care va fi plătită fără întîrziere nejustificată.

Articolul 6

Partea contractantă care, conform legilor naționale, își despagubeste investitorii săi pentru pagubele reale provocate la investițiile de pe teritoriul celeilalte părți contractante, din cauza riscurilor necomerciale, se subroga în relația cu cealaltă parte contractantă, în toate drepturile și obligațiile acestor investitori.

Articolul 7

Despăgubirile pentru pagubele reale care revin investitorului în baza prezentului acord se vor plati în valută convertibilă dar pot fi plătite și în alt mod, numai în cazul cînd ambele părți sînt de acord cu aceasta.

Părțile contractante vor asigura fără restrictii și aminari nejustificate transferul de mijloace în baza despăgubirilor prevăzute la alin. 1 al prezentului articol, în conformitate cu legile lor naționale.

Articolul 8

Dacă litigiul privind cuantumul despăgubirii care a apărut din cauza exproprierii sau a unei alte măsuri de stat, care s-ar putea asimila cu exproprierea, între o parte contractantă și investitorul celeilalte părți contractante nu s-a putut rezolva în mod satisfăcător, partea care este în litigiu va incredinta diferendul spre rezolvare Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, potrivit procedurii prevăzute de Convenția deschisă pentru semnare la Washington la 18 martie 1965.

Articolul 9

Orice divergenta dintre părțile contractante care apare în legătură cu interpretarea, respectiv cu aplicarea prezentului acord și care în termen de 6 luni nu se poate rezolva pe cale de negocieri, se supune, la cererea uneia dintre părțile aflate în divergenta, unui tribunal arbitral format din 3 membri.

Fiecare parte contractantă desemnează cîte un arbitru, iar arbitrii astfel desemnați îl desemnează împreună pe al treilea arbitru ca președinte, care nu poate fi cetățean al nici uneia dintre părțile contractante.

Dacă una dintre părțile contractante nu-și desemnează arbitrul sau în termen de 3 luni de la trimiterea invitatiei de către cealaltă parte contractantă pentru a face aceasta desemnare, cealaltă parte contractantă poate ruga pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirea necesară.

Dacă arbitrii desemnați de către părțile contractante nu se pot înțelege asupra alegerii celui de-al treilea arbitru în termen de 2 luni de la desemnarea lor, fiecare parte contractantă poate ruga pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirea necesară.

Dacă, în cazurile prevăzute la alin. 3 și 4 din prezentul articol, președintele Curții Internaționale de Justiție este împiedicat să-și îndeplinească aceasta funcție sau dacă este cetățeanul uneia dintre părțile contractante, vicepreședintele Curții Internaționale de Justiție poate face numirea necesară.

Dacă vicepreședintele este împiedicat sa îndeplinească funcția menționată sau este cetățeanul uneia dintre părțile contractante, cel mai în vîrsta membru al Curții Internaționale de Justiție care nu este cetățean al nici uneia dintre părțile contractante poate face numirea necesară.

Articolul 10

Tribunalul arbitral de la art. 9 al prezentului acord ia hotărîri cu majoritate de voturi.

Hotărîrea tribunalului arbitral este definitivă și obligatorie pentru ambele părți contractante.

Fiecare parte contractantă suporta cheltuielile pentru membrul arbitrajului numit de el și pentru reprezentantul sau în procedura din fața tribunalului. Cheltuielile pentru președinte și celelalte cheltuieli se suporta în părți egale de către părțile contractante.

Tribunalul arbitral stabilește procedura potrivit căreia se vor desfășura dezbaterile și se va pronunța hotărîrea.

Articolul 11

Prezentul acord se aplică și la investițiile efectuate de către investitorii uneia dintre părțile contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, înainte de intrarea în vigoare a acestui acord.

Articolul 12

Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 10 ani de la data intrării sale în vigoare și rămîne în vigoare după expirarea acestui termen pe o noua perioada de 10 ani, dacă una dintre părțile contractante nu îl denunta, în scris, cu un an înainte.

Articolul 13

În cazul încetării valabilității acestui acord, prevederile sale se vor aplica la investițiile efectuate în timpul valabilității sale, dar nu mai mult de 10 ani după încetarea valabilității acestui acord.

Articolul 14

Prezentul acord intră în vigoare la data schimbului de note diplomatice prin care părțile contractante se informează reciproc ca acordul a fost aprobat conform procedurii constituționale a fiecărei părți contractante.

Semnat la Belgrad la 27 octombrie 1982, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, sirbocroata și engleza, toate textele fiind egal autentice.

Pentru

Republica Socialistă România,

Nicolae Constantin

Pentru

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia,

Dr. Milenko Bojanic

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.