Hotărârea nr. 45/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

La data de 6 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 379 din 6 noiembrie 2000, formulată de domnul Marin Duta.

Contestația privește înregistrarea candidaturii domnului Constantin Mugur Isarescu pentru funcția de Președinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 și formează obiectul Dosarului nr. 393D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții. Dezbaterile au avut loc în ședința din 7 noiembrie 2000, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În cuprinsul contestației se susține ca domnul Constantin Mugur Isarescu, în calitate de fost guvernator al Băncii Naționale a României, a contribuit la "dispariția sumelor bănești, în valută și în lei, din contul băncilor", iar prin politica dobânzilor a determinat distrugerea sistemului financiar-bancar. "Guvernele, Banca Naționala, nu sunt străine de sistemele de furt și înșelăciune publică, de tip CARITAS, SAFI, FNI".

Totodată autorul contestației a depus la dosar o motivare a excepției de neconstituționalitate a

Legii nr. 68/1992 , a

Legii nr. 27/1996

și a

Legii nr. 187/1999 , precum și a

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 63/2000 , întemeindu-se pe dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție. În motivare se susține, în esenta, ca toate aceste acte normative sunt neconstituționale.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul

art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, apreciază ca fiind neîntemeiată contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Mugur Constantin Isarescu pentru funcția de Președinte al României, arătând ca motivele invocate sunt aspecte care nu țin de prevederile art. 16 alin. (3) și ale art. 35 din Constituție, iar excepțiile de neconstituționalitate nu pot fi ridicate decât în fața instanțelor judecătorești. În consecința, se solicita respingerea contestației.

CURTEA,

analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, și vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

În motivarea contestației, în esenta, este criticata activitatea desfășurată de domnul Constantin Mugur Isarescu în calitate de guvernator al Băncii Naționale a României și de prim-ministru al Guvernului.

Examinând contestația sub acest aspect, Curtea constata ca atât condițiile de eligibilitate, cat și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) și la art. 81 alin. (4) din Constituție, texte al căror conținut este următorul:

- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.";

- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";

- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";

- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";

- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive."

În speta, examinând motivele de ordin economic și politic invocate de contestator, Curtea constata ca acestea nu se regăsesc în conținutul prevederilor constituționale anterior menționate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.

Cu privire la excepțiile de neconstituționalitate invocate de contestator, Curtea constata ca, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, text pe care se întemeiază autorul contestației, Curtea Constituțională "hotărăște asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor". Prin urmare, controlul constituționalității legii pe calea excepției de neconstituționalitate nu poate avea loc decât dacă excepția a fost ridicată în fața instanțelor judecătorești. Curtea Constituțională poate fi sesizată, pentru a se pronunța asupra constituționalității unei legi sau ordonanțe, numai în condițiile

art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată, potrivit căruia "Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare".

În cazul de fața Curtea constata însă ca excepțiile de neconstituționalitate formulate de contestator au fost ridicate direct în fața Curții Constituționale, nesocotindu-se astfel aceste dispoziții imperative. De aceea se impune respingerea contestației și sub acest aspect.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al

art. 16, 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 ,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Constantin Mugur Isarescu pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de domnul Marin Duta.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.