Statutul din 18 aprilie 2002
de organizare și funcționare a Administrației Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"
prezumat în vigoare
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Activitatea Administrației Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", denumita în continuare Administrația Rezervatiei, se desfășoară în temeiul prevederilor
privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", cu modificările și completările ulterioare, precum și pe baza prevederilor prezentului statut.
Articolul 2
Teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", denumita în continuare Rezervatie, cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoie, Dunarea maritima până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, saraturile Murighiol-Plopu și litoralul Marii Negre de la bratul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m.
Limita vestica continentala a Rezervatiei este reprezentată de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede și palustre.
Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale Rezervatia este extinsă pe teritoriile a 3 județe: Tulcea, Constanta și Galați.
Articolul 3
Valoarea patrimoniului natural al Rezervatiei este recunoscută prin includerea acesteia în rețeaua internaționala a rezervațiilor biosferei, în cadrul programului "Omul și Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zona umeda de importanța internaționala, în special ca habitat al pasarilor de apa, Convenția Ramsar (septembrie 1991), și prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991).
Articolul 4
Patrimoniul natural al Rezervatiei, domeniul public de interes național, este constituit din suprafețele terestre și acvatice din perimetrul Rezervatiei împreună cu resursele naturale pe care le generează.
Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):
a) terenurile din perimetrul Rezervatiei care, potrivit legii, sunt proprietate privată a persoanelor fizice;
b) terenurile din perimetrul Rezervatiei care, potrivit legii, sunt proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale;
c) terenurile din perimetrul Rezervatiei, ocupate de amenajările agricole și piscicole, care, potrivit legii, constituie domeniu public de interes județean și care sunt în administrarea Consiliului Județean Tulcea.
Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități în perimetrul Rezervatiei sunt obligate sa folosească numai mijloace ecologice admise, atât tradiționale, cat și noi, în condițiile de reglementare și autorizare stabilite de Administrația Rezervatiei.
Articolul 5
Patrimoniul Administrației Rezervatiei se compune din patrimoniul natural definit la art. 4, aflat în administrarea Administrației Rezervatiei, și din patrimoniul propriu al Administrației Rezervatiei.
Articolul 6
Administrația Rezervatiei deține în patrimoniul sau clădiri, mijloace de transport pe apa și pe uscat, alte mijloace fixe și fonduri circulante, care îi permit desfășurarea întregii activități.
Obiectul de activitate al Administrației Rezervatiei îl constituie crearea și aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea și protecția diversitatii biologice din ecosistemele naturale ale Rezervatiei, pentru dezvoltarea așezărilor umane și organizarea activităților economice în corelație cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme. În realizarea obiectului sau de activitate Administrația Rezervatiei îndeplinește funcția de autoritate de mediu, în condițiile legii, pe întregul teritoriu al Rezervatiei.
Capitolul 2 Atribuțiile, organizarea și funcționarea Administrației Rezervatiei
Articolul 7
Administrația Rezervatiei este instituție publică cu personalitate juridică și funcționează în subordinea Ministerului Apelor și Protecției Mediului, având regimul juridic de serviciu descentralizat al acestuia, cu sediul în municipiul Tulcea.
Articolul 8
Administrația Rezervatiei are următoarele atribuții principale:
a) evaluează starea ecologica a patrimoniului natural, organizând cercetarea științifică, elaborează strategia de conservare și redresare și, după aprobarea acesteia de către Consiliul științific al Administrației Rezervatiei, asigura măsurile necesare pentru conservarea și protecția biodiversitatii;
b) stabilește și aplica măsurile de reconstrucție ecologica a ecosistemelor deltaice și dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecția, ameliorarea și refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat;
c) administrează în mod direct domeniul public de interes național din perimetrul Rezervatiei și ia măsuri pentru refacerea și protecția unităților fizico-geografice componente; organizează și exercită supravegherea și controlul modului în care sunt puse în aplicare și respectate dispozițiile legale în vigoare privind măsurile de protecție stabilite în statutul Administrației Rezervatiei și alte aspecte care, potrivit legii, sunt de competența Administrației Rezervatiei;
d) în exercitarea atribuțiilor sale Administrația Rezervatiei poate solicita instituțiilor statului cu atribuții în combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul și sancționarea, potrivit legii, a faptelor săvârșite pe teritoriul Rezervatiei, ce contravin reglementărilor legale în vigoare. Instituțiile solicitate au obligația de a răspunde cererii Administrației Rezervatiei;
e) stabilește, împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, regulile de circulație și acces pe bratele Dunării pentru barci, șalupe, nave fluviale și maritime, iar pentru canalele și lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei propune spre aprobare Ministerului Apelor și Protecției Mediului regulile de acces și circulație, exercitând controlul asupra modului de respectare a acestora. Căpitănia Portului Tulcea și Inspectoratul Poliției de Frontiera, prin subunitățile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administrației Rezervatiei, sprijin pentru aplicarea măsurilor legale asupra navelor care au produs poluari ale apelor, în conformitate cu legislația în vigoare;
f) în cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autorități de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale și în parteneriat cu alte instituții publice locale și cu sectorul privat:
- elaborează obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii și dezvoltarea durabilă în Rezervatie (Planul de management al Administrației Rezervatiei), prin care se promovează realizarea obiectivelor prioritare pentru mediu și dezvoltare durabilă, în conformitate cu obiectivele Strategiei naționale pentru protecția mediului, ale Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă și ale Planului național de aderare la Uniunea Europeană;
- elaborează și pune în aplicare strategii locale pentru mediu și dezvoltare durabilă, în conformitate cu obiectivele și recomandările Agendei 21, ale strategiilor și programelor de acțiuni elaborate și puse în aplicare în cadrul Procesului Mediu pentru Europa;
- participa la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului și a planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, asigurând integritatea dimensiunii de mediu și a cerințelor ecologice în politicile și strategiile zonale și locale privind planificarea utilizării, organizarea și amenajarea teritoriului și a așezărilor umane, cu luarea în considerare a structurii și valorii capitalului natural din teritoriu și utilizarea acestuia pe principiile dezvoltării durabile;
- participa la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și a programelor pentru protejarea intereselor populației locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum și pentru creșterea calității vieții și a standardului de civilizatie;
- participa la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor pentru apărarea împotriva inundațiilor și a catastrofelor;
g) emite acordul și autorizația de mediu pentru desfășurarea activităților în perimetrul Rezervatiei de către persoanele fizice și juridice, în condițiile legii și în concordanta cu cerințele conservării biodiversitatii și a structurilor ecologice specifice, incluzând și procedurile de stabilire a obligațiilor de mediu în procesul de privatizare;
h) evaluează starea resurselor naturale și a nivelului de valorificare a acestora, în acord cu potențialul lor de regenerare și cu capacitatea de suport a ecosistemelor, scop în care elaborează și pune în aplicare reglementări privind valorificarea resurselor naturale regenerabile și a tuturor celorlalte resurse din Rezervatie;
i) poate concesiona, în condițiile legii, activitățile de valorificare a resurselor naturale regenerabile și de utilizare a terenurilor, în scopul desfășurării de activități economice;
j) colaborează cu autoritățile administrației publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum și pentru creșterea calității vieții și a standardului de civilizatie;
k) susține și impune prin mijloacele prevăzute de lege, în special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de producție și de consum, în sensul utilizării durabile a resurselor materiale și energetice și al reducerii impactului negativ asupra mediului;
l) participa, potrivit atribuțiilor și competentelor legale, la elaborarea și punerea în aplicare a programelor și proiectelor de cooperare cu organismele interne și internaționale în context transfrontier, regional și internațional;
m) elaborează și publică rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei;
n) acționează prin toate mijloacele prevăzute de lege și pe întregul teritoriu al Rezervatiei pentru protecția și ameliorarea stării mediului și a calității vieții, cu luarea în considerare a necesității punerii în aplicare pe plan local a prevederilor convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte, precum și pentru realizarea obiectivelor, programelor și planurilor de acțiune dezvoltate în baza acestor convenții și acorduri;
o) încurajează și dezvolta parteneriatul cu toate sectoarele societății civile, cu organizațiile neguvernamentale, precum și cu instituțiile publice sau private care militează în interesul sustinerii și atingerii obiectivelor pentru mediu și dezvoltare durabilă;
p) organizează activități cu scop instructiv, formativ și educațional, asigura informarea curenta a populației și a autorităților locale cu privire la starea și evoluția calității mediului în Rezervatie, dezvolta cooperarea cu mass-media și publică materiale având ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populației și a comunităților locale în susținerea și aplicarea măsurilor privind protecția mediului, conservarea naturii și a diversitatii biologice, reconstructia ecologica a zonelor deteriorate și ameliorarea calității vieții, combaterea acțiunilor de capturare, deținere și ucidere a faunei sălbatice în perioadele de prohibitie;
q) identifica, delimitează și propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei și introduce marcaje și semnale avertizoare pentru limitarea acțiunilor perturbatoare;
r) avizează, sub raportul protecției ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism de pe teritoriul Rezervatiei, elaborate potrivit legii;
s) conlucreaza cu Compania Naționala "Apele Române" - S.A. în vederea gospodăririi apelor și efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare.
În cadrul activităților pe care le desfășoară în limitele competentelor legale Administrația Rezervatiei încasează sume provenite din tarife pentru lucrările și serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice și juridice, sume care se gestionează în regim extrabugetar; nivelul tarifelor se aproba prin ordin al ministrului apelor și protecției mediului.
Articolul 9
Administrația Rezervatiei este condusă de Consiliul științific în subordinea căruia se afla Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotărârilor Consiliului științific. Președintele Consiliului științific și al Colegiului executiv este guvernatorul Administrației Rezervatiei, numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor și Protecției Mediului, cu avizul prefectului județului Tulcea.
Articolul 10
Activitatea Consiliului științific se desfășoară în baza prezentului statut și a regulamentului propriu de funcționare aprobat în prima ședința a consiliului.
Articolul 11
Consiliul științific are 15 membri, după cum urmează:
- președinte, guvernatorul Administrației Rezervatiei;
- membru, reprezentant al Ministerului Apelor și Protecției Mediului;
- 2 membri, reprezentanți ai Academiei Române;
- membru, reprezentant al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor;
- membru, reprezentant al Universității "Spiru Haret" București;
- membru, reprezentant al Consiliului Județean Tulcea;
- membru, reprezentant al Consiliului Județean Constanta;
- membru, reprezentant al Prefecturii Județului Tulcea;
- membru, reprezentant al Companiei Naționale "Apele Române" - S.A.;
- membru, reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor;
- membru, reprezentant al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului;
- membru, reprezentant al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea;
- membru, reprezentant al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanta;
- membru, reprezentant al societății civile.
Articolul 12
Membrii Consiliului științific sunt numiți de Guvern, la propunerea organelor din care fac parte.
Articolul 13
Calitatea de membru al Consiliului științific se poate pierde prin demisia titularului sau prin revocarea sa de către Guvern.
Articolul 14
Consiliul științific se reuneste semestrial în ședințe ordinare, iar guvernatorul Administrației Rezervatiei poate convoca ședințe extraordinare ale Consiliului științific ori de câte ori este nevoie. Ședințele extraordinare ale Consiliului științific pot fi convocate și la solicitarea unei treimi din numărul membrilor acestuia.
Articolul 15
Consiliul științific al Administrației Rezervatiei are următoarele atribuții:
a) aproba programele de conservare a genofondului (biodiversitatii) și ecofondului;
b) propune modificarea perimetrelor zonelor cu regim de protecție integrală, ale zonelor tampon și ale zonelor economice;
c) aproba programul de realizare a reconstructiei ecologice și a lucrărilor de investiții necesare a fi realizate în acest scop;
d) aproba strategia științifică privitoare la administrarea Rezervatiei;
e) stabilește speciile de plante și animale ce necesita protecție totală pe teritoriul Rezervatiei;
f) analizează periodic modul de administrare a patrimoniului natural, gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte și stabilește măsuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora;
g) aproba nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale regenerabile, tehnologiile, ca modalități și mijloace tehnice de valorificare a acestora, precum și zonele de valorificare;
h) aproba, în condițiile legii, cerințele de cercetare pentru cunoașterea mediului deltaic, precum și realizarea temelor de cercetare, indiferent de instituția care le efectuează și de sursa de finanțare;
i) receptioneaza, analizează și stabilește modul de valorificare a rezultatelor cercetărilor desfășurate, în scopul îndeplinirii obiectivelor Administrației Rezervatiei;
j) aproba programul unitar de cercetare științifică a fenomenelor deltaice;
k) analizează modul de respectare și de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor și ale altor documente încheiate între Administrația Rezervatiei și organismele guvernamentale și neguvernamentale interne și externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun;
l) aproba raportul anual de activitate și programul de activitate pentru anul următor ale Administrației Rezervatiei și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul următor, care se aproba de Ministerul Apelor și Protecției Mediului;
m) aproba norme interne de consumuri și normative care nu sunt în competența de aprobare a altor organe;
n) face propuneri de norme tehnice privind desfășurarea activităților economico-productive, de turism și agrement pe teritoriul Rezervatiei și le supune aprobării Ministerului Apelor și Protecției Mediului;
o) aproba programul de realizare a lucrărilor de reconstrucție ecologica și a lucrărilor de investiții necesare a fi realizate în acest scop.
Articolul 16
Ședințele de lucru ale Consiliului științific se convoacă de către președintele acestuia cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită, prin scrisoare, telex sau fax care conține informații privind ordinea de zi, data, locul, ora începerii ședinței și modul în care se pot consulta documentele supuse dezbaterii.
Articolul 17
Consiliul științific este legal constituit și poate adopta hotărâri dacă numărul membrilor prezenți este de cel puțin două treimi din numărul total al membrilor.
Articolul 18
Consiliul științific adopta hotărâri cu votul favorabil al majorității simple a membrilor săi.
Hotărârile cu privire la propunerile de modificare a perimetrelor zonelor cu regim de protecție integrală și a zonelor tampon se iau cu votul favorabil a două treimi din numărul membrilor Consiliului științific.
Articolul 19
Colegiul executiv al Administrației Rezervatiei este format din 5 membri numiți prin ordin al ministrului apelor și protecției mediului.
Articolul 20
Colegiul executiv are următoarele atribuții:
a) pune în aplicare hotărârile Consiliului științific;
b) supune avizării Consiliului științific și aprobării conducerii Ministerului Apelor și Protecției Mediului proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul următor și propunerile de modificare a prevederilor bugetare pentru anul în curs;
c) propune reglementări pentru valorificarea resurselor naturale de pe teritoriul Rezervatiei, precum și condițiile de desfășurare a activităților economice, propuneri pe care le supune aprobării Consiliului științific;
d) coordonează procesul de concesionare, în conformitate cu prevederile legale;
e) propune spre aprobare Ministerului Apelor și Protecției Mediului tarifele pentru prestațiile de servicii efectuate de Administrația Rezervatiei;
f) adopta măsuri pentru aplicarea programelor de conservare a ecosistemelor, de marcare și împrejmuire a zonelor cu regim de protecție integrală, de respectare a normelor de protecție a Rezervatiei;
g) identifica posibilitățile de valorificare a rezultatelor cercetărilor științifice finanțate de Administrația Rezervatiei;
h) urmărește îndeplinirea programului de realizare a reconstructiei ecologice și a lucrărilor de investiții necesare a fi realizate în acest scop;
i) urmărește modul de încadrare a activităților desfășurate de Administrația Rezervatiei în prevederile bugetului de venituri și cheltuieli și ia măsuri pentru încadrarea în nivelurile planificate și aprobate;
j) stabilește măsuri de organizare și desfășurare a activităților din sistemul informațional intern, de organizare a circulației documentelor, gestionare și păstrare a lor;
k) analizează periodic modul de respectare și de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor și ale altor documente încheiate între Administrația Rezervatiei și organismele guvernamentale și neguvernamentale interne și externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun.
Articolul 21
Colegiul executiv își desfășoară activitatea în ședințe de lucru bilunare, ordinare sau în ședințe extraordinare.
Hotărârile Colegiului executiv sunt valabile dacă se adoptă cu votul favorabil al majorității absolute.
Guvernatorul Administrației Rezervatiei are drept de veto, acesta votand ultimul. În cazul în care guvernatorul Administrației Rezervatiei își exercită dreptul de veto, problema supusă dezbaterii Colegiului executiv va fi înaintată spre dezbatere Consiliului științific.
Articolul 22
Ședințele Colegiului executiv se organizează și se convoacă de președintele acestuia pe baza programului trimestrial de lucru.
Ședințele extraordinare se pot convoca la cererea președintelui sau a unei treimi din numărul membrilor Colegiului executiv, cu condiția prezentării ordinii de zi, a problematicii sau a documentelor ce urmează să fie analizate și care sunt în competența de soluționare a Colegiului executiv.
Articolul 23
Dezbaterile din cadrul ședințelor ordinare sau extraordinare se consemnează în registrul de procese-verbale al Colegiului executiv, care este ținut de secretarul acestuia, desemnat în prima ședința a Colegiului executiv dintre salariații Administrației Rezervatiei. Documentele supuse dezbaterii fiecărei ședințe se păstrează în copii, în dosarul respectivei ședințe, de către secretarul Colegiului executiv.
Hotărârile adoptate se comunică celor vizati prin secretarul Colegiului executiv, iar originalul rămâne în păstrare în dosarul de hotărâri ale acestuia.
Articolul 24
Guvernatorul Administrației Rezervatiei are următoarele atribuții:
a) asigura conducerea curenta a activității Administrației Rezervatiei;
b) reprezintă Administrația Rezervatiei în raporturile acesteia cu persoane juridice și fizice, cu autoritățile locale și centrale ale autorității publice, cu organizațiile guvernamentale sau neguvernamentale din domeniul propriu de activitate;
c) are calitatea de ordonator secundar de credite pentru activitățile din domeniul sau de activitate, finanțate de la bugetul de stat;
d) emite dispoziții pentru aplicarea hotărârilor Consiliului științific și ale Colegiului executiv;
e) propune modificarea sau îmbunătățirea organizării activității, a organigramei, a statului de funcții și a structurii de personal;
f) propune îmbunătățirea dotării Administrației Rezervatiei cu mijloace fixe necesare desfășurării activității;
g) analizează și urmărește activitatea de contractare, finanțare și realizare a lucrărilor de cercetare științifică;
h) face propuneri conducerii Ministerului Apelor și Protecției Mediului pentru numiri în funcțiile de conducere din subordine;
i) analizează și propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor și tarifelor;
j) constata și sancționează contravenții potrivit competentei legale, în domeniul sau de activitate;
k) controlează modul în care se respecta regulile de circulație și accesul pe bratele Dunării pentru barci, șalupe, nave fluviale și maritime, stabilite de Administrația Rezervatiei împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței; efectuează împreună cu organele de poliție controale ale vehiculelor aflate în circulație, când exista indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni în domeniul mediului.
Guvernatorul Administrației Rezervatiei poate delega unele dintre atribuțiile sale, pe termen limitat, unor membri ai Colegiului executiv și altor cadre de conducere sau execuție care lucrează în cadrul Administrației Rezervatiei.
Articolul 25
Din structura organizatorică a Administrației Rezervatiei fac parte următoarele direcții:
a) management ecologic;
b) relații externe, informare, educație;
c) Corpul de inspecție și paza - Comisariatul Gărzii de Mediu;
d) economică.
Articolul 26
Atribuțiile direcțiilor prevăzute la art. 25 se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare propriu, aprobat de Colegiul executiv al Administrației Rezervatiei.
Articolul 27
Controlul aplicării prevederilor acordului și autorizațiilor de mediu, al modului de valorificare a resurselor, de prestare a serviciilor și de exercitare a unor drepturi acordate populației locale se realizează de Corpul de inspecție și paza - Comisariatul Gărzii de Mediu și de alte persoane din cadrul serviciilor de specialitate, împuternicite de conducerea Administrației Rezervatiei.
În exercitarea atribuțiilor de serviciu personalul împuternicit este asimilat cu personalul care îndeplinește funcții ce implica exercițiul autorității de stat.
Articolul 28
Personalul Corpului de inspecție și paza - Comisariatul Gărzii de Mediu va purta pe durata exercitării atribuțiilor de serviciu uniforma aprobată.
Articolul 29
Uniforma se atribuie celor în drept, potrivit legii.
Articolul 30
Personalul care are dreptul sa poarte uniforma pe timpul exercitării atribuțiilor de serviciu trebuie să posede și sa poarte asupra sa legitimația de serviciu și/sau de control, după caz, eliberate în conformitate cu reglementările în vigoare.
Capitolul 3 Zonarea Rezervatiei
Articolul 31
Teritoriul Rezervatiei este delimitat în 3 categorii de zone: zone cu regim de protecție integrală, zone tampon și zone economice. Acestea sunt definite și delimitate conform anexei nr. 1 la
Hotărârea Guvernului nr. 248/1994
pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării
privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării".
Articolul 32
Zonele cu regim de protecție integrală de pe teritoriul Rezervatiei cuprind:
a) formațiunile fizice și biologice sau gruparile de asemenea formațiuni, care au o valoare universala excepționala din punct de vedere științific sau estetic;
b) habitatele speciilor de animale și vegetale amenintate, care au o valoare universala excepționala din punct de vedere științific sau al conservării lor;
c) siturile naturale care au o valoare excepționala din punct de vedere științific, istoric, estetic sau conservativ.
Articolul 33
Zonele cu regim de protecție integrală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului științific al Administrației Rezervatiei, cu avizul Academiei Române și al Ministerului Apelor și Protecției Mediului.
Pentru declararea ca zona cu regim de protecție integrală zona va trebui sa îndeplinească una dintre condițiile prevăzute la art. 32.
Zonele cu regim de protecție integrală sunt în administrarea directa a Administrației Rezervatiei.
Articolul 34
În cadrul zonelor cu regim de protecție integrală se pot desfășura activități care au următoarele obiective:
a) cercetarea evoluției zonei, menținerea și conservarea calităților acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluție;
b) cercetarea biologiei zonei;
c) realizarea acțiunilor de paza și control asupra zonei de către personalul Administrației Rezervatiei.
Articolul 35
Accesul în interiorul zonelor cu regim de protecție integrală și desfășurarea activităților prevăzute în statut se realizează în baza autorizației și a permisului emise de Administrația Rezervatiei.
Articolul 36
Zonele tampon de pe teritoriul Rezervatiei cuprind suprafețe de teren sau de ape ce inconjoara zonele cu regim de protecție integrală. Zonele tampon prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o inconjoara, indeplinind funcția de limitare a impactului activităților umane asupra zonelor cu regim de protecție integrală.
Zonele tampon sunt în administrarea directa a Administrației Rezervatiei.
Articolul 37
Declararea unei suprafețe ca zona tampon aferentă unei zone cu regim de protecție integrală se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de protecție integrală căreia i se asociază.
Articolul 38
Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfășura, pe baza autorizațiilor și a permiselor emise de Administrația Rezervatiei, următoarele activități:
a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;
b) pescuitul comercial cu mijloace și tehnologii tradiționale;
c) pasunatul animalelor;
d) practicarea turismului;
e) cercetarea științifică a fenomenelor deltaice;
f) realizarea de filme.
Articolul 39
Accesul în zonele tampon și practicarea activităților prevăzute la art. 38 se vor face în baza autorizațiilor și a permiselor emise de Administrația Rezervatiei.
Pentru practicarea activităților autorizate în aceste zone se vor percepe tarife și taxe stabilite prin acte normative în vigoare.
Articolul 40
Zonele economice sunt constituite din suprafețele din Rezervatie rămase după delimitarea zonelor cu regim de protecție integrală și a zonelor tampon aferente acestora.
În cadrul zonelor economice se desfășoară activități economico-sociale tradiționale, în concordanta cu normele de protecție și conservare a patrimoniului natural al Rezervatiei.
Articolul 41
În zonele economice se pot desfășura, în baza acordurilor, autorizațiilor de mediu și a permiselor emise de Administrația Rezervatiei, activități economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit și recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului și a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv și de recreere, vânătoare, pășunat, recoltarea fanului, exploatarea masei lemnoase, apicultura, recoltarea ciupercilor și a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), turism, precum și alte activități economice specifice zonei (piscicultura și acvacultura, agricultura, silvicultura, zootehnie, transport naval și rutier, prestări de servicii etc.).
Articolul 42
Populația cu domiciliul stabil în perimetrul Rezervatiei beneficiază de prioritate în ocuparea locurilor de muncă create prin activitățile economice ce se desfășoară în perimetrul Rezervatiei.
Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodărești populația care are domiciliul stabil în perimetrul Rezervatiei poate recolta gratuit o cantitate totală de doua tone de stuf și papura de familie pe an, în zone anume stabilite de Administrația Rezervatiei, zone care nu se vor suprapune zonelor de valorificare economică a resursei stuficole, în baza permisului eliberat de Administrația Rezervatiei. Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodărești persoanele cu domiciliul în localitățile limitrofe Rezervatiei, cu excepția municipiului Tulcea, pot recolta contra cost, în baza permisului eliberat de Administrația Rezervatiei, o cantitate de doua tone de stuf și papura de familie pe an, în zone stabilite de Administrația Rezervatiei, zone ce nu trebuie să se suprapuna zonelor valorificabile economic.
Populația cu domiciliul în perimetrul Rezervatiei poate să pescuiasca, fără taxe, cu mijloace proprii tradiționale, în baza permisului eliberat de Administrația Rezervatiei, o cantitate de peste destinată consumului propriu, în perioadele și din speciile admise.
În cazul încălcării condițiilor stabilite în permis pentru desfășurarea activităților menționate anterior persoana pierde dreptul de a mai beneficia de facilitățile enumerate pe o perioadă de 5 ani.
Articolul 43
Zonele de reconstrucție ecologica sunt suprafețe de teren situate în teritoriul Rezervatiei în cadrul cărora impactul produs de activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariția unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice, în cadrul cărora Administrația Rezervatiei desfășoară activități de refacere a echilibrului ecologic și de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice și tehnologii adecvate.
Articolul 44
Declararea unei zone ca zona de reconstrucție ecologica se face de către Consiliul științific al Administrației Rezervatiei pe baza rezultatelor cercetărilor științifice, a datelor de monitorizare prelucrate sau a studiilor de impact.
Articolul 45
În zonele de reconstrucție ecologica se pot desfășura activitățile specifice zonelor tampon sau economice, în funcție de zona de baza în care se executa lucrările de reconstrucție ecologica, în baza autorizației și permisului emise de Administrația Rezervatiei.
Capitolul 4 Finanțarea activităților Administrației Rezervatiei
Articolul 46
Cheltuielile Administrației Rezervatiei vor fi acoperite din subvenții de la bugetul de stat, din donații și din surse proprii. Administrația Rezervatiei va deschide un cont, în condițiile legii, pentru derularea fondurilor extrabugetare.
Sursele extrabugetare ale Administrației Rezervatiei se evidențiază într-un cont distinct, se gestionează în regim extrabugetar și se constituie din:
a) tarife pentru lucrări și servicii prestate la solicitarea persoanelor fizice și juridice în cadrul activităților pe care le desfășoară în limitele competentelor legale;
b) venituri rezultate din comercializarea materialelor de informare, educație și prezentare ale Rezervatiei.
Articolul 47
Administrația Rezervatiei este abilitata sa deruleze programe și proiecte referitoare la Rezervatie, ce sunt finanțate de instituții financiare și bancare internaționale.
În acest scop Administrația Rezervatiei poate deschide un cont în lei și unul în valută, cu respectarea legislației în vigoare, pentru constituirea unor fonduri în vederea finanțării activităților de interes pentru rezervatie.
Utilizarea fondurilor astfel constituite va fi aprobată de către Colegiul executiv.
Capitolul 5 Dispoziții finale
Articolul 48
Editarea de materiale publicitare sau informationale cu privire la patrimoniul natural al Rezervatiei, precum și producerea de filme documentare și a hartilor Rezervatiei sunt permise numai în baza avizului obținut de la Administrația Rezervatiei, care va certifica veridicitatea datelor publicate.
Articolul 49
Administrația Rezervatiei va institui o diploma de onoare ce va fi conferita anual persoanelor din afară Administrației Rezervatiei sau instituțiilor care au contribuit în mod deosebit, voluntar și dezinteresat la obținerea unor rezultate de excepție.
Acordarea diplomei de onoare se va face în ședința deschisă a Consiliului științific, conform unor criterii speciale aprobate de acesta.
Articolul 50
Administrația Rezervatiei are dreptul de a edita unele publicații și materiale de informare ce tratează problemele Rezervatiei. Administrația Rezervatiei are dreptul de a comercializa materialele de informare produse.
Administrația Rezervatiei elaborează și publică rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei.
Articolul 51
Administrația Rezervatiei organizează sesiuni de lucru, comunicări științifice și schimburi de experiența cu participare naționala și internaționala în domeniul protecției și conservării patrimoniului natural.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.