Codul Comercial din 10 mai 1887

Articolul 77

Societățile comerciale au drept obiect unul sau mai multe fapte de comerciu și se deosebesc în urmatorele feluri:

1) Societatea în nume colectiv (coprindetor) ale carei obligațiuni sociale sînt garantate prin responsabilitatea nemărginită și solidară a tuturor asociaților;

2) Societatea în comandită ale carei obligațiuni sociale sînt garantate prin responsabilitatea nemărginită și solidară a unui sau mai multor asociați comanditati, și prin responsabilitatea unui sau mai multor asociați comanditari marginita la o sumă determinata, care poate fi represintata și prin acțiuni;

3) Societatea anonima în cari obligațiunile sociale sînt mărginit garantate numai pînă la concurenta unui capital determinat și de care fie-care asociat nu respunde, de cat numai cu sumele ce s'a obligat a pune în societate sau cu valoarea acțiunilor sale.

Articolul 78

Societatea în nume colectiv, societatea în comandită simpla și societatea în comandită prin acțiuni exista sub o firma socială.

Societatea anonima nu are firma socială și nu poate fi determinata prin numele nici unuia din asociați; ea este însă calificată printr'o denumire particulară sau prin aretarea obiectului întreprinderii sale. Acesta denumire sau aretare trebuie să se deosibesca lămurit de aceea a ori-carei alte societăți.

Societățile sus aretate constituesc, în raport cu cel de al treilea, o persona juridică distinctă de aceea a asociaților.

Articolul 79

Noul asociat al unei societăți constituită respunde, ca și cei-l'alți, de tote obligațiunile contractate de societate înaintea admiterii lui, chiar dacă s'ar fi schimbat firma socială.

Ori-ce convențiune contrară n'are efect față de cel de al treilea.

Articolul 80

Cesionarul și asociatul asociatului n'au nici un raport juridic cu societatea; ei participa numai la beneficiele și pierderile cuvenite asociatului, în proportiune cu partea de interes ce li s'a atribuit.

Articolul 81

Asociatul care a versat în societate una sau mai multe creanțe nu este liberat, de cat dupe ce societatea a obținut plata sumei drept care s'a făcut versamentul.

Dacă plata nu s'a putut obține prin urmărirea debitorului, asociatul respunde de suma datorită cu dobînda legală din diua scadentei creanțelor versate, deosebit de daunele interese ce s'ar cuveni.

Articolul 82

Cînd valoarea lucrurilor versate de un asociat nu s'a fixat de către contractanți, se presupune ca convenită valoarea curenta din diua fixată pentru versare, dupe cota bursei sau mercurialele locului unde 'și are sediul societatea, și în lipsa, dupe o estimațiune facuta de experți.

Articolul 83

În lipsa de stipulațiune contrarie, lucrurile versate devin proprietatea societății.

Articolul 84

Asociatul cari interdie sa verse partea sa este raspundetor de daunele interese causate, și dacă misa s'a stipulat în numerar, este ținut de drept și fără nici o cerere, la plata cu dobenda legală a acestei sume, din diua în care trebuia să facă varsamentul, fără a fi scutit de daune interese, dacă ele s'ar cuveni, și deosebit de dispositiunile articolelor 170 și 188.

Articolul 85

Asociatul nu poate opune societății, în compensatiunea daunelor ce 'i-a causat prin dol, abus de putere sau gresela, folosele ce 'i-ar fi adus în ori-ce chip ar fi.

Articolul 86

Creditorii particulari ai asociatului nu pot, în timpul duratei societății, sa'și exercite drepturile lor de cat numai asupra partei din beneficiile cuvenite asociatului dupe bilanțul social; iar dacă societatea este dizolvată, asupra partei ce i'ar veni din lichidațiune.

Cu tote acestea, ei pot sechestra ori-ce parte, și, în societățile în comandită prin acțiuni și anonime, pot sechestra și chiar vinde părțile sau acțiunile debitorului lor.

Articolul 87

Participarea la beneficii concedata impiegatilor sau altor agenți ai societății, ca plata totală sau parțială a muncei lor, nu le atribue numai printr'acesta calitatea de asociați.

Articolul 88

Contractul de societate trebuie făcut prin act scris.

Societățile în comandită prin acțiuni și societățile anonime trebuiesc constituite prin act autentic.

Articolul 89

Actul constitutiv al societăților în nume colectiv și al societăților în comandită simpla, afară de data, trebuie să coprinda:

1) Numele, pronumele sau firma comercială și domiciliul asociaților;

2) Firma socială și sediul societății;

3) Asociații cari au semnatura socială;

4) Obiectul societății, partea pusă în societate de fie-care asociat dacă este în numerar, în creanțe sau în alte bunuri, valoarea ce li s'a dat și modul evaluarei;

5) Partea fie-cărui asociat în beneficii și pierderi;

6) Epoca cînd trebuie să incepa societatea și aceea cînd ea trebuie să înceteze.

Articolul 90

Actul constitutiv sau statutele societăților anonime și acelea ale societăților în comandită prin acțiuni, trebuie să arate:

1) Denumirea și sediul societății, ale stabilimentelor și representantelor sale;

2) Felul și natura afacerilor cari constituesc obiectul societății;

3) Suma capitalului subscris și a celui versat;

4) Persoanele asociaților și domiciliul lor sau numerul și valoarea nominală a acțiunilor, cu aretare dacă sînt nominative sau la purtător, dacă acțiunile nominative pot fi convertite în acțiuni la purtător și vice-versa; scadenta și sumele versamintelor ce au să facă asociații sau actionarii;

5) Valoarea creanțelor sau a altor bunuri puse în societate;

6) În ce mod trebuiesc făcute bilanțurile, calculate și împărțite beneficiile;

7) Avantagiele sau deosebitele drepturi concedate fundatorilor;

8) Numerul administratorilor, drepturile și datoriile lor, cu aretare cari dintr'ensii au semnatura socială; iar în societățile în comandită prin acțiuni, numele, pronumele și domiciliul comanditatilor;

9) Numărul censorilor;

10) Puterile adunării generale, condițiunile pentru validitatea deliberatiunilor sale și pentru exercițiul dreptului de vot, dacă s'a înțeles a se deroga, în acesta privinta, la dispositiunile art. 158, 159 și 160;

11) Epoca cînd începe și cînd inceteza societatea.

Pe lîngă acestea, în actul constitutiv al societății urmeza să se mai arate documentele continend subscriptiunile asociaților și probele depunerei primului versament în modul prescris de art. 134.

Articolul 91

În termen de 15 dile de la data actului constitutiv al societății în nume colectiv și al societății în comandită simpla, un duplicat al actului constitutiv dacă este sub semnatura privată, sau o copie certificată conformă cu originalul dacă actul este autentic, se va depune la grefa Tribunalului de comerciu în jurisdicțiunea căruia societatea 'și-a stabilit sediul seu, pentru a fi transcris în registrul pentru societăți. În același timp se va depune și extracte dupe actul constitutiv, continend indicatiunile cerute de art. 89, pentru a fi afișate în sala tribunalului, în sala primăriei și în localurile bursei celei mai apropiate.

Transcriptiunea și afișările se vor face în urma unei ordonanțe presidentiale.

Articolul 92

Actul constitutiv și statutele societăților în comandită prin acțiuni și ale societăților anonime se vor depune, prin îngrijirea și sub respunderea administratorilor, în cele 15 dile dupe ce va remanea definitivă incheerea judecatoresca care a autorisat înființarea societății, la grefa tribunalului comercial în circumscriptiunea căruia este stabilit sediul societății. Transcriptiunea și afișarea actului constitutiv și a statutelor în formele prescrise de articolul precedent, se vor face în urma unei ordonanțe a tribunalului, data în camera de consiliu, fața cu procurorul tribunalului.

Articolul 93

Dacă societatea în momentul constituirei sale sau în urma, institue sau una sau mai multe representante afară de circumscriptiunea tribunalului în care se afla sediul seu, sau al celor-l-alte stabilimente sociale, mandatul dat representantului trebuie să fie depus, transcris și afișat în forma și în termenul stabilite prin art. 91 la tribunalul comercial în circumscriptiunea căruia este instituită representanta.

Societățile în comandită prin acțiuni și anonime trebuiesc, prin staruinta și sub respunderea administratorilor, să depună și să facă a transcrie și afișa procesul-verbal al deliberatiunei relativ la înființarea a noui stabilimente sau a noui representante în România sau în strainetate, mai 'nainte de executarea lui, la grefa tribunalului comercial în circumscriptiunea căruia este stabilit sediul societății și la a celor tribunale în circumscriptiunea cărora 'și au sediul nouile stabilimente sau nouile representante.

Administratorii sînt datori sa ceara și sa starue ca acest proces-verbal să se treacă în registrul pentru societăți, pe marginea actului constitutiv al societății.

Articolul 94

Un extract dupe actul constitutiv al societăților în nume colectiv și în comandită simpla, identic cu cel prevedut de art. 91, va trebui să fie publicat, în termen de o luna de la depunerea actului constitutiv la tribunal, prin staruinta administratorilor, în Monitorul Oficial și în foia anunțurilor judiciare a locului unde societatea 'și are sediul, stabilimentele sau representantele sale.

Articolul 95

Actul constitutiv și statutele societăților în comandită prin acțiuni și anonime se vor publică, prin îngrijirea administratorilor, în întregul lor și împreună cu tote documentele relative la constituirea societății, în Monitorul Oficial și în foia anunțurilor judiciare a locului unde societatea 'și are sediul, în termen de o luna de la data ordonanței tribunalului, prevedut de art. 92.

Articolul 96

Schimbarea, retragerea sau excluderea asociaților; schimbările firmei sociale, ale sediului sau ale obiectului societății, sau ale asociaților cari au semnatura socială; reducerea, sporirea sau reconstituirea capitalului; disolvarea înainte de termenul stabilit în contract; fuziunea cu alte societăți și prelungirea peste termenul sus dis, trebuie să resulte, pentru societățile în nume colectiv și în comandită simpla, dintr'o declarațiune sau deliberatiune expresă a asociaților; iar actele relative trebuie să fie depuse, transcrise, afișate și publicate conform dispozițiunilor din articolele precedente.

Actele sus dise și în general tote schimbările introduse în dispositiunile actului constitutiv sau statutelor societăților în comandită prin acțiuni și anonime, trebuie să resulte dintr'o decisiune luată în conformitate cu prescripțiunile legei și actului constitutiv sau statutelor. Aceasta decisiune se va depune la grefa tribunalului de comerciu. Tribunalul va verifica dacă condițiunile stabilite de lege au fost îndeplinite și va ordonă transcriptiunea ei în registrul pentru societăți. Transcriptiunea, afișarea și publicarea disei decesiuni se va face conform prescripțiunilor art. 92 și 95.

Articolul 97

Ori-care asociat are dreptul de a îndeplini cu cheltuiala societății formalitățile prescrise pentru depunerea și publicațiunea actului constitutiv și a statutelor societății, precum și a actelor prevedute în art. 96, sau de a cere ca administratorii societății să fie condamnați la îndeplinirea lor.

Articolul 98

Societatea nu este legal constituită, mai înainte de îndeplinirea formalităților prescrise de art. 88, 91, 94 și 95.

Asociații, fondatorii, administratorii și toți acei cari mai înainte de constituirea societății lucreza în numele ei, 'și iau o responsabilitate nemărginită și solidară pentru tote obligațiunile ce contracteza.

Articolul 99

În lipsa de act scris și a publicatiunilor ordonate de articolele precedente pentru societățile în nume colectiv și în comandită simpla, fie-care din societari are dreptul sa cera dizolvarea societății.

Efectele disolvarei încep a curge din diua cererii.

Lipsa formalităților sus dise nu va putea să fie opusă de către asociați celor de al treilea.

În societățile în comandită prin acțiuni și anonime, subscriptorii acțiunilor pot cere să fie liberați de obligațiunea ce decurge din subscriptiunile lor, dacă vor fi trecut trei luni de la expirarea termenului prevedut de art. 92 pentru depunerea actului constitutiv și acesta depunere nu s'a efectuat.

Articolul 100

Schimbările actului constitutiv sau ale statutelor, ori-care ar fi felul societății, nu au putere pînă ce mai anteiu nu vor fi transcrise și publicate în conformitate cu dispositiele art. 96.

Articolul 101

Capitalul social nu se va putea reduce de cat dupe trecere de trei luni din diua în cari va fi apărut în Monitorul Oficial și în foia anunțurilor judiciare publicațiunea declaratiunei sau deliberatiunei societății în acesta privinta, cu insciintare expresă ca acei cari ar avea vre-un interes pot face opositiune în același termen.

Opositiunea suspenda executarea decisiunei luată pentru reducțiunea capitalului pînă la retragerea sau respingerea ei prin hotărîre definitivă.

Articolul 102

Creditorii particulari ai asociatului în nume colectiv, sau ai asociatului responsabil fără limita în societatea în comandită, ale căror drepturi sînt lichidate prin sentinta definitivă, pot face opositiune la deliberatiunea asociaților privitore la prelungirea societății peste termenul stabilit pentru durata sa.

Opositiunea facuta în cele 10 dile de la publicațiunea deliberatiunii suspenda, în privinta oponentilor, efectul prelungirii societății.

Articolul 103

Disolvarea societății înainte de expirarea termenului hotărît pentru durata sa n'are efect, fața cu cel de-al treilea, de cat numai dupe trecere de o luna de la publicarea actului de disolvare.

Articolul 104

În ori-ce contract scris, stipulat în interesul societății, și în ori-ce act, scrisore, publicațiune sau anunciu, emanând de la o societate, va trebui să se arate lămurit felul și sediul societății.

Capitalul societății în comandită prin acțiuni și anonime va fi aretat în aceste acte, dupe suma efectiv versata resultand din ultimul bilanț aprobat.

Articolul 105

În societatea în nume colectiv numai numele asociaților sau firmele lor de comerciu pot face parte din firma socială.

Asociatul care are semnatura socială nu o poate transmite sau ceda, dacă acesta facultate nu i s'a dat prin contract. În cas contrariu obligațiunea contractată de cel substituit remane în riscul acestuia și al mandantelui seu, iar societatea nu este obligată către substituit de cat numai pînă la concurenta sumei beneficielor ce se va fi realisat din operațiune.

Articolul 106

Asociații în nume colectiv sînt obligați solidar pentru operațiile făcute în numele și pentru comptul societății sub semnatura adoptată de densa de către persoanele autorisate a administra.

Cu tote acestea, creditorii societății nu pot pretinde să fie plătiți de asociați cu din averea lor mai 'nainte de a fi exercitat acțiunea în contra societății.

Articolul 107

Cele-l-alte puteri ale asociaților administratori se reguleza dupe dispositiunile art. 1514 pînă la 1517 din codicele civil.

Majoritatea determinata prin părțile de interes decide asupra opositiunei unui sau mai multor asociați, preveduta în paragraful I al art. 1517.

Articolul 108

Majoritatea asociaților, afară de stipulațiune contrarie, nu are dreptul de a schimba sau modifica felul societății și convențiunile sociale, și nici nu poate face alte operațiuni de cat cele determinate prin contract.

Articolul 109

Fie-care asociat are acțiune contra societății, nu numai pentru sumele cheltuite peste capitalul promis în folosul societății și pentru procentul legal al acestei sume, dar încă și pentru obligațiunile contractate de buna credința pe sema societății.

Dacă asociatul prin actele făcute în acesta calitate incerca pierdere sau daune, el trebuie să fie despăgubit de tot ce a perdut și de daunele suferite.

Articolul 110

Asociatul care, fără consimtimentul scris al celor-l-alți asociați, intrebuinteza capitalurile sau lucrurile societății în folosul sau specula sa proprie sau în aceea a unei alte persoane, este obligat sa restitue societății beneficiele ce au resultat și daunele interese cuvenite, fără prejudiciul acțiunii penale de va fi cas.

Articolul 111

Nici un asociat nu poate lua din fondul comun mai mult de cat i s'a fixat pentru cheltuelile sale particulare. Asociatul care contravine acestei dispozițiuni este responsabil de sumele luate ca și cum n'ar fi versat misa sa intrega, fiind obligat și la plata daunelor interese.

Articolul 112

Asociații în nume colectiv nu pot să se intereseze ca asociați cu responsabilitate nemărginită în alte societăți avend același obiect, nici să facă operațiuni pe comptul lor sau pe comptul altor persoane în același fel de comerciu, fără consimtimentul celor-l-alți asociați.

Consimtimentul se presupune ca dat, dacă interesul sau operațiunile fiind anteriore contractului de societate și cunoscute de către cei-l-alți asociați, aceștia n'au stipulat ca ele sa înceteze.

Articolul 113

În cas de contraventiune la dispositiunile articolului precedent, societatea, deosebit de dreptul ce'i este recunoscut prin art. 188, poate sau sa decidă ca asociatul a lucrat pentru comptul ei, sau sa cera daune interese. Acest drept se stinge dupe trecere de trei luni din diua cînd societatea va fi avut cunoscinta de aceste fapte, fără sa fi luat veri-o hotărîre.

Articolul 114

Societatea în comandită se administrează de către asociații cu responsabilitate nemărginită.

În societățile în comandită prin acțiuni, unicul administrator sau cel puțin jumetate plus unul din numerul administratorilor vor fi români.

Numai numele asociaților cu responsabilitate nemărginită și firma lor comercială pot face parte din firma socială.

Dacă, în contra acestei dispozițiuni, firma coprinde și numele asociatului comanditar, acesta devine responsabil solidar și fără limita de tote obligațiunile societății.

Articolul 115

Cînd sînt mai mulți asociați obligați solidar sub o firma socială, și în același timp asociați comanditari, fie ca asociații obligați solidar administrează toți împreună, fie ca administrațiunea generală s'a confiat unuia sau mai multora dintr'ensii, societatea este în același timp societate în nume colectiv fața cu asociații obligați solidar, și societate în comandită fața cu comanditarii.

Articolul 116

Dispositiunile art. 106, 112 și 113 sînt aplicabile asociatului sau asociaților obligați solidar.

Articolul 117

Asociatul comanditar respunde pînă la concurenta misei sale de pierderile și datoriile sociale.

El nu poate fi constrâns sa restitue părțile de interes și dividendele sociale ce a perceput de buna credința și conform bilanțurilor regulat făcute din cari resultau acele beneficii.

În cas de imputinare a capitalului social, nu se va mai procede la plata de dividende pînă ce din beneficii nu se va împlini treptat capitalul social.

Articolul 118

Comanditarul nu poate face nici un act de administrațiune din care să nasca drepturi sau obligațiuni pentru societate, nici chiar în virtutea unei procuratiuni generale sau speciale pentru o serie sau natura de afaceri. Ori-ce fapt contrariu acestei prohibitiuni 'l face responsabil fără limita și solidar către cel de al treilea pentru tote obligațiunile societății.

Dacă procuratiunea este specială pentru o anume afacere, comanditarul respunde personal și solidar cu societatea de obligațiunile resultand din acea afacere.

Avisul și consiliele, actele de control și supra-veghere, numirea și revocarea administratorilor în casurile prevedute de lege și autorisatiunile date administratorilor în limitele contractului social pentru acte cari trec peste puterile lor, nu lega pe asociatul comanditar.

Articolul 119

În societățile în comandită prin acțiuni, administratorul poate fi revocat de către adunarea generală a acționarilor printr'o decisiune luată cu majoritatea cerută de art. 160, cu reserva pentru asociații oponenți de a usa de facultatea ce le este acordată prin penultimul aliniat de sub acel articol.

Administratorul revocat remane responsabil către cel de al treilea pentru obligațiunile ce a contractat în timpul administrațiunei sale, cu dreptul de recurs în contra societății.

Dacă revocarea s'a făcut fără causa bine-cuventata, administratorul revocat are dreptul la daune interese.

Articolul 120

Adunarea generală, cu majoritate și sub reservele aretate în articolul precedent, poate subroga o alta persona administratorului revocat, mort, falit, interdis sau legalmente incapabil; dacă însă sînt mai mulți administratori, numirea va trebui să fie aprobată și de către aceștia.

Administratorul subrogat devine asociat comanditar cu responsabilitate nemărginită.

Articolul 121

Societatea anonima trebuie să aibă un număr de cel puțin 7 asociați.

Articolul 122

Societatea anonima se administrează de către unul sau mai mulți mandatari timporali, revocabili, asociați sau nu.

Unicul administrator sau cel puțin jumetate plus unul din numerul administratorilor vor fi români.

Articolul 123

Administratorii, prin faptul administrațiunei lor, nu se obliga personal pentru afacerile sociale.

Cu tote acestea, ei respund de executarea mandatului lor și de ceea ce decurge din obligațiunile pe cari legea le impune.

Densii nu pot să facă alte operațiuni de cat acele cari sînt expres menționate în actul constitutiv; în cas de abatere sînt respundetori atît către cei de al treilea, cat și către societate.

Articolul 124

Fie-care administrator trebuie să dea pentru gestiunea sa o garanție care să represinte a suta parte din capitalul social, fără ca totuși acesta garanție sa pota fi mai mica de 8.000 lei.

Cu tote acestea, prin actul constitutiv se poate stipula ca garanția sa nu treca peste 15.000 lei cînd capitalul societății este de 5.000.000 cel mult, nici peste 30.000 lei cînd capitalul este mai mare de 5.000.000.

Garanția va putea fi depusa în numerar sau în efecte publice sau acțiuni ale societății pe valoare nominală.

Garanția se va efectua prin depunerea acțiunilor în casa societății, dacă prin actul constitutiv sau de către adunarea generală nu s'a desemnat un alt loc.

Dacă acțiunile depuse sînt la purtător, ele se vor converti în acțiuni nominative, și în ori-ce cas se va face mențiune în registrul acțiunilor ca densele serv ca garanție.

Dacă capitalul nu este împărțit pe acțiuni și dacă modul cum are să se dea garanția nu este hotărît prin actul constitutiv, tribunalul comercial determina garanția.

Articolul 125

Numirea administratorilor se face de către adunarea generală; cu tote acestea primii administratori pot fi numiți prin actul constitutiv, însă termenul mandatului lor nu poate trece peste 4 ani.

Dacă durata mandatului nu este fixată, se presupune ca el a fost dat pentru duoi ani.

Dacă administratorii numiți în același timp sînt mai mulți de cat unul, jumetate dintr'ensii se retrag din administrațiune la împlinirea jumetatei termenului mandatului, și trebuie să fie înlocuiți.

Dacă administratorii sînt în numer neegal, atunci se retrag jumetate dintr'ensii mai puțin unul, afară numai dacă nu s'a stipulat într'alt-fel.

Sortul decide cari sînt administratorii ce trebuiesc să se retragă.

Administratorii sînt intot-d'a-una reeligibili, cînd actul constitutiv sau statutele societății nu dispun într'alt-fel.

Articolul 126

În cas de vacanta a unui loc de administrator, cei-l-alți administratori intruniti cu censorii și deliberând, în presenta a doue treimi și cu majoritate absolută, procedeza, dacă actul constitutiv sau statutele nu dispun într'alt-fel, la înlocuire printr'un alt administrator pînă la convocarea adunarei generale.

Cînd este un singur administrator și acesta se retrage, adunarea generală va trebui să fie convocată.

În cas de morte sau de împiedicare fisica, numirea provisorie se va face de către censori; însă adunarea generală va fi convocată de urgenta pentru numirea definitivă a administratorului.

Articolul 127

Fondatorii sînt responsabili solidar și fără limita de obligațiunile ce contracteza pentru constituirea societății, cu drept de recurs în contra acesteia, de va fi cas.

Ei iau asupra-le consecințele actelor și cheltuielilor necesare constituirei societății, și dacă acesta, din ori-ce causa ar fi, nu se poate constitui, fondatorii nu pot recurge contra subcriptorilor acțiunilor.

Articolul 128

Constituind societatea, fondatorii nu'și pot reserva în profitul lor nici o primă, nici un agiu, sau beneficiu particular, represintate sub o formă ore-care de preluări de acțiuni, sau de obligațiuni de favore; nici sa acorde comisioane în favorea aceluia care va fi garantat sau întreprins desfacerea acțiunilor.

Ori-ce convențiune contrarie este nulă.

Fondatorii vor putea, cu tote acestea, să-și rezerve un profit exclusiv, cari nu va putea să fie mai mare de o decime din beneficiile neto ale societății asupra unuia sau mai multor exercitii; însă nici o-data pentru mai mult de 5 ani de exercițiu; și cu condițiunea ca acești ani sa nu treacă peste treimea duratei societății. În nici un cas nu vor putea sa stipuleze ca plata să aibă loc înaintea aprobării bilanțului.

Articolul 129

Societatea se poate constitui printr-unul sau mai multe acte autentice, subscrise de toți asociații ce vor figura în persona sau prin procuratori cu procuri speciale și autentice; acest act va areta dacă condițiunile prescrise de lege s-au îndeplinit și va conține numirea administratorilor și a persoanelor însărcinate sa îndeplinească funcțiunile de censori, pînă la întrunirea celei d'anteiu adunări generale.

Articolul 130

Societatea se poate constitui și prin mijlocul unei subscriptiuni publice. În acest cas fondatorii vor face un prospect cari va areta scopul, capitalul acestei societăți, clauzele principale ale actului constitutiv sau ale statutelor, și folosele exclusive ce densii își rezerva asupra beneficiilor societăți sau cari sînt coprinse în proiectul statutelor. Prospectul va trebui să fie subscris de fundatori și va putea sa fixeze un alt termen de cat cel stabilit prin art. 99 pentru stingerea obligatiunei subscriptorilor. Prospectul va trebui neapărat sa arate persona cari va presida adunarea preveduta de art. 135.

Prospectul cu semnăturile autentice ale fundatorilor va trebui, înainte de publicațiune, să fie depuse la grefa tribunalului de comerciu în jurisdicțiunea căruia are a se stabili sediul viitoarei societăți.

Articolul 131

Subscriptiunile acțiunilor se vor face pe unul sau mai multe exemplare, în josul prospectului fundatorilor sau în josul proiectului statutelor societății. Fie-care subscriptiune va areta numele și pronumele sau firma comercială și domiciliul aceluia care subscrie, numerul acțiunilor subscrise exprimat în litere, data subscriptiunei, și va conține declarațiunea expresă ca subscriptorul cunosce și accepta prospectul sau proiectul de statute.

Subscriptiunile pot asemenea sa resulte din scrisori adresate fundatorilor de către subscriptori, coprindend declarațiunile sus dise, și în special declarațiunea expresă ca subscriptorul cunosce și accepta prospectul sau actul constitutiv, ori statutele societății pentru ale carei acțiuni a subscris.

Subscriptiunile trebuie să fie autentificate, veri-care ar fi modul cum au fost adunate.

Reserva beneficiilor exclusive în profitul fundatorilor, conform art. 128, de și primite de subscriitori, nu va avea efect dacă nu este aprobată de adunarea preveduta de art. 135.

Articolul 132

Pentru a se putea procede la constituirea societății, este necesar ca întregul capital social să fie subscris și ca fie-care acționar sa fi versat în numerar cel puțin trei decimi din valoarea acțiunilor sau din sumele subscrise de densul.

Nu se va putea emite noui acțiuni de cat dupe plata integrală a celor d'anteiu.

În nici un cas acțiunile nu vor putea să fie emise pentru o sumă mai mica de cat valoarea lor nominală.

Articolul 133

După ce subscriptiunile s-au adunat, fondatorii trebuiesc ca printr-o incunosciintare inserată în Monitorul Oficial și în foia anunțurilor judiciare a locului unde societatea 'și va avea sediul seu, sa fixeze un termen, pentru facerea versamentului prescris în articolul precedent, acelor din subscriptori cari nu 'l vor fi efectuat o-data cu subscriptiunea.

Dacă dupe trecerea acestui termen sînt subscriptori cari încă n'au făcut versamentul, fondatorii au dreptul sau a'l elibera de obligațiunea ce au contractat, sau de a'l constrânge la versament.

În cas cînd subscriptorii sînt liberați de obligațiunea lor, nu se va putea procede la constituirea societății mai 'nainte de a se subscrie din nou și plati acțiunile neplătite de densii.

Articolul 134

Versamentul prescris în art. 132 se va face la casa de depuneri, consemnațiuni și economie, la casieriele generale din județe pe comptul disei case, la banca naționala și la sucursalele ei.

Sumele depuse nu vor putea fi restituite de cat administratorilor numiți, cari vor presinta certificatul presidentului tribunalului constatând ca tote formalitățile prevedute de lege pentru constituirea societății s'au îndeplinit, sau subscriptorilor dacă societatea nu s'a înființat. Fondatorii nu vor putea sa retragă nici o parte.

Articolul 135

Subscriptiunile fiind adunate și versamentul aretat în art. 132 fiind făcut, fondatorii vor convoca adunarea generală în cele cinci-spre-dece dile de la expirarea termenului fixat conform prescripțiunilor art. 133, afară numai dacă prospectul sau statutele nu dispun într'alt-fel.

Adunarea:

1) Verifica și aproba versamentul părților sociale și valoarea lucrurilor mobiliare și imobiliare puse în societate, dacă a fost determinata; în cas contrariu ea numesce unul sau mai mulți experți pentru evaluarea adevăratului lor preț;

2) Discuta și aproba statutele societății, dacă n'au fost acceptate în momentul subscriptiunilor;

3) Deliberează asupra părților de profit pe cari fondatorii și le-au reservat din beneficiele neto ale societății;

4) Numesce administratorii în societățile anonime, dacă ei n'au fost desemnați prin actul pe care s'au făcut subscriptiunile;

5) Numesce censorii.

Articolul 136

Fie-care acționar care va declara în acesta adunare că nu este destul de luminat, poate cere ca adunarea să fie amânată pentru trei dile. Dacă acesta propunere este susținută de un numer de asociați cari sa represinte o pătrime din capitalul representat în adunare, amânarea are loc de drept.

Dacă se cere un termen mai lung, dar numai mare de o luna, majoritatea va decide. Ori-ce termen mai mare de o luna trebuie să fie primit de trei pătrimi din numerul asociaților presenti.

Articolul 137

După ce adunarea generală indeplinesce tot ce este prescris în articolele precedente, va procede în acea ședința la facerea actului constitutiv al societății cu concursul membrilor presenti, cari represinta, în acest scop și pe asociații absenți.

Dacă nu este posibil ca actul constitutiv să se termine în aceeași di, ședința se va putea continua în dilele urmatore fără intreruptiune.

Articolul 138

Societatea nu se poate înființa de cat cu autorisatiunea tribunalului comercial respectiv, care va fi data dupe o cerere ce se va face de către fundatori:

La cererea de autorisatiune se vor alătură:

1) Actul de constituire și statutele societății;

2) Actele doveditore ca capitalul a fost întreg subscris și ca s'a versat de fie-care acționar în numerar trei decimi cel puțin din valoarea sumelor sau acțiunilor subscrise de densul;

3) Procesele-verbale și cele-alte acte cari constata deliberațiunile și decisiunile luate de prima adunare generală;

4) Titlurile de proprietate, cînd se pun imobile în societate și certificatul tribunalului situațiunei imobilelor constatator de sarcinile la cari sînt supuse;

5) Un inventar complet, în dublu exemplar, descriptiv de starea mobilelor sau imobilelor cari se pun în societate și evaluarea lor.

Tribunalul, dupe ce va obține avisul camerei de comerciu în privinta utilitatei întreprinderii, moralitatei fundatorilor și administratorilor, exactitatei inventariului și estimatiunei bunurilor mobiliare și imobiliare ce se pun în societate, și dupe ce va verifica dacă s'a îndeplinit condițiunile stabilite de lege pentru constituirea legală a societății, în ședința publică, ascultând pe ministerul public și pe representantii societății, admite sau nu cererea de autorisatiune, ori arata modificările ce trebuiesc făcute în statute.

Încheierea tribunalului în acesta privinta este supusă apelului în termen de 15 dile de la pronunțarea ei.

Dreptul de apel aparține și ministerului public.

Curtea de apel se va pronunța fără recurs în casatiune, cel mult în termen de o luna din diua facerei apelului, ascultând pe representantii societății și pe ministerul public în conclusiunile sale.

Articolul 139

Ori-ce vindare sau cesiune de acțiuni facuta de subscriptori înaintea constituirei legale a societății este nulă și de nul efect, și acela care instraineza poate fi constrîns sa restitue sumele ce în acest scop 'i vor fi fost plătite.

Nulitatea are loc cu tote ca vindarea a fost facuta cu clausa "actualmente pentru cînd societatea va fi constituită" sau alta echivalenta.

Articolul 140

Ori-ce operațiune facuta de fundatori în afară de actele necesare pentru constituirea societății este nulă, în ce privesce pe societate, dacă ea n'a fost aprobată de către adunarea generală.

& 2. Despre administratori

Articolul 141

Administratorii sînt obligați sa cera și fondatorii sînt datori să le inmaneze tote documentele și corespondenta privitore la constituirea societății. Densii sînt datori a notifica numirea lor la tribunalul de comerciu, în circumscriptiunea căruia este stabilit sediul societății, în cele trei dile de cînd a avut cunoscinta de acesta numire și notificarea sa o facă printr'un act semnat de densii în presenta președintelui tribunalului sau printr'un act în forma autentică.

Articolul 142

Afară de registrele prescrise pentru ori-ce comerciant, administratorii societăților sînt datori sa țină:

1) Registrul asociaților care să arate numele și pronumele sau firma comercială și domiciliul asociaților, sau subscriptorilor acțiunilor și versamintele făcute în comptul sumelor subscrise sau acțiunilor, atît pentru capitalul primitiv cat și pentru ori-ce sporire posteriora.

Acest registru trebuie să conțină declarațiunile de cesiune ale părților sau acțiunilor nominative, conform dispositiunilor art. 171.

2) Registrul în care să se treca procesele-verbale privitore la întrunirile și deliberațiunile adunărilor generale;

3) Registrul întrunirilor și deliberatiunilor administratorilor, dacă societatea are mai mulți administrtori.

Dispositiunile art. 26, 27 și 29 se aplică și în privinta acestor registre.

Articolul 143

Cînd sînt mai mulți administratori, presenta a jumetate cel puțin dintr'ensii, dacă actul constitutiv nu cere un numer mai mare, este indispensabila pentru validitatea deliberatiunilor lor.

Articolul 144

Administratorii sînt datori să permită asociaților inspecțiunea registrelor aretate în paragrafele 1 și 2 ale art. 142.

Sînt asemenea datori, dacă li se cere, sa libereze asociaților și cu cheltuiala acestora, certificate constatând conținutul registrelor acțiunilor și versamintelor.

Pînă la plata integrală a sumelor subscrise și a acțiunilor, administratorii sînt datori să permită oricui va avea interes, inspecțiunea registrului asociaților.

Articolul 145

Numirea tuturor impiegatilor asociației se face de către administratori, afară dacă prin actul constitutiv sau statute acest drept nu a fost reservat adunarei generale.

Articolul 146

Administratorii nu pot sa cumpere pentru comptul societății propriele ei acțiuni, nici să facă împrumuturi sau avansuri de fonduri pe aceleași acțiuni.

Articolul 147

Societățile de asigurare asupra vietei și societățile cari administrează tontinele sînt datore ca, din sumele plătite pentru asigurări și din procentele acestor titluri, sa întrebuințeze în titluri de ale datoriei publice, depunând la casa de depuneri, consemnațiuni și economie o pătrime, dacă societățile sînt naționale, și jumetate dacă ele sînt străine.

Modul și termenul acestei depuneri (intrebuintari) și a degajamentelor (liberarilor) treptate se vor stabili prin regulamente de administrațiune publică.

Societățile străine de asigurare asupra vietei vor face în polițele de asigurare alegere de domiciliu în România. În cas contrariu, tribunalul domiciliului asigurări va fi competent pentru tote litigiurile cu societatea.

Articolul 148

Cînd administratorii vor constata ca capitalul social s'a imputinat cu o treime, sînt datori sa convoce pe asociați pentru a'i intreba dacă voesc sa reconstitue capitalul, sa'l limiteze la suma cari a remas sau să se disolve societatea.

Dacă remane numai o treime din capital, societatea se disolva de drept, afară numai dacă asociații, convocați în adunare generală, nu decid reconstituirea capitalului, sau limitarea lui la suma remasa.

Cînd societatea s'ar afla în stare de faliment, administratorii sînt datori sa cera la tribunal declarațiunea ei în faliment, conform dispositiunilor cartei a III-a.

Articolul 149

Administratorii sînt solidar responsabili către asociați și către cel de-al treilea:

1) De realitatea versamintelor efectuate de către asociați;

2) De existenta reală a dividendelor plătite;

3) De existenta registrelor cerute de lege și de regulată lor ținere;

4) De execuțiunea întocmai a decisiunilor adunărilor generale;

5) Și în general, de stricta observare a datorielor ce legea, actul constitutiv și statutele le impune și cari nu au caracterul unei însărcinări speciale și personale.

Articolul 150

Dacă prin actul social, sau prin decisiunea adunarei generale, executarea operațiunilor sociale este încredințată unui director străin consiliului de administrațiune, acest director va fi responsabil către asociați și către cel de al treilea întocmai ca și administratorii, pentru îndeplinirea îndatoririlor sale dupe prescripțiunile articolului precedent, chiar de ar exista o convențiune contrarie și chiar dacă acest director ar fi pus sub autoritatea și supravegherea administratorilor.

Articolul 151

În societățile cari au mai mulți administratori, responsabilitatea pentru actele făcute sau pentru omisiuni nu se întinde și la acei administratori cari, nefiind în culpa, au făcut să se constate imediat în registrul deliberatiunilor împotrivirea lor, incunosciintand prin scris despre acesta și pe censori.

În cas de a nu fi participat la acele acte, obligațiunea de a protesta contra lor nu exista de cat dacă în urma administratorul a luat cunoscinta de densele.

Articolul 152

Administratorul care într'o operațiune determinata are, fie în numele seu propriu, fie ca representant al altuia, interese contrarie intereselor societății, va trebui sa incunosciinteze despre acesta pe cei-alți administratori și pe censori și să se abțină de la ori-ce deliberare privitoare la acesta operațiune. În cas cînd deliberările n'ar fi fost aprobate de censori, administratorii cari au luat parte la deliberări sînt responsabili de pierderile ce ar resulta pentru societate.

Articolul 153

Ori-ce administrator, censor sau representant al societății, perde de drept calitatea sa și trebuie să fie înlocuit dacă este declarat în stare de faliment, interdis ori legalmente incapabil sau condamnat la o pedeapsă corecțională pentru delictele de mituire, fals, furt, escrocherie și abuz de încredere.

Articolul 154

Acțiunea contra administratorilor, pentru fapte cari privesc responsabilitatea lor, aparține adunarei generale care o exerciteza prin censori.

Ori-ce asociat are, cu tote acestea, dreptul de a denunta censorilor faptele ce crede ca trebuiesc censurate și ei sînt datori sa verifice, și dacă le găsesc întemeiate sa dea sema adunarei despre densele în raportul lor. Dacă denunțarea este facuta de asociați represintand cel puțin o decime a capitalului social, censorii sînt datori de a presinta asupra faptelor denuntate observațiunile și propunerile lor.

Decimea capitalului se justifica prin depunerea titlurilor de acțiuni în manile censorilor sau la una din institutiunile prevedute în art. 134.

Titlurile vor remanea depuse pînă dupe întrunirea și închiderea celei mai apropiate adunări generale, servind asemenea ca sa legitimeze participarea deponentilor la acesta adunare.

Dacă censorii cred de fundata și urgenta reclamatiunea asociaților presintand decimea capitalului social, sînt datori sa convoce imediat o adunare generală; în cas contrariu, chestiunea se va supune adunarei generale celei mai apropiate.

Adunarea va trebui în tot-d'a-una sa delibereze asupra reclamatiunii.

Articolul 155

Cînd sînt banueli fundate ca grave neregularități se urmeza în îndeplinirea datoriilor administratorilor și censorilor, asociații representand o optime din capitalul social pot denunta faptele tribunalului de comerciu, justificând proprietatea acestei optimi în modul prescris de articolul precedent.

Tribunalul, ascultând în camera de consiliu pe administratori și censori, dacă recunosce urgenta de a lua măsuri înainte de întrunirea adunarei generale, poate dispune printr-o încheiere, a se inspecta registrele societății, numind în acest scop, unul sau mai mulți comisari ale căror remunerării vor fi în sarcina reclamanților, fixând cauțiunea pentru cheltuieli.

Verificarea registrelor nu va avea loc de cat dupe ce reclamanții vor garanta, cu o sumă ce se va determina de tribunal, plata cheltuielilor la cari va da loc verificarea.

Comisarii sînt datori să depună raportul lor la grefa în termenul fixat de tribunal.

Tribunalul va examina raportul în camera de consiliu și se va pronunța printr-o hotărîre.

Dacă banuiala nu pare fundata, tribunalul poate să ordone ca raportul să fie publicat în Monitorul Oficial sau în foia anunțurilor judiciare, în întreg sau numai în conclusiunile lui.

În cas contrariu, tribunalul va ordonă mesurile provisorii urgente ce va crede necesare și convocarea imediata a adunarei generale.

Hotărîrea va fi executorie provisoriu, chiar dacă se va fi făcut opositiune sau apel.

Articolul 156

Adunările generale sînt ordinare și extra-ordinare.

Adunarea ordinară se intrunesce cel puțin o dată pe an, în cele sese luni de la închiderea exercițiului social; ea trebuie ca, afară de desbaterea celor-alte cestiuni puse la ordinea dilei:

1) Sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilanțul, dupe ce va fi ascultat raportul censorilor;

2) Sa înlocuiască administratorii cari es din funcțiunile lor;

3) Sa numesca censori;

4) Sa fixeze retribuțiunea administratorilor și censorilor, dacă ea nu a fost fixată prin actul constitutiv.

Adunările extra-ordinare sînt convocate de câte ori va fi trebuinta.

Articolul 157

Convocarea adunărilor generale se face printr-o incunosciintare ce se va publică, cu cinci-spre-dece dile cel puțin înainte de data fixată pentru întrunire, în Monitorul Oficial și prin cele-alte midloce de publicitate prevedute în actul constitutiv, sau în statutele societății.

Depunerea acțiunilor cari dau dreptul a lua parte la adunare, trebuie efectuată cu cel puțin 10 dile înainte de diua intrunirei.

Dacă convocarea s'a făcut pentru un termen de 15 dile, depunerea acțiunilor se va efectua cu 5 dile cel puțin înainte de diua intrunirei.

Incunosciintarea trebuie să contie ordinea de di a cestiunilor cari urmeza a fi supuse deliberatiunilor adunarei.

Este nulă ori-ce resolutiune luată asupra unei cestiuni necoprinsa în ordinea de di.

Articolul 158

Convocarea adunărilor cari preced constituirea societății se va face de către fundatori, sau de către persona desemnată prin prospectul prevedut la art. 130 ca sa presideze adunarea.

În acesta prima adunare fie-care subscriitor are dreptul la un vot, ori-care ar fi numerul acțiunilor ce a subscris; și pentru ca o decisiune sa pota fi luată, se cere presenta a jumetate din subscriptori și primirea ei de către majoritatea absolută a celor presenti.

Articolul 159

Pentru adunările generale, cari urmeza dupe constituirea legală a societății, convocarea se face de către administratori, și este necesară presenta a unui numer de asociați cari sa represinte cel puțin jumetatea capitalului social. Fie-care asociat are un vot, și fie-care acționar cari poseda pînă la cinci acțiuni are un vot. Acționarul cari poseda mai mult de cinci, pînă la o suta, are un vot pentru fie-care cinci acțiuni, și pentru cel ce poseda peste numerul de o suta, are un vot pentru fie-care doua-deci și cinci de acțiuni. Deciziunile se iau cu majoritate absolută. Se poate deroga la aceste dispozițiuni prin actul constitutiv sau prin statute.

Dacă o adunare este în neputință de a lucra din causa numerului insuficient, adunarea ce se va întruni dupe o a doua convocare poate să delibereze asupra cestiunilor puse la ordinea dilei cele d'anteiu adunări, ori-care ar fi partea de capital represintata de asociații presenti.

Dacă diua pentru întrunirea adunarei ce s'ar convoca a doua ora nu este aretata în incunosciintarea publicată pentru cea d'anteiu adunare, termenul prevedut în art. 157 va putea fi redus la opt dile.

Articolul 160

Cînd actul constitutiv sau statutele nu dispun într'alt-fel, este tot-d'a-una necesară presenta unui numer de asociați cari sa represinte trei pătrimi din capitalul social, și votul afirmativ al unui numer de asociați cari sa represinte cel puțin jumetatea aceluiași capital pentru a lua o hotărîre asupra:

1) Disolvarei anticipata a societății;

2) Prelungirii duratei sale;

3) Fusiunei cu o alta societate;

4) Reducerii capitalului social;

5) Reconstituirei sau sporirei acestui capital;

6) Schimbarei obiectului societății;

7) Ori-carei alte modificări a actului constitutiv.

Acesta majoritate este cerută și în tote cele-alte casuri anume prevedute de lege.

Asociații cari nu primesc decisiunile ce s'ar lua asupra uneia din cestiunile prevedute în numerele 3, 5 și 6 și asupra prelungirii duratei societății, cînd ea nu a fost preveduta prin actul constitutiv, au dreptul de a se retrage din societate și de a obține plata părților sau acțiunilor lor în proportiune cu activul social ce ar resulta dupe ultimul bilanț aprobat.

Dacă acești asociați sînt presenti la adunare, declarațiunea de retragere va fi facuta în cele doua-deci și patru de ore de la închiderea adunarei. Pentru asociații cari nu au luat parte la adunare, declarațiunea trebuie facuta în termen de o luna din diua publicarei rezolutiunei în Monitorul Oficial, sub pedepsa, în ambele casuri, de perderea drepturilor lor.

Articolul 161

Administratorii sînt datori sa convoce extra-ordinar adunarea în termen de o luna, cînd cererea a fost facuta de un numer de asociați, represintand a cincea parte din capitalul social, și dacă ea cuprinde cestiuni de natura a fi tratate de adunare.

Articolul 162

Asociații nu vor putea fi representati în adunările generale de cat prin mandatari asociați ei înșiși, afară de incapabilii și persoanele juridice cari pot fi represintate prin mandatari neasociați. Exercițiul acestui drept poate fi limitat prin actul constitutiv sau prin statute.

Administratorii nu pot fi mandatari.

Articolul 163

Administratorii nu pot sa ia parte la votul:

1) Pentru aprobarea bilanțurilor;

2) Pentru rezolutiunile ce privesc responsabilitatea lor.

Articolul 164

Cînd o treime din numerul membrilor presenti în adunarea generală, sau un numer de acționari presenti cari sa întrunească jumetatea capitalului representat în adunare, nu se cred destul de luminati asupra cestiunilor puse în deliberatiune, vor putea cere ca ședința să fie amânată peste trei dile.

Cei-l'alți membrii nu se pot opune la acesta.

Acest drept nu va putea fi exercitat de cat o singură dată pentru aceeași cestiune.

Prezenta dispositiune nu se aplică în casul prevedut de art. 135.

Articolul 165

Decisiunile luate de adunarea generală în limitele actului constitutiv, statutelor sau legei, sînt obligatorii pentru toți asociații, chiar pentru cei cari nu au luat parte sau cari se opun, cu respectarea dreptului prevedut de art. 160.

Ori-care asociat se poate opune la decisiunile cari într'un chip invederat sînt contrarii actului constitutiv, statutelor sau legei; și presidentul tribunalului de comerciu, dupe ce va asculta pe administratori și pe censori, poate să suspende executarea printr-o ordonanța provisorie cari se va incunosciinta administratorilor.

Articolul 166

Acțiunile trebuiesc să fie de o valoare egala.

Ele conferă posesorilor lor drepturi egale, dacă nu s'a stipulat alt-fel în actul constitutiv, respectându-se în tot casul pentru ori-ce acționar dreptul de vot în adunările generale.

Acțiunile pot fi nominative sau la purtător.

Cînd capitalul social nu trece peste un milion lei, acțiunile nu pot fi mai mici de una suta lei fie-care.

De la un milion pînă la cinci milioane, acțiunile nu pot fi mai mici de doue sute lei fie-care.

De la cinci milioane capital în sus, acțiunile nu vor putea fi mai mici de cinci sute lei fie-care.

Articolul 167

Titlurile acțiunilor nominative sau la purtător trebuie să cuprindă:

1) Denumirea societății;

2) Data actului constitutiv și aceea a publicatiunei sale, cu aretarea locului unde ea a fost facuta;

3) Cifra capitalului social, numerul și suma totală a acțiunilor;

4) Durata societății.

Aceste titluri vor fi tăiate dintr'un registru cu matca și vor purta semnatura a doui administratori, sau a administratorului unic.

Articolul 168

Acțiunile neplătite în întreg sînt intot-d'a-una nominative.

Subscriptorii și diferiții cesionari sînt responsabili de plată totală a acțiunilor lor, chiar de le vor fi înstrăinat.

Articolul 169

Situațiunea acțiunilor va fi publicată împreună cu bilanțul exercițiului social. Ea trebuie să arate versamintele făcute, numerul acțiunilor ajunse la scadenta și nerepuse în circulațiune și suma versata în comptul lor.

Articolul 170

Cînd acționarul nu va fi efectuat plata versamintelor ce datoresce, societatea, osebit de acțiunea ei contra subscriptorilor și contra cesionarilor pentru plata, poate vinde acțiunile pe prețul curent, în riscul și comptul acționarului dupe cinci-spre-dece dile de la publicațiunea unei somațiuni în Monitorul Oficial și în foia anunțurilor judiciare a locului unde societatea 'și-a stabilit sediul.

Cînd vindarea nu se va putea face din lipsa de cumperatori, societatea va putea sa declare acțiunea ajunsă la scadenta și sa retina versamintele făcute în comptul ei sau sa exercite contra subscriptorului și cesionarilor drepturile ce deriva din obligațiunile ce 'și-au luat.

Articolul 171

Proprietatea acțiunilor nominative se stabilesce prin înscrierea lor în registrul aretat în alin. I al articolului 142.

Cesiunea acestor acțiuni se face printr'o declarațiune pe același registru, subscrisă de cedant și de cesionar, sau de mandatarii lor.

În cas de morte a acționarului și dacă nu exista vre-o opositiune, declarațiunea de transmisiune a proprietății pe registrul asociațiunilor și a titlurilor acțiunilor nu va putea fi obținută, de cat dupe ce partea în drept va presinta titlurile, actul de deces și încheierea tribunalului locului deschiderei succesiunei, care să constate calitatea sa de succesor.

Proprietatea acțiunilor la purtător se transfera prin simpla tradițiune a titlului.

Acțiunile la purtător pot fi transformate în acțiuni nominative și acestea în acțiuni la purtător, afară de casul cînd acțiunile n'au fost integral plătite.

Articolul 172

Cînd o acțiune nominativă devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este ținuta sa înscrie și sa recunoască transmisiunea, dacă acele persoane nu vor desemna un titular unic.

Articolul 173

Societățile nu pot sa emita titluri de obligațiuni la purtător sau nominative, pentru o sumă cari ar trece peste capitalul versat și existent dupe constatarea celui din urma bilanț aprobat.

Vor putea cu tote acestea sa emita obligațiuni chiar pentru o sumă mai mare, cînd excedentul va fi garantat prin titluri nominative emise de Stat, de județe sau comune, a căror scadenta sa corespundă cu aceea a obligațiunilor și cari să fie depuse la casa de depuneri, consemnațiuni și economie pentru a sta acolo pînă la stingerea obligațiunilor emise. Emisiunea biletelor de banca sau altor titluri echivalente se reguleza prin legi speciale.

Dispositiunile primei părți a acestui articol nu se aplică cambielor, livretelor de depunere, bonurilor nominative sau altor titluri de creanta decurgend din afaceri particulare.

Articolul 174

Emisiunea obligațiunilor, chiar de va fi preveduta în actul constitutiv sau în statute, nu se va putea face de cat în urma unei decisiuni a adunarei generale, luate cu majoritatea preveduta în prima parte a art. 160.

Dacă emisiunea se face prin subscriptiune publică, deecisiunea împreună cu proiectul de manifest prevedut în articolul următor, se va depune la tribunalul de comerciu, pentru a se îndeplini prescripțiunile art. 92.

În casul prevedut de primul aliniat al art. 173, o-data cu decisiunea și proiectul de manifest, se va depune și recipisa constatatoare de consemnarea titlurilor.

Decisiunea adunarei nu are tărie dacă nu se va transcrie în registrul pentru societăți.

Articolul 175

Administratorii, pentru a proceda la emisiunea obligațiunilor prin subscriptiune publică, sînt datori sa publice un manifest, cari sa arate:

1) Numele, obiectul și sediul societății;

2) Capitalul social;

3) Data actului constitutiv și a acelora cari au adus schimbări la acest act sau la statute și datele publicatiunei lor;

4) Situațiunea societății dupe ultimul bilanț aprobat;

5) Valoarea totală a obligațiunilor ce sînt a se emite și a celor emise; modul platei obligațiunilor și valoarea nominală a fie-căreia, cu aretarea dobendei ce produc și dacă sînt nominative sau la purtător;

6) Data publicarei decisiunei adunarei generale, cari a aprobat emisiunea.

În casul prevedut de primul aliniat al art. 173, se va adauga informațiunile necesare pentru a se putea aprecia garanția oferită prin acele titluri.

Articolul 176

Subscriptiunile obligațiunilor se vor face în josul unui sau mai multor exemplare ale manifestului de emisiune.

Articolul 177

Titlurile obligațiunilor vor conține enuntarile coprinse în manifest și tabloul plăților capitalului și procentelor.

Articolul 178

Administratorii sînt datori sa presinte censorilor, cel puțin cu o luna înainte de diua fixată pentru întrunirea adunarei generale cari are sa'l discute, bilanțul exercițiului precedent, împreună cu actele justificative, aretandu-se lămurit în bilanț:

1) Capitalul social care exista în realitate;

2) Suma versamintelor făcute și a celor în intardiere;

3) Beneficiile în adevăr realizate și pierderile încercate.

Bilanțul societăților naționale sau străine de asigurare asupra vietei și de administrațiune a tontinelor trebuie să conțină, afară de acestea, proba ca dispositiunile art. 147 au fost îndeplinite.

Cu opt dile înainte de adunarea generală se va publică bilanțul societății.

Articolul 179

Societățile cari au drept principal obiect exploatarea creditului sînt obligate să depună la tribunalul de comerciu, în cele d'anteiu opt dile ale fiecărei luni, o situațiune sumară pe luna precedenta dupe un formular ce se va stabili printr'un regulament de administrație publică, certificându-se conform adevărului printr'o declarațiune semnată cel puțin de un administrator și un censor.

Societățile de asigurare vor trebui să se conformeze în ceea ce privesce bilanțul lor cu modelul cari se va stabili printr'un regulament de administrațiune publică.

Articolul 180

Censorii sînt datori ca, în raportul care conține resultatul examinării bilanțului și al administrațiunii urmate, sa presinte observațiunile lor, propunerile privitoare la aprobarea bilanțului și alte mesuri necesare .

Articolul 181

Bilanțul va sta depus în copie, împreună cu raportul censorilor, în biurourile societății în cele 15 dile cari preced întrunirea adunarei generale și pînă ce va fi aprobat. Amendoue aceste acte vor putea fi examinate de către ori-ce persona, care va proba calitatea sa de asociat.

Articolul 182

Administratorii sînt datori ca, în cele 10 dile de la aprobarea bilanțului, să depună o copie la grefa tribunalului de comerciu, alăturând raportul censorilor și procesul-verbal al adunarei generale, pentru a se face mențiune despre acesta în registrul pentru societăți și pentru a se lua mesuri de publicarea bilanțului conform dispositiunilor art. 95.

Articolul 183

Dividende nu se vor putea plati asociaților de cat din beneficiele reale constatate prin bilanțul aprobat.

Societățile nu pot sa prevadă prin actele lor constitutive, în statute sau alte documente, procente în favorea acțiunilor.

Cu tote acestea, se poate prevedea, printr'o stipulațiune expresă, procente în favorea acțiunilor prin o preluare de capital, în acele societăți industriale în cari este necesitate de un spațiu de timp pentru constituirea obiectului social, dar nu pentru mai mult de trei ani, și cari sa nu treca peste cinci la suta. În acest cas cifra procentelor ce trebuiesc plătite va fi calculată în cheltuelile de prima instalatiune și trecută, împreună cu acestea, în sarcina bilanțurilor cari vor avea dividende reale.

Asociații nu sînt obligați sa restitue dividendele ce li s'a plătit.

Articolul 184

Asupra beneficielor nete ale societății se va prelua în fie-care an cel puțin o a doua-decea parte, pentru a se forma un fond de reserva, pînă ce acesta va atinge cel puțin a cincea parte a capitalului social; dacă fondul de reserva dupe completare se va fi imputinat dintr'o causa ore-care, el se va restabili în același mod.

Articolul 185

În fie-care adunare ordinară și în cea preveduta în art. 135 se va numi trei sau cinci censori și tot atati supleanți, pentru supravegherea operațiunilor sociale și pentru revisuirea bilanțului.

Jumetate plus unul din numerul censorilor și din acela al supleanților vor fi români.

Censorii vor fi asociați; ei pot fi realeși.

Rudele și afinii administratorilor, pînă la al patrulea grad inclusiv, nu sînt eligibili, sau perd calitatea de censori.

În cas de morte, de renunțare, faliment sau de perderea drepturilor unuia din censori, supleantul cel mai în versta 'l inlocuesce. Dacă cu acest chip numerul censorilor nu se poate completa, censorii cari reman numesc alte persoane cari sa înlocuiască pe cei absenți pînă la întrunirea celei mai apropiate adunări generale.

Articolul 186

Censorii sînt datori:

1) Sa stabilească, de acord cu administratorii societății, forma bilanțurilor și situațiunilor acțiunilor.

2) Sa examineze, cel puțin la fie-care trei luni, registrele societății pentru ca sa ia cunoscinta de operațiunile sociale și sa certifice ca scriptele sînt bine ținute;

3) Sa facă adesea și pe neașteptate inspecțiuni casei, și nici o-data mai depărtate de un trimestru una de alta;

4) Sa constate, cel puțin o-data pe luna, prin midlocul registrelor sociale, existenta titlurilor sau valorilor de tot felul depuse în gagiu, cauțiune, sau în păstrarea societății;

5) Sa verifice îndeplinirea dispositiunilor actului constitutiv și a statutelor, privitore la condițiunile cerute pentru presenta asociațiilor în adunare;

6) Sa revada bilanțul și să facă raportul în termenul fixat de art. 156 și 181;

7) Sa supravegheze operațiunile lichidarei;

8) Sa convoce, dupe regulele stabilite la art. 157, adunarea extra-ordinară și chiar adunarea ordinară în cas de omisiune din partea administratorilor;

9) Sa ia parte la tote adunările generale;

10) Și, în fine, sa vegheze ca dispositiunile legei, acelea ale actului constitutiv sau ale statutelor, să fie observate de către administratori.

Censorii pot sa asiste la întrunirile administratorilor și să facă să se insereze în ordinile de zi ale acestor întruniri, și în acelea ale adunărilor generale ordinare și extra-ordinare, propunerile ce se vor crede de cuviință.

Censorii vor depune jumetate din cauțiunea membrului consiliului de administrație.

Articolul 187

Responsabilitatea censorilor se determina dupe regulile mandatului.

Dispositiunea art. 152 se aplică și la censori.

Articolul 188

Se va putea exclude din societatea în nume colectiv și din societatea în comandită simpla:

1) Asociatul care, pus în intardiere, nu platesce ceea-ce s'a obligat sa pună în societate;

2) Asociatul administrator care se va fi servit de semnatura și de capitalurile sociale în afacerile sale proprii, cari comite fraude în administrațiune sau în compatibilitate, și care absentandu-se, dupe invitatiunea ce i s'a făcut în formele legale, nu se reintoarce și nu justifica motivele absentei sale;

3) Asociatul cu responsabilitate nemărginită:

a) Care se amesteca în administrațiune, cînd administratorul este desemnat în actul de societate;

b) Care contravine dispositiunilor art. 110 și 112;

c) Care este declarat în faliment, interdis, sau legalmente incapabil;

4) Asociatul comanditar care se amesteca în administrațiune contrariu prihibitiunei coprinsa în art. 118.

Asociatul comanditar va putea fi asemenea exclus cînd lucrul ce s'a obligat sa pună în societate a pierit înainte de a'l preda, sau chiar de va fi pierit în urma, dacă și-a reservat proprietatea.

Asociatul exclus nu este liberat de obligațiunile existente în momentul ecluderii și de despăgubirea ce ar datora.

Articolul 189

Excluderea asociatului nu atrage, prin ea singura, disolvarea societății.

Asociatul exclus respunde de perderi și are drept la beneficii pînă în diua excluderii sale; el însă nu va putea cere lichidarea lor pînă ce și unele și altele, nu se vor reparti, conform regulilor contractului de societate.

Dacă în momentul excluderei sînt operațiuni în curs de a se efectua, asociatul este obligat sa suporte consecințele, și nu 'și va putea retrage miza sa de cat dupe terminarea acelor operațiuni.

Asociatul exclus n'are drept la o parte proporțională din avutul social, ci numai la o sumă de bani cari sa'i represinte valoarea.

Articolul 190

Asociatul exclus remane obligat către cel de al treilea pentru tote operațiunile făcute de către societate, pînă în diua în care excluderea sa a fost publicată.

Articolul 191

Societățile comerciale încetează:

1) Prin trecerea timpului pentru care au fost contractate;

2) Prin lipsa sau desființarea obiectului societății sau prin imposibilitea de a'l realiza;

3) Prin terminarea întreprinderii;

4) Prin falimentul societății, atunci chiar cînd va fi urmat de un concordat;

5) Prin perderea întregului capital sau prin perderea lui parțială preveduta de art. 148, cînd asociații nu mai voesc a'l reconstitui sau a'l limita la suma remasa;

6) Prin decisiunea asociaților;

7) Prin fuziunea cu alte societăți.

Articolul 192

La expirarea termenului fixat pentru durata sa sau dupe terminarea obiectului întreprinderii sale, societatea inceteza de drept și nu va putea fi prelungită în mod tacit.

Articolul 193

Societatea în nume colectiv inceteza prin mortea, interdictiunea, incapacitatea legală sau falimentul unuia din asociați, afară numai dacă nu exista convențiune contrarie.

Societatea în comandită, afară de convențiune contrarie, inceteza prin mortea, interdictiunea, incapacitatea legală sau falimentul comanditatului sau a unuia din comanditati.

Societatea în comandită prin acțiuni nu se desființează prin mortea, falimentul, interdictiunea sau declarațiunea legală de incapacitate a administratorului, dacă în casurile prevedute de art. 120 se numește un altul în locul sau.

Articolul 194

După încetarea sau disolvarea societății, administratorii nu pot întreprinde noi operațiuni; în cas contrariu ei sînt personal sau solidar responsabili pentru afacerile ce vor fi întreprins.

Prohibițiunea începe din diua cînd expira termenul fixat pentru durata societății, sau în diua cînd s'a terminat obiectul întreprinderii sale sau a supravenit mortea unuia din asociați care ar face imposibila existenta societății; sau de cînd s'a declarat de către asociați ori de către tribunal ca societatea este în stare de lichidare.

Articolul 195

Fuziunea mai multor societăți trebuie să fie hotarita de fie-care societate în parte.

Articolul 196

Publicațiunea prescrisă de art. 96 va fi facuta de către fie-care din societățile cari au hotărît fuziunea, și va trebui sa cuprindă incunosciintarea preveduta de art. 101. Dacă printre densele se găsește vre-o societate în comandită prin acțiuni sau anonima, se va observa dispositiunile art. 92 și 95.

Fie-care societate va trebui, afară de acesta, sa publice cu aceleași forme bilanțul seu; și acele cari în urma fusiunei inceteza de a exista, vor trebui sa mai publice și o declarațiune cuprindend modul cum au hotărît sa ajungă la stingerea pasivului lor.

Dacă societatea care a resultat din fuziune 'și stabilește sediul sau într'un alt loc de cat acela unde 'și avea sediul societățile cari au fusionat, noua societate va trebui să se conforme dispositiunilor art. 91 și următorii:

Articolul 197

Fuziunea nu va putea avea efect de cat dupe trecerea de trei luni din diua publicatiunei prescrisă de prima parte a articolului precedent, afară numai dacă nu se va justifica plata tutulor datorielor sociale, sau depunerea sumei corespondenta, la casa de depuneri și consemnațiuni, sau consimtimentul tuturor creditorilor.

Certificatul constatator ca s'a efectuat depunerea va trebui să fie publicat în conformitate cu dispositiunile articolului precedent.

În cursul termenului de mai sus, ori-ce creditor al societăților cari fusioneza va putea să facă opositiune. Opositiunea suspenda executarea fusiunei pînă la pronunțarea judecatei definitive.

Articolul 198

Dacă termenul aretat în articolul precedent expira fără să se fi făcut opositiune, fuziunea va putea să fie executată, și societatea care remane în fiinta sau cari resulta din fuziune, va avea drepturile și va lua asupra sa obligațiunile societăților stinse.

Articolul 199

Cînd actul constitutiv sau statutele societății n'au determinat modul cum are să se facă lichidarea și divisiunea activului social, se vor observa regulele urmatore:

Dacă asociații nu se invoesc pentru numirea lichidatorilor, ea se va face de judecată, dupe cererea administratorilor sau a celor interesați, remanend în vigore dispositiunile art. 212.

Pînă la numirea și acceptarea lichidatorilor, administratorii sînt depositarii bunurilor sociali și obligați sa dea curs afacerilor urgente.

Ori-care ar fi coprinsul actului constitutiv sau statutelor societății, actul de numire sau sentinta care o prevede și ori-ce act posterior care ar aduce vre-o schimbare în persona lichidatorilor, va trebui, prin îngrijirea acestora, să fie depus și publicat în conformitate cu dispositiunile secțiunei a II-a a acestui capitol.

Dacă lichidarea se face pentru ca timpul hotărît pentru durata societății a expirat, sau din causa ca obiectul societății s'a îndeplinit, va trebui să se publice o declarațiune de lichidarea facuta de către administratori sau de către lichidatori.

Articolul 200

În urma publicarei actului legal de lichidare, nici o acțiune pentru societate sau contra ei nu se va putea exercita de cat în numele lichidatorilor, sau în contra lor.

Tote actele emanate de la o societate în desfacere trebuiesc sa arate ca densa este "în lichidare".

Tote regulile stabilite pentru societățile existente, fie prin legi, fie prin actele constitutive, prin statute, sînt aplicabile și societăților în lichidare, întru cat aceste reguli nu sînt incompatibile cu lichidarea și întru cat nu exista dispositiuni contrarii.

Lichidatorii sînt supuși la aceleași însărcinări și au aceeași responsabilitate ca și administratorii.

Articolul 201

În cas de lipsa a unuia sau mai multor lichidatori, provenită prin morte, faliment, interdictiune, incapacitate legală, renunțare sau revocare, înlocuirea se va face în același mod ca și numirea.

Articolul 202

Lichidatorii, îndată dupe intrarea lor în funcțiune, sînt datori ca, în unire cu administratorii societății, sa încheie un inventar și un bilanț semnat și de unii și de alții, cari să constate exactă situațiune a activului și pasivului societății.

Ei sînt datori sa primească și sa păstreze registrele ce li s'a încredințat de către administratori, patrimoniul și hartiele societății, și sa țină un registru exact, în forma registrului jurnal, de tote operațiunile relative la lichidare, dupe ordinea datei lor.

Asemenea sînt obligați să facă cunoscută asociaților dacă ei o cer, starea și modul de executare al lichidarei.

Articolul 203

Lichidatorii nu pot întreprinde nici o operațiune noua de comerciu.

În cas contrariu ei sînt personal și solidar responsabili pentru acele operațiuni.

Nu pot sa plătească asociaților nici o sumă asupra partei ce li s'ar cuveni din lichidare, pînă ce mai anteiu nu se vor plati creditorii societății; cu tote acestea, asociații vor putea sa cera ca sumele reținute să fie depuse în conformitate cu dispositiunile art. 134 și să se facă repartitiuni chiar în timpul lichidarei, dacă afară de ceea-ce va fi necesar pentru îndeplinirea tuturor obligațiunilor sociale ajunse sau cari au sa ajungă la scadenta, mai este disponibil cel puțin dece la suta din acțiuni sau din părțile sociale.

Articolul 204

Cînd fondurile disponibile ale societății nu sînt suficiente, lichidatorii pot cere de la asociați sumele necesare dacă aceștia dupe natura societății sînt ținuți să le procure, sau dacă sînt încă debitori ai societății din valorile acțiunilor subscrise de densii sau din părțile ce s'au obligat sa pună în societate.

Articolul 205

Afară de puterile mai intinse sau mai restrânse ce lichidatorii au de la asociați, ei vor putea:

Sa stea în judecata și să fie acționați în interesul lichidarei înaintea tuturor instanțelor civile și penale;

Sa execute și sa termine operațiunile de comerciu cari tind la lichidarea societății;

Sa vinda prin licitațiune publică imobilele și ori-ce avere mobiliară a societății;

Sa facă transactiuni și sa încheie compromise;

Sa lichideze și sa încaseze chiar în cas de faliment al debitorului, creanțele societății, dând chitanțe;

Sa contracteze obligațiuni cambiale și să facă împrumuturi neipotecari, și în general tote actele necesare pentru lichidarea afacerilor sociale.

Ei nu pot însă, în lipsa de dispositiuni speciale în actul social sau în actul lor de numire, sa constitue ipoteci asupra bunurilor societății, dacă nu vor fi autorisati prin ordonanța presidentului tribunalului de comerciu data dupe ce se va lua și avisul censorilor.

În ori-ce cas, lichidatorii nu pot vinde bunurile sociali prin buna învoiala, ci numai prin licitațiune publică și nu în bloc.

Articolul 206

Lichidatorii cari cu proprii lor bani au achitat datoriele societății, nu vor putea sa exercite în contra asociaților drepturi mai mari de cat acelea cari s'ar cuveni creditorilor plătiți.

Articolul 207

Lichidatorii sînt supuși regulelor mandatului.

Articolul 208

Creditorii societății au dreptul sa exercite contra lichidatorilor acțiunile cari decurg din creanțele lor ajunse la termen, pînă la concurenta bunurilor sociale indivise cari exista încă, sau o acțiune personală contra asociaților pentru plata sumelor datorite din valoarea acțiunilor subscrise ori din aceea ce s'au obligat a pune în societate, sau contra asociaților cari, dupe felul societății, 'și-au luat o răspundere solidară și nemărginită.

Articolul 209

Lichidarea nu liberează pe asociați și nu împiedica declarațiunea în stare de faliment.

Articolul 210

Dupe terminarea lichidarei, lichidatorii sînt datori sa formeze bilanțul lichidațiunii și sa propună repartiția între asociați.

Dacă lichidarea și repartitiunea sînt aprobate, dreptul de recurs nu mai exista între asociați și nici contra lichidatorilor.

În cas de contestatiune, asociatul oponent va fi dator sa'și expuie motivele sale și sa intente acțiune, în cele trei-deci de dile de la notificarea legală a bilanțului și a proiectului de repartitiune.

Dupe expirarea acestui termen, bilanțul și repartitiunea se considera ca aprobate și lichidatorii sînt liberați.

Intentandu-se acțiune, cestiunile relative la lichidare vor fi de drept separate de acelea ale repartitiunei, pentru cari lichidatorii pot sa remana străini.

Articolul 211

O-data ce bilanțul va fi aprobat și repatitiunea patrimoniului social terminată, registrele și documentele cari nu vor fi necesare vre-unuia din copartasi se vor depune la asociatul desemnat de majoritatea voturilor, cari este dator să le conserve în timp de cinci ani.

Articolul 212

Numirea lichidatorilor în societățile în comandită prin acțiuni și anonime se va face de către adunarea generală, cari ordonă lichidarea, dacă actul constitutiv sau statutele nu dispun într'alt-fel.

Pentru numirea lichidatorilor sau înlocuirea lor în cas de morte, faliment, interdictiune, incapacitate legală, renunțare sau revocare, se cere presenta unui numer de asociați cari sa represinte trei pătrimi din capitalul social și votul afirmativ al unui numer din ei cari sa represinte jumetatea aceluiași capital. În cas contrariu, numirea sau înlocuirea se va face de către judecata dupe cererea celor interesați.

Articolul 213

Prin numirea lichidatorilor inceteza mandatul administratorilor cari sînt datori sa remită celor d'anteiu administrațiunea socială.

Administratorii sînt obligați, cu tote acestea sa dea concursul lor la lichidare, dacă li se cere.

Articolul 214

Compturile administratorilor, pentru timpul trecut de la cel din urma bilanț aprobat de asociați și pînă la începerea lichidarei, vor fi date lichidatorilor, cari au dreptul să le aprobe sau sa ridice și sa susțină contestațiunile la cari ar putea da loc.

Articolul 215

Cînd unul sau mai mulți dintre administratori societății sînt numiți lichidatori, compturile menționate în articolul precedent se vor depune și publică, de o-data cu bilanțul final de lichidare, cu dreptul pentru asociați de a'l contesta dupe aceleași reguli și formalități. Dacă însă lichidarea trece peste durata unui exercițiu social, compturile se vor alătură la primul bilanț anual pe cari lichidatorii sînt obligați sa'l presinte adunarei.

Articolul 216

Dacă lichidarea dureza mai mult de cat un an, lichidatorii sînt ținuți sa inchee bilanțul anual, conformându-se dispositiunilor legei și ale actului constitutiv.

Articolul 217

Lichidarea fiind terminată, lichidatorii fac bilanțul final aretand porțiunea cuvenită fie-carei părți sau acțiuni în repartitiunea activului social.

În nici un cas societarul sau acționarul pentru porțiunea ce i s'ar cuveni, nu va putea lua în proprietate o parte sau totalitatea imobilului ce ar aparține societății, ci împărțirea imobilelor se va face prin licitațiune publică.

Bilanțul încheiat de către lichidatori, însoțit de raportul censorilor, se va depune la tribunalul de comerciu și se va publică dupe formele prevedute de art. 95.

Ori-ce asociat poate, în termeni de trei-deci de dile de la acesta publicațiune, să facă contestatiune printr'o cerere adresată tribunalului de comerciu.

Tote contestațiunile ce se vor face în acest timp vor fi întrunite și se vor judeca cel mult în termen de 15 dile prin una și aceeași hotărîre.

Ori-ce asociat are dreptul sa intervină în acesta instanța; iar sentinta data va fi oposabila și asociaților cari n'au intervenit.

Articolul 218

Dacă termenul sus aretat a expirat fără a se face vre-o contestatiune, bilanțul se considera ca aprobat de către toți posesorii de acțiuni; și lichidatorii, sub reserva de a plati repartitiunile, vor fi liberați.

Deosebit de expirarea termenului, chitanța de primirea celei din urma repartitiuni presupune aprobarea comptului și a impartirei făcute.

Articolul 219

Sumele cuvenite asociaților cari nu se vor fi presintat să le cera în cele duoe luni de la publicarea menționată în art. 217, se vor depune la casa de depuneri, cu aretarea numelui proprietarului sau numerilor acțiunilor, dacă ele sînt la purtător.

Casa de depuneri va plati persoanei aretate, sau posesorului, retinend titlul.

Articolul 220

Efectuandu-se lichidarea și repartitiunea sau depositul aretat mai sus, registrele societății disolvate se vor depune și se vor conserva în timp de cinci ani la tribunalul de comerciu. Ori-ce parte interesată va putea sa ia cunoscinta de densele.

Articolul 221

În statutele ori-carei societăți se poate stipula ca capitalul social va fi susceptibil de crescere prin versaminte treptate făcute de către asociați, și de diminuare prin luarea înapoi, totală sau parțială, a mizelor vărsate.

Societățile ale căror statute vor conține stipulatiunea de mai sus, se numesc cooperative și sînt supuse, afară de regulele generale cari le sînt proprii, dupe forma lor specială și dispositiunile articolelor urmatore.

Articolul 222

Societățile cooperative se constituesc prin act autentic.

Actul constitutiv, afară de cele aretate în art. 89 și 90, dupe natura diferita a societății, va determina sub pedepsa de nulitate:

1) Condițiunile de admiterea noilor asociați, modul și timpul cînd densii vor fi datori să facă versamentul părților lor sociale;

2) Condițiunile retragerei și excluderei asociaților;

3) Formalitățile convocarei adunărilor generale și diarele desemnate pentru publicațiunea actelor societății.

Articolul 223

Societățile cooperative sînt tot-d'a-una supuse dispositiunilor privitore la societățile anonime, în ceea-ce privesce autorisarea judecatoresca pentru a se putea înființa, publicațiunea actelor lor constitutive și a modificărilor posteriore, îndatoririle și responsabilitatea administratorilor.

Administratorii se vor alege dintre asociați; ei vor putea fi scutiți prin actul constitutiv de obligațiunea de a da cauțiune.

Sînt asemenea aplicabile societățile cooperative dispositiunile cari se raporta la adunările generale, bilanț, censori și la lichidarea societăților prin acțiuni, întru cat nu vor fi contrarie prescripțiunilor articolelor urmatore sau actului constitutiv.

Calitatea de cooperativa trebuie să fie anume aretata, deosebit de felul societății, în tote actele enumerate la art. 104.

Articolul 224

Capitalul social nu se va putea fixa, prin actul constitutiv sau prin statutele societății, la mai mult de 200.000 lei.

El va putea fi însă mărit prin decisiunile adunarei generale, luate din an în an; fie-care sporire nu va putea fi mai mare de cat 200.000 lei.

Articolul 225

Nimenea nu poate să aibă într'o societate cooperativa o parte socială mai mare de 5.000 lei, sau un numer de acțiuni a căror valoare nominală sa intreca acesta suma.

Articolul 226

Acțiunile vor fi tot-d'a-una nominative.

Valoarea nominală a acțiunilor nu va putea fi mai mare de cat 100 lei, nici mai mica de 25 lei.

Ele nu vor putea fi negotiabile, dacă nu vor fi integral liberate; cesiunea se va face dupe formele de transmiterea acțiunilor nominative, și statutele pot sa atribue consiliului de administrațiune sau adunarei generale dreptul de a se opune la transmitere.

Articolul 227

Statutele vor determina o sumă, sub care nu va putea scădea capitalul social prin retragerea de mise, autorisata de art. 221.

Acesta suma nu va putea fi mai mica de cat a 10-a parte a capitalului social.

Societatea nu se va putea constitui de cat dacă s'a făcut, de către fie-care asociat, versamentul unei decimi din capital, sau din valoarea nominală a acțiunilor subscrise.

Articolul 228

Dispositiunile primei părți și ale primului aliniat ale art. 132 și 148 nu se aplică la societățile cooperative.

Actul constitutiv al acestor societăți va putea deroga la dispositiunile art. 146 și la acelea ale numerului 3 de sub art. 167.

Articolul 229

Administratorii societăților cooperative sînt datori sa țină registrul asociaților în conformitate cu dispositiunile art. 142, și pe lîngă acesta sa mai arate într'ensele:

1) Data admiterii, retragerei sau excluderei fie-cărui asociat;

2) Comptul sumelor versate și retrase de către fie-care dintr'ensii.

Vor fi datori să depună la finele fie-cărui trimestru, la tribunalul comercial în circumscriptiunea căruia societatea 'și are sediul, o lista de asociații cu responsabilitate nemărginită, intrati, esiti și remasi în societate, cu aretare de numele, pronumele și domiciliul lor.

Lista va fi semnată de către adminstratori și conservată la grefa, cu dreptul pentru ori-cine de a lua cunoscinta de densa.

Articolul 230

Asociații nu vor putea să fie representati la adunarea generală, de cat numai în casul unei împiedicări legitime, preveduta în actul constitutiv sau în statute.

Fie-care asociat nu are de cat un singur vot, oricare ar fi numerul acțiunilor ce poseda.

Nici un mandatar nu poate să represinte în aceiași adunare generală, de cat numai pe un singur asociat, afară de dreptul seu personal dacă și densul este asociat.

Articolul 231

Admiterea nouilor asociați se face prin semnatura lor personală sau a unui mandatar special, pusă pe registrul asociaților.

Semnatura va fi certificată de doui asociați, cari sa nu fie administratori.

Dacă actul constitutiv sau statutele nu se opun, fie-care asociat are dreptul să se retragă din societate ori-cînd va voi.

Declarațiunea de retragere se va înscrie, de către asociatul cari se retrage, în registrul asociaților, sau se va notifica societății prin portărel. Ea nu'și produce efectul de cat la finele anului social curgetor, dacă a fost făcut înainte de începutul ultimului trimestru al aceluiași an. Dacă însă ea s'a făcut mai tardiu, asociatul remane respundetor și pentru anul viitor.

Excluderea asociaților nu poate avea loc de cat pentru motive determinate prin lege și prin actul constitutiv. Hotărîrea în acesta privinta va fi luată de către adunarea generală sau de către consiliul de administrațiune conform cu dispositiunile sus citatului articol.

Articolul 232

Asociatul cari inceteza de a mai face parte din societate, fie prin retragere de buna-voe, fie în urma excluderei sale de către adunarea generală, remane respundetor, în timp de doui ani, către asociați și către cel de al treilea, de tote obligațiunile sociale existente în momentul retragerei sau excluderei sale, în limitele responsabilitatei stabilite prin actul constitutiv.

Articolul 233

Ori-care ar fi forma societății cooperative, ea va fi valabil representata în justiție prin administratorii sei.

Articolul 234

Societatea nu inceteza prin mortea, retragerea, interdictiunea, incapacitatea legală sau falimentul unuia dintre asociați; ea continua de drept între cei-alți asociați.

Articolul 235

Actele constitutive ale societăților cooperative precum și actele de retragere și de admitere, vor fi scutite de taxa de înregistrare și de timbru.

Articolul 236

Societățile civile vor putea sa imprumute formele societății prin acțiuni; în acest cas ele sînt supuse dispositiunilor presentului codice, exceptându-se cele privitore la faliment și competința.

Articolul 237

Societățile prin acțiuni și cele-alte societăți și asociațiuni comerciale, industriale sau financiare, constituite și avend sediul în tera străină, vor putea sa 'și stabilesca un sediu secundar sau o representanta în România:

a) Dacă vor dovedi, printr'o declarațiune a guvernului lor, ca în tera unde sînt înființate se observa deplina reciprocitate pentru societățile române de același fel;

b) Dacă vor îndeplini prescripțiunile din presenta secțiune, fie-care fel de societate în ceea-ce o privesce.

Articolul 238

Societățile legal constituite în tera străină cari 'și stabilesc în România un sediu secundar sau o representanta, sînt supuse la dispositiunile presentului codice în ce privesce depunerea și transcriptiunea, afișarea și publicațiunea actului constitutiv, a statutelor, a actelor cari aduc schimbări la unul sau la altul din disele acte, și a bilanțurilor; ele sînt datore încă sa publice, în formele prevedute de acesta lege, numele persoanelor cari dirig sau administrează aceste sediuri, sau cari represinta în ori-ce mod societatea în tera.

Aceste persoane sînt respundetore față de cel de al treilea ca administratorii societăților naționale.

Dacă societățile sînt alt-fel de cat cele prevedute în art. 77, ele vor fi supuse la îndeplinirea formalităților prescrise pentru depunerea și publicarea actului constitutiv și a statutelor societăților prin acțiuni, și le sînt aplicabile tote dispositiunile presentei secțiuni relative la aceleași societăți.

Articolul 239

Societățile cari, de și constituite în tera străină au însă în România sediul și obiectul principal al întreprinderii lor, vor fi supuse chiar pentru forma și validitatea actului lor constitutiv, de și încheiat în strainetate, la tote dispositiunile presentului codice, remanend supuse și la îndeplinirea prescripțiunilor secțiunei de fața pentru a putea funcționa în tera.

Articolul 240

Nici o societate străină nu va putea face în România operațiuni la cari nu este indreptatita în tera unde 'și are sediul principal.

Articolul 241

Guvernul va putea, ori de câte ori va găsi cu cale, a revisui operațiunile societăților străine.

Articolul 242

Societățile străine sînt supuse acelorași imposite la cari sînt supuse societățile române de aceiași natură.

Articolul 243

Tote actele pe cari societățile străine vor avea să le presinte guvernului sau ori-carei alte autorități române și cari vor emana de la administrațiunea lor centrala vor trebui sa porte, afară de formele autenticitatei lor, și legalisarea autorității consulare române din acea localitate.

Articolul 244

Societățile prin acțiuni, legal constituite în tera străină, nu vor putea sa 'și înființeze un sediu secundar sau o representanta în România, fără a avea și prealabilă autorisatiune a guvernului român.

Acesta autorisatiune nu se va putea da de cat dupe ce se va lua avisul camerei de comerciu din Bucuresci; și, dacă societatea 'și stabilesce sediul într'un alt loc, și pe acel al camerei de comerciu din acea localitate, sau al celei mai apropiate, cînd n'ar fi camera de comerciu în acel loc.

Articolul 245

Cererea de autorisatiune va fi însoțită de urmatorele acte:

1) Statutele societății autentificate în regula precum și ori-ce alte acte dovedind existenta legală a societății în tera unde s'a înființat, și o declarațiune formala ca societatea se supune legilor române.

Statutele nu vor putea sa deroge principiilor stabilite în acest codice;

2) Recipisa casei de depuneri constatând depunerea cauțiunei fixată de guvern pentru a asigura îndeplinirea obligațiunilor ce societatea va contracta în tera. Acesta cauțiune nu va putea, în nici un cas, să fie mai mica de 300.000 lei, și guvernul va putea cere chiar sporirea ei pînă la o pătrime din capitalul de acțiuni al societății. Societățile de asigurare vor da o cauțiune de cel puțin 250.000 lei, pentru fie-care ramura în parte.

Aceste cauțiuni vor servi pentru desdaunarea cu preferinta a acționarilor și creditorilor din tera.

Cauțiunea va consista exclusiv în efecte publice ale Statului român dupe cursul dilei cînd se face consemnarea, și va fi depusa pe numele societății, cari singura va fi recunoscută de proprietara;

3) O declarațiune a societății, omologata de autoritatea competința a terei respective, ca cauțiunea va servi spre a garanta numai afacerile făcute de societate în România.

Articolul 246

Deosebit de condițiunile stabilite prin articolele precedente și de acelea pe cari guvernul le va fixa dupe impregiurari, societățile prin acțiuni, străine, vor avea sa observe și dispositiunile speciale urmatore:

1) Societățile prin acțiuni străine 'și vor alege unul din orașele terei ca domiciliu, unde vor avea un representant general pentru tote operațiunile lor în tera.

Acest representant va trebui să fie confirmat de guvern, și o-data cu cererea de confirmare va depune o copie autentică dupe procura sa generală. Acesta procura nu va putea conține alte limite de cat cele puse prin insesi statutele societății directiunei ei centrale;

2) Dupe importanța obiectului societății, guvernul va putea cere, ori-cînd va găsi cu cale, a se înființa pe lîngă representantul ei și un comitet de administrațiune compus din cel puțin duoi membri, avend domiciliul lor în tera, și care comitet va lucra ca delegațiune a administrațiunei centrale a societății, și va fi respundetor conform statutelor societății și conform legei de fața;

3) Societățile prin acțiuni străine vor publică la epoce fixe cari nu vor putea fi mai depărtare de trei luni una de alta, un bilanț asupra operațiunilor lor din tera, conform prescripțiunilor legei.

Asemenea ele vor inainta guvernului, imediat dupe publicarea lor, dările de sema și bilanțurile ce vor publică la sediul lor principal;

4) Guvernul va putea retrage însă autorisatiunea acordată, observând formalitățile prevedute pentru autorisatiune:

a) Cînd capitalul de acțiuni al societății autorisate se va fi redus, prin ori-ce impregiurare, la jumetatea sumei aretata cînd s'a făcut cererea de autorisatiune;

b) Cînd prin ori-ce impregiurare s'ar diminua cauțiunea depusa conform art. 245, fără ca societatea, în termen de 30 de dile, sa o fi completat;

c) Cînd se va constata ca societatea face operațiuni străine celor prevedute în actul de constituire;

5) Cauțiunea depusa se va restitui numai atunci cînd se va dovedi că nu mai exista în tera nici o obligațiune a societății autorisate, sau cînd o societate română, recunoscută ca buna de guvern, va garanta neconditional pentru societatea străină cari va cere liberarea cauțiunei;

6) Acțiunile societăților străine funcționînd în tera nu vor putea fi admise la cota bursei române, de cat dupe ce societățile vor fi funcționat cel puțin un an în România, avend publicat bilanțul lor pentru exercițiul respectiv.

Articolul 247

Îndeplinirea formalităților și condițiunilor prescrise prin articolele precedente supune pe societățile străine la consecințele legale stabilite pentru societățile naționale, fără ca aceste societăți străine sa pota dobendi în România alte drepturi de cat cele recunoscute străinilor prin legi și regulamente, și fac pe societate respundetore de tote obligațiunile contractate de administratorii sau representantii sei, chiar cînd aceștia prin contractarea lor ar fi depășit puterile ce li se conferise.

Articolul 248

Societățile străine inceteza de a mai funcționa în tera:

a) Cînd societatea sau representantul ei nu va observa principiile esențiale ale legei care reguleza societățile pamentene și dispositiunile presentei secțiuni;

b) Cînd ar inceta reciprocitatea preveduta la al. I de sub art. 237.

Articolul 249

Societăților străine de felul celor prevedute de art. 239 cari functioneza, precum și celor cari vor avea un sediu secundar sau representante la punerea în aplicatiune a presentei legi, li se acordă un termen de trei luni spre a'și regula positiunea în conformitate cu dispositiunile legei de fața.

Articolul 250

Persoanele cari vor face ori-ce fel de operațiuni sub ori-ce titlu, în favorea și pe sema societăților străine cari nu vor îndeplini condițiunile și formele prescrise din presenta secțiune, și vor păgubi printr'acesta și pe Stat de taxele la cari are drept, vor fi respundetore de daunele causate Statului român prin operațiunile lor și supuse la pedepsele prevedute de art. 323 din codul penal.

Articolul 251

Asociatiunea în participațiune are loc atunci cînd un comerciant sau o societate comercială acorda uneia sau mai multor persoane ori societăți, o participațiune în beneficiele și pierderile uneia sau mai multor operațiuni sau chiar asupra întregului lor comerciu.

Articolul 252

Asociatiunea în participațiune poate să aibă loc asemenea și pentru operațiunile comerciale făcute de către necomercianți.

Articolul 253

Asociatiunea în participațiune nu constitue, în privinta celor de al treilea, o fiinta juridică distinctă de persona interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept și nu se obliga de cat către acela cu care a contractat.

Articolul 254

Participanții nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociațiune, chiar dacă au fost procurate de densii.

Cu tote acestea, întru cat privesce raporturile lor între densii, asociații pot sa stipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se restitue în natura, avend dreptul, în cas cînd restitutiunea nu s'ar putea face, la reparațiunea daunelor suferite. Afară de aceste casuri, drepturile asociaților se marginesc în a li se da compt de lucrurile ce au pus în asociațiune și de beneficii și perderi.

Articolul 255

Afară de dispositiunile articolelor precedente, convențiunile părților determina forma, întinderea și condițiunilea asociațiunei.

Articolul 256

Asociațiunile în participațiune sînt scutite de formalitățile stabilite pentru societăți, dar ele trebuie să fie probate prin act scris.

Articolul 257

Asociatiunea de asigurare mutuala are de scop de a împărți între asociați daunele causate prin riscurile cari sînt obiectul asociațiunii.

Ea constitue, fața cu cel de al treilea, o persona juridică distinctă de persona asociaților.

Articolul 258

Asociatiunea de asigurare mutuala trebuie să fie probată prin act scris.

Ea se reguleza prin convențiunile părților.

Articolul 259

Asociatiunea se administrează prin asociați, cari sînt mandatarii sei temporali și revocabili.

Articolul 260

Regulele privitore la responsabilitatea administratorilor, la publicațiunea actului constitutiv, a statutelor, a actelor cari aduc schimbări unuia sau altuia dintr'ensele, a bilanțurilor societăților anonime și la penalitățile relative la aceste societăți, sînt aplicabile și asociațiunilor de asigurare mutuala.

Din bilanțurile acestor asociațiuni va trebui sa resulte îndeplinirea dispositiunilor art. 147.

Articolul 261

Asociații nu sînt obligați să contribuie de cat cu partea determinata prin contract; și în nici un cas nu sînt ținuți către cel de al treilea, de cat fie-care în proportiune cu valoarea lucrului pentru care a fost admis în asociațiune.

Articolul 262

Acela care a perdut lucrul pentru cari s'a asociat inceteza de a face parte din asociațiune remanendu'i însă dreptul la indemnitatea ce i se cuvine.

Articolul 263

Asociatiunea nu se disolva prin interdictiunea sau mortea unuia din asociați.

Falimentul unui asociat poate da loc la excluderea sa.

Articolul 270

Cambia coprinde sau obligațiunea de a plati sau obligațiunea de a face să se platesca, la scadenta, o sumă hotarita infatisatorului, dupe formele stabilite în capitolul de fața.

Cambia coprindend obligațiunea de a plati se mai numesce și bilet la ordin.

Cambia coprindend obligațiunea de a face să se platesca, se mai numesce și polița sau trata.

Condițiunile esențiale ale cambiei sînt:

1) Data;

2) Numirea de cambia sau polița rostita în textul înscrisului;

3) Numele persoanei sau firma primitorului;

4) Clausa la ordin;

5) Aretarea sumei de plătit;

6) A scadentei;

7) A locului platei;

8) Semnatura tragetorului sau a emitentului, cu numele sau cu firma sa, ori a mandatarului seu special.

Cambia care coprinde obligațiunea de a face să se platesca (polița) trebuie să mai arate:

9) Persona trasului adică numele sau firma persoanei care are să facă plata.

Nu se cere să se arate în cambia valoarea sau causa, nici tragerea dintr'un loc într'altul.

Articolul 271

Scadenta nu poate să fie de cat una și aceeași pentru tota suma aretata în cambia, și poate să fie:

1) la o di fixa;

2) la vedere (înfățișare);

3) La un timp anume hotărît dupe vedere: la una sau mai multe dile, la una sau mai multe luni dupe vedere;

4) La un timp anume hotărît dupe diua emiterii (dupe data);

5) La un anume balciu;

Dacă cambia nu arata epoca platei, ea e platibila la vedere (înfățișare).

Articolul 272

Dacă în polița locul de plată nu se arata anume, polița se va plati la locul aretat lîngă numele sau firma trasului. În biletul la ordin, locul emisiunii se socotesce ca loc de plată și în același timp ca domiciliu al emitentului, dacă un alt loc de plată nu s'a aretat.

Articolul 273

Lipsa vre-uneia din condițiunile esențiale aretate la articolele de mai sus, exclude calitatea și efectele speciale ale cambiei, cu reserva efectelor ordinare ale obligatiunei, dupe natura sa comercială sau civilă.

Promisiunea de dobendi coprinsa în cambia sau renunțarea la prescripțiune se socotesce ca nescrisa.

Articolul 274

Cambia poate să fie trasa asupra unei persoane și platibila la alta.

Ea poate să fie trasa în folosul tragetorului. Tragetorul se poate desemna el însuși ca primitor.

Ea poate să fie trasa dupe ordinul și în socotela unui al treilea.

Articolul 275

Cînd cambia e sub semnatura privată și scrisă de un altul de cat debitorul, acesta, dacă nu e comerciant, industrial, plugar, vier, sluga sau lucrator cu mana, e dator sa adauge la semnatura sa cuvintele "bun și aprobat", aretand în litere suma pentru cari se obliga.

Articolul 276

Cambia se poate emite și în forma autentică. Cambia semnată prin punere de deget, cu pecete sau cu alte semne, nu are tărie dacă nu este facuta în forma preveduta de legea pentru autentificarea actelor.

Articolul 277

Proprietatea cambiei, cu tote garantiele și drepturile ce decurg dintr'ensa, se transmite prin gir.

Girantii sînt solidar respundetori de acceptarea și de plată cambiei la scadenta.

Articolul 278

Dacă tragetorul, purtatorul sau girantul a interdis transferarea cambiei prin gir, inserand într'ensa clausa "nu la ordin" sau o alta clausa echivalenta, girurile făcute contra acestei interdiceri produc numai în privinta celui care a inserat clausa efectele unei cesiuni.

Articolul 279

Girul trebuie să fie scris pe cambia, datat și semnat de girant.

Girul este valabil și cînd girantul scrie numai numele sau firma sa în dosul cambiei, fără sa arate numele aceluia în ordinul căruia el e făcut (gir în alb).

Infatisatorul e în drept sa umple girul în alb.

Articolul 280

Girul în care s'a adăugat clausa "pentru încasare", "prin procurațiune", "pentru mandat", "valoarea în garanție", sau altele de asemenea, nu transmite proprietatea cambiei, ci imputernicesce pe infatisator a cere plata cambiei, a o protesta și a notifica lipsa de plată autorului sau, a cere în justiție plata, a incasa suma depusa și a o gira prin procurațiune.

Dacă se adauga în gir clausa "fără garanție", "fără oblig", sau o alta de asemenea, girantul e scutit de obligațiunea cambiala ce ar putea sa decurgă din girul seu.

Articolul 281

Girul cambiei ajunsă la scadenta produce numai efectul unei cesiuni.

Articolul 282

Cambia trasa la o epoca fixa dupe vedere, trebuie să fie înfățișată pentru acceptare înăuntrul anului de la data sa, sub pedepsa pentru posesor de a perde acțiunea sa de recurs în contra girantilor și în contra tragetorului.

Tragetorul și fie-care din giranti vor putea sa fixeze un termen mai scurt de cat un an. În acest cas acela care a stabilit acest termen și obligații cari vin dupe densul vor fi descărcați de acțiunea de recurs, dacă cambia nu s'a înfățișat prin acceptare în termenul fixat de densii.

Cînd cambia e trasa dintr'un loc al terei și platibila într'o tera străină cu care comerciul se face pe apa, în total sau în parte, termenul indicat în prima parte a acestui articol va fi indouit în timp de resbel maritim.

Articolul 283

Acceptatiunea trebuie să fie scrisă pe cambie și semnată de acceptant.

Acceptarea se exprima prin cuventul "accept" sau prin alte cuvinte de asemenea; cu tote acestea, pentru ca o acceptare să fie valabilă, este destul ca acceptantul să semneze numele sau firma sa pe fața anteriora a cambiei.

Articolul 284

Acceptarea unei cambie trasa la o epoca fixa de la înfățișare trebuie să fie datată. Dacă trasul refusa datarea acceptului seu, sau, în lipsa de accept, a pune pe cambie o viza datată, în acest cas posesorul va trebui să facă să se stabilesca înfățișarea la timp a cambiei prin un protest de lipsa de datare făcut înăuntrul termenului de înfățișare.

Diua protestului va tine loc, în acest cas, de data sau de di de înfățișare.

Dacă nu s'a făcut protest, atunci scadenta în contra acceptantului care a omis datarea, se socotesce de la cea de pe urma di a termenului de înfățișare.

Articolul 285

Acceptarea trebuie să fie cerută la domiciliul trasului, chiar cînd cambia ar areta un alt loc de plată.

Articolul 286

Acceptarea cambiei platibila într'un alt loc de cat acela al reședinței acceptantului, trebuie să arate persona prin midlocirea căreia urmeza să se facă plata. În lipsa unei asemenea indicatiuni, este presupus ca acceptantul voesce sa platesca el însuși la locul fixat pentru plata.

Articolul 287

Acceptarea trebuie să fie data la înfățișarea cambiei, sau cel mai tardiu în cele 24 de ore de la înfățișare. Ea nu poate fi revocată dupe ce cambia a fost înapoiată

Articolul 288

Acceptarea poate să fie restrînsa la o sumă mai mica de cat cea însemnată în cambia.

Dacă se adauga alte restricțiuni în accept, atunci cambia ast-fel acceptată se privesce ca o cambia a carei acceptare s'a refusat, și posesorul poate să exercite recursul în garanție în contra girantilor și în contra tragetorului; cu tote acestea acceptantul remane indatorat conform regulilor relative la cambie, în limitele acceptului seu.

Articolul 289

Acceptarea defectuosa sau refusul total ori în parte al acceptarei se constata în chipul aretat în secțiunea VIII a capitolului de fața.

Articolul 290

Acceptantul contracteza direct obligațiunea de a plati cambia.

Acceptantul este obligat prin acceptarea facuta, de și tragetorul ar fi cadut în faliment înaintea acceptarei fără ca acceptantul sa o fi sciut.

Acceptantul e de asemenea indatorat conform regulelor relative la cambie către tragetor; el însă nu are în contra tragetorului acțiunea cambiala.

Articolul 291

Cambia pe care trasul nu a acceptat'o poate fi acceptată de persoanele aretate într'ensa pentru a o accepta sau a o plati la nevoe.

Articolul 292

Cambia care nu e acceptată de tras, nici de persoanele aretate pentru a o accepta sau plati la nevoe, poate fi acceptată de către un al treilea.

Posesorul cambiei are facultatea de a primi sau nu acceptarea prin interventiune ce o oferă cel de al treilea; cu tote acestea acceptarea celui de al treilea nu lipsesce pe posesor de acțiunea de recurs pentru a dobendi cauțiune, afară numai dacă din actul de protest nu reiese ca posesorul a consimțit la acea acceptare.

Pot încă interveni ca persona de al treilea, trasul sau persoanele aretate pentru a accepta cambia sau a o plati la nevoe, cu tote ca în acesta calitate ele ar fi refusat acceptarea.

Articolul 293

Acceptantul prin interventiune se obliga conform regulilor relative la cambie către toți girantii cari succed persoanei în onorea căreia el a acceptat.

Acesta obligațiune se stinge cînd cambia nu se infatiseza acceptantului pentru onore în termenul hotărît pentru facerea protestului.

Persoana onorata și girantii anteriori păstrează acțiunea de recurs pentru lipsa de acceptare în contra autorilor lor, de și cambia a fost acceptată prin interventiune.

Articolul 294

Dacă acceptantul pentru onore a omis sa însemneze în acceptul seu, în onorea carei persoane anume se face acceptarea, acesta se socotesce data în onorea tragetorului.

Între mai multe acceptatiuni pentru onore, precaderea se cuvine aceluia cari liberează mai mulți obligați, sub pedepsa pentru posesor de a pierde acțiunea de recurs în contra acelora cari ar fi fost liberați.

Articolul 295

Acceptantul prin interventiune trebuie să facă a i se inmana prin posesor protestul pentru neacceptare, și sa 'l remită fără intardiere persoanei onorate.

Articolul 296

Plata cambiei poate fi garantată prin aval.

Avalul e scris pe cambia și semnat de către acela care'l da.

El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau altele de asemenea.

Articolul 297

Datatorul avalului ia asupra'și îndatoririle persoanei pentru care se face garant și se obliga conform regulelor relative la cambie, cu tote ca obligațiunea persoanei pentru care s'a dat avalul nu ar fi valabilă.

Dacă nu se arata persona pentru care se da avalul, el e socotit dat la polițe, pentru acceptant; iar dacă polița nu e încă acceptată, pentru tragetor. La biletele la ordin sau valori cambiali, el e socotit dat pentru emitent.

Posesorul cambiei trebuie să îndeplinească în contra datatorului avalului tote actele cari sînt trebuinciose pentru a păstra acțiunea cambiala în contra persoanei pentru care s'a dat avalul.

Articolul 298

Datatorul avalului care platesce cambia sosita la scadenta, e subrogat în drepturile ce are posesorul în contra persoanei pentru care s'a dat avalul și în contra obligatilor anteriori.

Articolul 299

Tragetorul sau emitentul cambiei e ținut a da primitorului, dupe cererea sa, unul sau mai multe duplicate.

Ori-ce alt posesor al cambiei poate de asemenea sa cera duplicate. El trebuie să se adreseze pentru acesta la girantul seu nemidlocit, care la rendul seu se adresează la girantul seu nemidlocit, pînă cînd cererea ajunge în cele din urma la tragetor.

Articolul 300

Ori-ce duplicat trebuie să aibă aceiași coprindere ca și cambia și să fie însemnat ca prima secunda, etc.

În lipsa unei asemenea indicatiuni, fie-care exemplar e socotit ca o cambia deosebită.

Articolul 301

Dacă s'a plătit cambia dupe înfățișarea unuia din mai multe exemplare emise, cele-alte perd puterea lor. Respunderea de cele-l'alte exemplare are însă loc în casurile urmatore;

1) Girantul care a girat mai multe exemplare ale aceleiași cambie la diferite persoane, și toți girantii posteriori ale căror semnături se găsesc pe exemplarele neînapoiate în momentul platei, respund de girurile lor;

2) Acceptantul care a acceptat mai multe exemplare ale aceleiași cambie, respunde de acceptarile aflate pe exemplarele neînapoiate în momentul platei;

3) Dacă mai multe exemplare sînt girate către persoane diferite și tote acceptate, girantul și acceptantul sînt ținuți solidar pentru fie-care gir și pentru tote acceptele.

Articolul 302

Acel care a tramis un exemplar al cambiei pentru acceptare, trebuie să însemneze pe cele-l-alte exemplare persona la care s'a expediat acest exemplar pentru acceptare: omisiunea acestei însemnări nu exclude efectele cambiei.

Depositarul exemplarului expediat pentru acceptare e dator sa'l inmaneze posesorului duplicatului la a sa cerere.

Posesorul unui duplicat pe care este însemnat la cine se găsește exemplarul expediat pentru acceptare, nu poate să exercite recursul în garanție pentru lipsa de acceptare sau pentru lipsa de plată, dacă nu dovedesce în formele stabilite în secțiunea VIII a capitolului de fața:

1) Ca exemplarul expediat pentru acceptare nu i s'a înmânat de către depositar;

2) Ca acceptarea sau plata nu s'a putut dobândi în temeiul duplicatului.

Articolul 303

Ori-ce posesor al unei cambie poate să scota copii pentru trebuințele sale.

Copiele scose trebuie să fie conforme cu originalul și sa coprinda tote girurile și însemnările ce se găsesc în el, cu adaugirea "acesta e o copie" sau o alta de asemenea.

Articolul 304

Acceptarea și girurile originale scrise pe copie indatoreza pe acceptant și pe giranti ca și cînd ar fi scrise pe cambia originala.

Articolul 305

O cambie la vedere are scadenta la înfățișarea ei.

Articolul 306

Scadenta unei cambie platibila la o epoca fixa dupe vedere, e hotarita prin data acceptarei sau aceea a infatisarei constatată în modul prevedut de art. 284.

Articolul 307

Dacă termenul e fixat pe dile, scadenta are loc la ultima di a termenului; în calculul termenului nu intra nici diua cînd s'a emis cambia platibila dupe data, sau cînd s'a înfățișat pentru acceptare cambia platibila dupe vedere, nici diua scadentei. Cambia platibila la o luna sau mai multe luni, sau la o septemana sau mai multe septemani dupe data sau dupe vedere, e platibila la data lunei sau a septemanei scadentei corespundetore cu data emiterii sau a infatisarei.

Dacă acesta data corespundetore nu exista, cambia e platibila în diua cea de pe urma a lunei scadentei.

Dacă scadenta este fixată la jumetatea unei luni, ea se implinesce la 15 ale acelei luni. Scadenta la începutul sau la sfersitul lunei este la prima sau ultima di a lunei.

Articolul 308

Termenul unei cambie, platibila în timpul unui balciu se implinesce în ajunul spargerei balciului, sau în diua de balciu dacă balciul nu tine mai mult de o di.

Articolul 309

Posesorul unei cambie girata dovedesce ca e proprietarul ei prin seria neîntreruptă de giruri cari au ajuns pînă la densul.

Girurile șterse sînt socotite nescrise.

Acela care platesce nu e indatorat sa examineze autenticitatea girurilor.

Articolul 310

Cambia trebuie să fie înfățișată pentru plata; plătită la locul aretat într'ensa și la diua scadentei. Dacă diua scadentei e o serbatore legală, diua platei e cea d'anteiu di de lucru urmatore.

Articolul 311

Cambia emisă la vedere, sau la o epoca fixa dupe vedere, trebuie să fie înfățișată pentru plata în termenul și în modul prevedut de art. 282.

Articolul 312

Termene de grație, de favore, pentru plata cambiei nu pot avea loc.

Articolul 313

Cînd suma de plătit e scrisă în același timp în litere și în cifre, dacă este deosebire, suma cea mai mica va trebui să fie plătită.

Articolul 314

Posesorul cambiei nu poate să refuse o plata în parte, de și cambia ar fi fost acceptată pentru suma intrega; dar ca sa'și păstreze recursul în garanție pentru suma neplatita, el va trebui sa dovedesca, printr'un protest, lipsa în parte de plată.

Articolul 315

Cambia trebuie să fie plătită în moneta aretata într'ensa, cu distincțiunile prevedute de art. 41.

Articolul 316

Posesorul cambiei nu poate să fie silit a primi plata înainte de scadenta.

Acela cari platesce o cambie înainte de scadenta este respundetor de validitatea platei.

Articolul 317

Plata unei cambie facuta în manele posesorului la scadenta și fără opositiune din partea cui-va, liberează pe debitor.

Articolul 318

Posesorul cambiei, ca sa dobendesca plata, trebuie să dea adeverinta pe însăși cambie și sa inmaneze debitorului cambia achitată.

Dacă debitorul a făcut numai o plata în parte, creditorul trebuie să facă mențiune despre plata în parte pe cambia sau sa'i inmaneze o adeverinta deosebită.

Dacă plata are loc dupe protest, actul de protest și socotela de intorcere trebuie de asemenea să fie înmânate debitorului care platesce.

Articolul 319

Lipsa totală sau parțială de plată se dovedesce în modul stabilit la secțiunea VIII a capitolului de fața.

Protestul pentru neplata trebuie să fie făcut în diua ce urmeza dupe aceea a scadentei; dacă acea di este o Duminica sau serbatore legală, protestul se va face în cea d'anteiu di de lucru ce urmeza.

Articolul 320

Dacă plata cambiei nu e cerută la scadenta, acceptantul sau emitentul, dupe expirarea termenului protestului pentru neplata, are dreptul a consemna suma arătată în cambie la casa de depuneri, și a depune recipisa la tribunalul locului unde trebuia să se facă plata, fără nici o alta incunosciintare, pe riscul și cu cheltuiala posesorului.

Articolul 321

Debitorul cambiei nu poate fi oprit de la plata ei de cat în cas de perderea cambiei și de faliment al posesorului.

Articolul 322

Dacă cambia nu e plătită de către tras, de către acceptant, de către emitent, sau de către persoanele indicate ca sa o platesca la nevoe, ea poate fi plătită de către un al treilea.

Plata prin interventiune trebuie să fie declarata în actul de protest.

Articolul 323

Acela cari platesce o cambia prin interventiune e subrogat în tote drepturile posesorului, în limitele aretate în art. următor.

Articolul 324

Dacă plata prin interventiune e facuta pentru onorea tragetorului sau a emitentului, toți girantii sînt liberați.

Dacă ea e facuta pentru onorea unui girant, toți girantii posteriori sînt liberați.

Între mai mulți cari ofer plata prin interventiune, are precădere acela cari opereze mai multe liberațiuni. Un intervenient care platesce, cu tote ca se invedereza din cambia sau din protest ca un altul care ar fi operat mai multe liberațiuni a oferit sa platesca cambia, nu are recursul în garanție în contra acelor giranti cari ar fi fost liberați prin plata oferită de cel-l'alt.

Articolul 325

Dacă trasul care n'a acceptat, se presinta în acesta calitate ca sa platesca o cambia protestata, el trebuie să aibă precădere înaintea altora. Cînd însă trasul se presinta ca sa platesca prin interventiune, atunci se aplică dispositiunile art. precedent.

Articolul 326

Protestul trebuie să fie făcut de portărel dupe cererea posesorului cambiei.

Asistența de martori nu este necesară.

În orașele neresedinte de tribunal protestul se va face de judecătorul de ocol.

Articolul 327

Protestul trebuie să se facă prin un singur act:

1) La locul însemnat în cambia pentru acceptare sau pentru plata, și în lipsa de asemenea indicatiuni, la reședința sau la domiciliul trasului sau al acceptantului, sau al emitentului, ori la ultimul seu domiciliu cunoscut;

2) La reședința sau domiciliul persoanelor însemnate în cambia, fie de către tragetor, fie de către girant, pentru a o accepta sau plati la nevoe;

3) La reședința sau domiciliul celui de al treilea care a acceptat cambia prin interventiune.

În cas de gresita sau de falsa aretare a locurilor sus numite, portărelul este dator sa consemne în actul de protest cercetările făcute pentru a găsi aceste persoane.

Articolul 328

Protestul trebuie să cuprindă:

1) Transcrierea exactă a cambiei, a acceptarei, a girurilor și a tutulor aretarilor și insemnarilor coprinse într'ensa;

2) Numele persoanei pentru care și în contra căreia se face protestul;

3) Somatiunea adresată persoanei în contra căreia se face protestul, obiectul somațiunei, locul și data unde și cînd s'a făcut somatiunea;

4) Respunsul obținut sau aretarea ca persona în contra căreia e făcut protestul n'a dat nici un respuns.

Protestul trebuie să fie semnat de portărel.

Dacă cambia s'a perdut și nu exista un duplicat sau o copie, protestul, în locul transcrierei, va trebui sa coprinda o descriere pe cat se poate de precisa a cambiei.

Articolul 329

Portărelul nu va putea să facă acte de protest, în care el singur, rudele sau afinii lui, în linie directa în tote gradele, și în linie colaterală pînă la gradul al treilea inclusiv, ar fi părți interesate.

Portărelul va areta în actul de protest midlocele prin cari s'a încredințat de identitatea persoanelor contra cărora s'a făcut protestul.

Ștersăturile, răsăturile și ori-ce scriptura între rinduri sau cu semn de tramitere, trebuie să fie aprobate și semnate de portărel.

Articolul 330

Originalul protestului se va aduce la tribunal și, adeverindu-se de președinte sau de către acela care'i tine locul, se va da infatisatorului. Portărelul este ținut, sub pedepsa de cheltuieli și daune interese către părți, sa treca tote protestele în întreg, di cu di și dupe ordinea datei, într'un registru special numerotat și parafat de președinte, coprindend data, natura, specia actului și numele părților. În cas de pierdere dovedită a originalului, el se poate înlocui prin un extract legalisat din registru.

Articolul 331

Nici un act din partea posesorului cambiei nu poate să înlocuiască protestul spre a dovedi îndeplinirea actelor necesare pentru a conserva acțiunea cambiala.

Cu tote acestea, protestul pentru lipsa de acceptare sau pentru lipsa de plată poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte la acesta, printr'o declarare datată și semnată de persona care refusa de a accepta sau de a plati. Acesta declarare trebuie să fie investită cu data certa în termenul prescris pentru facerea protestului, sau cel mai tardiu în cele duoe-deci și patru ore cari vor urma dupe expirarea acestui termen.

Acesta declarare poate fi facuta sau pe cambia sau prin act separat. Declararea prin act separat trebuie să coprinda transcrierea exactă, cerută de aliniatul anteiu al art. 328.

Formalitățile prescrise în acest articol se vor observa sub pedepsa de nulitate.

Articolul 332

Mortea sau falimentul trasului, sau protestul pentru lipsa de acceptare, nu apera pe posesorul cambiei de îndatorirea de a constata lipsa de plată în chipul aretat în articolele de mai sus.

Articolul 333

Clausa "fără protest" sau "fără cheltuieli" apera de protest, dar nu dispensa de înfățișarea cambiei pentru acceptare sau plata.

Articolul 334

Perderea drepturilor prin nefacerea protestului în termenul prescris de lege, nu are loc cînd o forta majoră a împiedicat sau intardiat protestul. Forta majoră remane însă în sarcina posesorului, dacă el omite să facă protestul îndată ce impregiurarile nu se mai împotrivesc.

Articolul 335

Posesorul cambiei neplatita poate să încaseze suma aretata într'ensa cheltuelile și desdaunarea pentru prețul schimbului plătit de densul, prin o contra-cambia trasa la vedere asupra tragetorului sau asupra unuia din giranti.

Acela care a plătit contra-cambia poate să se despăgubească și el în același mod contra obligatilor anteriori.

Articolul 336

Contra-cambia va fi însoțită de cambia protestata, de protest, sau de declararea data conform art. 331 și de o socotela de intorcere.

Socotela de intorcere trebuie să arate:

1) Suma în capital a cambiei protestate cu dobenda de la diua scadentei;

2) Cheltuelile protestului și alte cheltuieli legiuite, precum: comisioane de banca, plata midlocitorilor de schimb, timbru și porto pentru scrisori;

3) Numele persoanei asupra căreia s'a tras contra-cambia;

4) Prețul schimbului cu care s'a negociat contra-cambia.

Articolul 337

Prețul schimbului datorit posesorului se reguleza dupe cursul schimbului locului unde cambia era platibila asupra reședinței persoanei asupra căreia s'a tras contra-cambia.

Prețul schimbului datorit girantului care a plătit cambia se reguleza dupe cursul locului de unde s'a tras contra-cambia.

Prețul schimbului nu este datorit dacă cursul schimbului nu s'a afirmat conform prescripțiunilor art. 40.

Articolul 338

Ori-ce girant care a plătit cambia poate să sterga propriul seu gir și tote girurile posteriore.

Articolul 339

Dacă lipsa de acceptare e dovedită în formele prescrise în secțiunea VIII, tragetorul și girantii sînt solidari și unul către altul obligați a da o cauțiune pentru plata cambiei la scadenta, și pentru plata cheltuielilor.

Articolul 340

Posesorul unei polițe acceptată va avea dreptul a cere o cauțiune de la giranti și de la tragetor dacă acceptantul este în faliment, sau dacă el a suspendat plățile ori dacă o execuțiune în contra'i a remas fără efect, dovedind, în formele stabilite în secțiunea VII, ca cauțiunea n'a fost data de acceptant și ca o noua acceptare nu se poate dobendi de la persoanele indicate la nevoe.

Ori-ce girant poate cere cauțiune în contra obligatilor anteriori, infatisand probele aretate mai sus.

Posesorul și giratarii vor avea același drept și în casul cînd emitentul unui bilet la ordin a cadut în faliment sau a suspendat plățile, ori a fost urmărit fără resultat.

Articolul 341

Dacă cambia e platibila într'un alt loc de cat reședința acceptantului sau a emitentului și la o alta persona, lipsa de plată va trebui să fie constatată dupe regulile stabilite în secțiunea VIII, chiar pentru a se conserva acțiunea în contra acceptantului și în contra emitentului.

Articolul 342

Posesorul cambiei protestata pentru neplata trebuie să insciinteze pe girantul seu despre acesta în cele duoe dile de la data protestului sau a declararei de care se vorbesce în art. 331.

Ori-ce girant insciintat trebuie să facă aceiași insciintare autorului seu nemidlocit în cele doue dile dupe priimirea insciintarii, și asa mai departe pînă la tragetor sau pînă la primul girant.

Insciintarea e socotită data prin predarea la posta, în intrul termenului de mai sus, a unei scrisori recomandată.

Dacă un girant n'a aretat în gir locul domiciliului seu, insciintarea despre lipsa de plată trebuie să fie data autorului seu nemijlocit.

Acela care omite insciintarea sau nu o da autorului sau nemijlocit, e ținut către toți girantii anteriori la repararea daunei causate prin acesta omisiune, perdend încă și dreptul la dobendi și cheltuieli în contra acestor persoane, de la cari nu va putea cere de cat suma aretata în cambia.

Articolul 343

Posesorul cambiei neplatita la scadenta poate să exercite acțiunea cambiala în contra unora din obligați sau în contra unui singur dintre ei, fără sa pearda dreptul sau în contra celor-l'alți.

El nu e ținut sa observe ordinea girurilor.

Articolul 344

Acțiunea posesorului cambiei neplatita la scadenta se marginesce la plata sumei indicate în cambia, a dobendilor și a cheltuielilor justificate prin socotela de intorcere dupe dispositiunile art. 336 și 337.

Girantul care a plătit cambia are dreptul sa cera de la un girant anterior sau de la emitent plata sumei indicată în socotela de intorcere cu dobenda de la diua platei și plata cheltuielilor și a prețului schimbului.

Articolul 345

Dacă posesorul cambiei exercita acțiunea sa de regres individual contra unuia din obligați anteriori, el trebuie s'o intenteze în cele 15 dile de la data protestului, sau a declararei de care se vorbesce în art. 331.

Dacă locul de reședința al debitorului este într'o depărtare mai mare de trei miriametre de la locul unde cambia era platibila, termenul va fi sporit cu câte o di pentru fie-care trei miriametre. Fracțiunile mai mici de doue miriametre nu se vor numera; fracțiunile de doue miriametre și mai mult vor spori termenul cu o di.

Articolul 346

Dacă cambia este trasa sau emisă în România și plătibilă în tera străină, acțiunea de regres în contra obligatilor resedend în Regat trebuie să fie exercitată în termen:

De sese-deci de dile dacă cambia e platibila în Europa, exceptându-se Islanda și Insulele Feroe, asupra unei piețe maritime a Asiei sau a Africei pe Mediterana, pe Marea Neagra, pe canalul de Suez sau pe Marea Roșie, sau asupra unei piețe interioare legate cu una din piețele maritime sus dise cu o cale ferată.

De unasuta doue-deci dile dacă cambia e platibila asupra unei piețe maritime sau legată cu densa cu cale ferată a Oceaniei sau asupra unei piețe a Americeii dincoce de Capul Horn.

De doue sute patru dile în cele-alte casuri.

Termenele de mai sus vor fi indoite în timp de resbel maritim, dacă cambia e platibila asupra unei piețe cu care traficul se face în tot sau în parte pe calea marei.

Articolul 347

Citatiunea trebuie să fie înmânată obligatilor acționați, în intrul termenelor prevedute în precedentele doue articole.

Articolul 348

Dacă posesorul exercita acțiunea cambiala colectiv în contra girantilor și în contra tragetorului, el se bucura în privinta fie-cărui din ei de termenul fixat în articolele de mai sus.

Girantii au dreptul sa exercite aceiași acțiune, sau individual sau colectiv, în aceleași termene.

În privinta lor termenul curge de la data platei sau de la data primirei citatiunei în judecata pentru plata.

Articolul 349

Debitorul unei cambie nu va putea opune de cat excepțiunile privitore la forma titlului sau lipsa condițiunilor necesare pentru exercițiul acțiunii și excepțiunile personale aceluia care a exercitat acesta acțiune.

Aceste excepțiuni personale însă nu vor putea intardia condamnarea la plata, de cat dacă ele sînt lichide și de o grabnica solutiune, și, în tote casurile întemeiate pe o proba scrisă.

Articolul 350

Posesorul cambiei pierde acțiunea în recurs în contra tragetorului și în contra girantilor dupe expirarea termenelor de mai sus:

1) Pentru înfățișarea cambiei platibila la vedere sau la o epoca fixa dupe vedere;

2) Pentru protestul de neplata;

3) Pentru exercițiul acțiunii de recurs.

Girantii perd de asemenea acțiunea lor de recurs în contra obligatilor anteriori, dupe expirarea termenelor de mai sus, fie-care în ceea-ce'l privesce.

Cererea în judecata, de și intentată d'înaintea unor judecători necompetinti, împiedica perderea acțiunii de recurs.

Articolul 351

Cu tota perderea acțiunii de recurs, tragetorul remane obligat către posesorul cambiei pentru suma de la care tragetorul ar avea, în alt chip, un folos nedatorat în paguba posesorului.

În casul prevedut de art. 341, acesta dispositiune va fi de asemenea aplicabilă acceptantului unei polițe și emitentului unui bilet la ordin.

Articolul 352

Cambia semnată de persoane incapabile e valabilă în privinta persoanelor capabile cari au semnat'o.

Cambia purtînd o semnatura falsa sau falsificata are tărie fața cu toți girantii și cu emitentul ale căror semnături nu sînt false sau falsificate.

Articolul 353

Acei cari au girat, avalizat sau acceptat o cambia falsa, sînt obligați fața cu posesorul ca și cînd ar fi girat, avalizat sau acceptat o cambia adeverata.

Articolul 354

O cambia perduta sau sustrasa se poate declara fără tărie fața cu ori-ce posesor care nu va exercita drepturile sale în termenul hotărît prin dispositiunile urmatore.

Articolul 355

Proprietarul unei cambie perduta sau sustrasa poate cere anularea ei la tribunalul comercial al locului platei. Dacă presidentul tribunalului va găsi ca reclamantul a justificat proprietatea și perderea sau sustragerea cambiei, el va ordonă, prin încheiere, publicarea unei ordonanțe coprindend transcrierea exactă sau o descriere precisa a cambiei pierdută sau sustrasa, și invitarea către ori-cine o poseda de a o infatisa la grefa tribunalului, instiintand ca în lipsa de înfățișare ea se va declara fără tărie fața cu posesorul.

Termenul pentru presintarea cambiei va fi de 40 dile pentru cambiile trase sau emise în tera; iar pentru cele afară din tera se vor aplica termenele prevedute în art. 346.

Ordonanța va trebui să fie afișată în sala tribunalului, în localurile bursei celei mai apropiate și în sala comunei locului platei. Ea va trebui să fie publicată de asemenea în foia anunțurilor judiciare ale aceluiași loc și în alte diare pe cari, dupe impregiurari, presidentul le va insemna în încheierea sa.

Termenul va curge de la data scadentei cambiei dacă ea n'a ajuns încă la scadenta, și în cas contrariu de la publicarea ordonanței.

Articolul 356

În cursul termenului stabilit în articolul precedent, proprietarul cambiei va putea exercita tote actele cari tind la păstrarea drepturilor sale, și dupe scadenta el va putea cere plata dând cauțiune, sau în lipsa de cauțiune, consemnarea sumei.

Dupe trecerea acestui termen și constatandu-se ca cambia pierdută sau sustrasa nu s'a presintat, ea se va declara fără tărie fața cu posesorul, prin o hotărîre a tribunalului data contradictoriu cu cei obligați.

Acesta hotărîre va descarca cautiunile date.

Articolul 357

Posesorul care se va justifica prin o serie neîntreruptă de giruri nu poate fi obligat a înapoia cambia, exceptându-se casul de rea credința sau de gresela mare saversita în dobendirea ei.

Articolul 358

Ordinul în producte sau mărfuri e o polița și se reguleza dupe dispositiunile capitolului de fața, cu reserva modificărilor coprinse în articolele urmatore.

Articolul 359

Ordinul în producte sau mărfuri trebuie să coprinda numirea de polița sau de ordin în producte sau mărfuri, rostita în textul înscrisului, și sa arate natura produselor sau mărfurilor de predat, calitatea și cantitatea lor.

Articolul 360

În ordinul în producte sau mărfuri se va hotărî epoca cînd va trebui să se facă predarea.

În lipsa de asemenea lămurire, calitatea de polița va fi exclusa, cu reserva efectelor obligațiunilor dupe natura lor civilă sau comercială.

Articolul 361

Dupe trecerea termenului fixat în ordin, posesorul va avea facultatea a'l executa sau prin încărcarea marfei pe apa sau pe uscat, sau prin strămutarea acestei marfi în alte locuri de deposit, sau în alte magasii.

Dacă posesorul vrea sa o păstreze în depositele sau în magasiele unde ea se găsește, dupe trecerea termenului fixat în ordin, mărfurile vor remane pe socotela și în risicul seu.

Articolul 362

În lipsa de convențiuni speciale, cheltuelile predarei sau, dupe casuri, acelea ale mesurarei sau ale cantarirei, vor fi în sarcina aceluia cari trebuie să predea.

Cheltuelile primirei vor fi în sarcina creditorului căruia va trebui să se facă predarea.

Articolul 363

Prețul marfei nepredate se va regula, întru cat privesce plata despăgubirilor, dupe cursul pieței la locul și în timpul hotărît pentru predare.

Cursul se va regula dupe dispositiunile coprinse în art. 40.

Articolul 374

Mandatul comercial are de obiect tratarea de afaceri comerciale pe sema și socotela mandantului.

Mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit.

Articolul 375

De și conceput în termeni generali, mandatul comercial nu se întinde și la afacerile cari nu sînt comerciale, afară numai dacă acesta se declara cu precisiune prin mandat.

Dacă mandatarul nu are instrucțiuni de cat asupra unor părți ale afacerii, mandatul se socotesce liber pentru cele-alte.

Mandatul pentru o anume afacere coprinde împuternicire și pentru tote actele necesare executarei lui, chiar cînd nu ar fi anume aretate.

Articolul 376

Comerciantul care nu vrea sa primească o însărcinare este dator, în cel mai scurt termen posibil, să facă cunoscut mandantului neprimirea; în acest cas este încă dator a face să se păstreze în loc sigur lucrurile ce i s'au expediat și sa ingrijesca de densele în socotela mandantului, pînă ce acesta va putea lua mesurile necesare .

În cas de intardiere, el va putea încă cere sechestru judiciar și chiar vindarea lucrurilor dupe formele prevedute de art. 71.

Articolul 377

Dacă lucrurile primite în socotela mandantului presinta semne de stricăciuni suferite în timpul transportului, mandatarul va trebui sa ia tote mesurile necesare pentru păstrarea drepturilor mandantului fața cu cel ce a făcut transportul; alt-fel este responsabil de lucrurile primite dupe descriptiunile coprinse în scrisorile de carat sau în polițele de încărcare. Dacă stricăciunea reclama îngrijiri urgente, mandatarul poate cere vindarea lucrurilor dupe formele prevedute de art. 71.

Articolul 378

Mandatarul este indatorat a face cunoscut mandantului tote faptele ce ar putea sa'l hotărască a revoca sau modifica mandatul.

Articolul 379

Mandatarul este respundetor de stricăciunile lucrurilor ce'i sînt încredințate spre păstrare, afară de cele provenite din cas fortuit, forta majoră, din vitiul sau chiar natura lor.

Articolul 380

Mandatarul e ținut a plati dobenda la sumele de bani cuvenite mandantului din diua în care era dator a le trimite sau a le consemna.

Articolul 381

Mandatarul care nu se conformă instrucțiunilor primite de la mandant, respunde de daune interese.

Articolul 382

Mandatarul este dator a incunosciinta fără intardiere pe mandant despre executarea mandatului.

Dacă în urma primirei acestei incunosciintari, mandantul intardie respunsul un timp mai lung de cat cel cerut de natura afacerii, el este considerat ca a acceptat executarea mandatului, chiar dacă mandatarul a trecut peste limitele mandatului.

Articolul 383

Mandatarul care schimba destinațiunea sumelor primite în socotela mandantului, e dator dobenda la aceste sume din diua în care le-a primit, deosebit de daune interese provenind din neîndeplinirea mandatului și de ori-ce alta acțiune, chiar penală în cas de dol sau frauda.

Articolul 384

Mandatarul este dator sa 'și arate mandatul persoanelor cu cari trateza, cînd i se cere.

El nu poate opune celor de al treilea instrucțiunile deosebite ce i s'ar fi dat de către mandant, afară numai dacă nu probeza ca aceștia aveau cunoscinta de ele în momentul cînd obligațiunea a fost contractată.

Articolul 385

Mandantul e ținut a procura mandatarului midlocele necesare pentru îndeplinirea mandatului, afară numai dacă nu exista convențiune contrarie.

Articolul 386

Suma ce se datorește mandatarului pentru executarea mandatului se determina, în lipsa de convențiune, de către judecata, dupe impregiurari.

Articolul 387

Mandatarul, pentru tot ce i se datoresce din executarea mandatului sau și chiar pentru retribuțiunea sa, are un privilegiu special. Acest privilegiu se exercită asupra lucrurilor mandantului pe cari mandatarul le deține pentru executarea mandatului, sau cari se găsesc la dispositiunea sa, în magasinele sale sau în deposite publice, sau pentru cari el poate proba prin posesiunea legitima a poliței de încărcare, sau a scrisorei de carat, ca i s'au expediat.

Creanțele sus dise au precădere asupra ori-căror alte creanțe contra mandantului și chiar contra vindatorului ce revendica, cu tote plățile și cheltuelile vor fi fost făcute înainte sau dupe ce lucrurile au intrat în posesiunea mandatarului.

În cas de faliment al mandantului, privilegiul mandatarului asupra lucrurilor cumperate în socotela lui, se exerciteza conform dispositiunilor de la cap. III, titlul IV, cartea III din acest codice.

Dacă lucrurile mandantului au fost vîndute de către mandatar, privilegiul subzistă asupra prețului.

Articolul 388

Pentru a exercita dreptul aretat în articolul precedent, mandatarul trebuie să notifice formal mandantului sumele ce 'i sînt datorite, cu invitatiune de a i se face plata în termen de cinci dile și cu prevestirea ca, la cas de neplata, se va procede la vindarea lucrurilor supuse privilegiului.

Mandantul va putea face opositiune, citând pe mandatar înaintea judecatei. Opositiunea va trebui să fie notificată mandatarului în termen de trei dile de la primirea notificatiunei de către mandant.

Dacă mandantul nu are reședința sau domiciliul ales în locul de reședința al mandatarului, termenul pentru opositiune va fi de 10 dile dacă mandantul domiciliază în circumscriptiunea unui tribunal limitrof; de 20 dile dacă domiciliază în ori-ce altă parte a terei; de duoe luni dacă domiciliază afară din România.

Dacă termenul a trecut sau opositiunea s'a respins, mandatarul poate, fără alta formalitate, să facă a se vinde lucrurile sus dise, conform dispositiunilor art. 68.

Articolul 389

Dacă mai mulți mandatari sînt numiți prin același act fără a se areta ca ei trebuie să lucreze împreună, fie-care din ei poate lucra în lipsa celui-alt.

Dacă prin act se declara ca mandatarii trebuiesc sa lucreze împreună și mandatul nu este primit de toți, acei ce accepta se socotesc autorisati a'l îndeplini cînd ar forma majoritatea celor numiți.

Comandatarii sînt responsabili solidar.

Articolul 390

Afară de casurile prevedute de codicele civil, mandatul inceteza:

1) Prin căsătoria femeei comercianta ce a dat sau primit mandatul, dacă nu este autorisata a continua comerciul conform dispositiunilor art. 15;

2) Prin revocarea autorisatiunei de a exercita comerciul, ce fusese acordată femeei maritate sau minorului cari au dat sau primit mandatul.

Articolul 391

Mandantul sau mandatarul care, fără causa justa, prin revocarea sau renunțarea sa întrerupe executarea mandatului, respunde de daune interese.

Dacă executarea mandatului este întreruptă prin mortea mandantului sau a mandatarului, retribuțiunea acestui din urma se va determina dupe ceea-ce s'a executat în proportiune cu ceea-ce s'ar fi datorit pentru completa executare a mandatului.

Articolul 392

Prepus este acela care este însărcinat cu comerciul patronului seu, fie în locul unde acesta 'l exercita, fie în alt loc.

Articolul 393

Patronul respunde de faptele prepusului și de obligațiunile contractate de el în limitele insarcinarei ce 'i-a dat.

Dacă sînt mai mulți patroni, fie-care din ei este solidar responsabil.

Dacă patronul este o societate comercială, responsabilitatea societarilor se reguleza dupe natura societății.

Articolul 394

Mandatul dat prepusului poate fi expres sau tacit.

Mandatul expres trebuie să fie depus la tribunalul în a cărui jurisdicțiune prepusul are a îndeplini însărcinarea, spre a fi transcris în registrul destinat pentru acesta și a fi conform dispositiunilor art. 10.

Un extract al mandatului va fi publicat, prin îngrijirea grefierului, în foia anunțurilor judiciare a localitatei. Pînă la îndeplinirea formalităților de mai sus se aplică dispositiunile articolului următor.

Articolul 395

Fața cu cel de al treilea, mandatul tacit al prepusului se socotesce general, și coprinde tote actele necesare exercițiului comerciului pentru care este dat.

Patronul nu poate opune celor de al treilea vre-o restricțiune a mandatului tacit, dacă nu probeza ca ei o cunosceau în momentul contractarei obligatiunei.

Articolul 396

Prepusul este tot-d'a-una dator a trata în numele patronului și sa arate în sub-semnatura sa, pe lîngă numele și pronumele seu propriu, numele și pronumele sau firma patronului cu mențiunea "prin procura", sau alta asemenea.

În lipsa unei asemenea declarațiuni, prepusul se obliga personal; cei de al treilea însă pot exercita și contra patronului acțiunile ce deriva din actele prepusului privitore la exercițiul comerciului cu care acesta a fost însărcinat.

Articolul 397

Prepusul nu poate, fără învoirea expresă a patronului, a face operațiuni, nici a lua parte, în socotela sa proprie sau a altuia, la alte negoțuri de natura aceluia cu cari este însărcinat.

În cas contrariu, prepusul este responsabil de daune interese, și patronul are încă dreptul de a retine pentru sine folosele ce ar resulta din aceste operațiuni.

Articolul 398

Prepusul e responsabil solidar cu patronul de observarea dispositiunilor coprinse în titlul III și IV al acestei cărți, în ce privesce comerciul cu care este însărcinat.

Articolul 399

Revocarea mandatului expres trebuie să fie facuta în aceleași forme cu care el a fost dat.

Articolul 400

Prepusul poate intenta ori-ce acțiune și a fi chemat în judecata în locul patronului pentru obligațiunile contractate de densul în exercițiul comerciului cu care a fost însărcinat.

Articolul 401

Dispositiunile acestei secțiuni se aplică representantilor caselor comerciale sau ai societăților străine cari de obicinuit trateza sau încheie în tera, în numele și pe socotela acestora, afacerile comerciale cu care au fost însărcinați.

Articolul 402

Ori-cine trimite în alta localitate o persona din serviciul seu, autorisand'o cu scrisori, avisuri, circulari sau alte asemenea documente, ca sa trateze sau să facă operațiuni de ale comerciului seu, remane obligat prin faptele contractate de acesta persona în marginile insarcinarei ce 'i-a dat.

Articolul 403

Dispositiunile art. 396 se aplică comisilor caletori; aceștia însă nu pot subscrie "prin procura," ci trebuie numai sa arate numele patronului lor.

Articolul 404

Comisii pentru negot sînt prepuși pentru vindarea în detaliu a mărfurilor; ei au dreptul ca în locul unde exerciteza comerciul și în momentul predarei sa cera și sa încaseze prețul mărfurilor vîndute, putend da pentru acesta valabilă chitanța în numele patronului lor.

Afară din magasin, ei nu pot cere plata creanțelor patronului fără autorisatie specială.

Articolul 448

Asigurarea se poate face nu numai de proprietar, dar și de creditorul care are veri-un privilegiu sau o ipoteca asupra lucrului, și în general de ori-cine are un interes invederat și legitim sau veri-o răspundere pentru conservarea lucrului.

Articolul 449

Asigurarea contra daunelor poate fi facuta pentru intrega valoare a lucrului, pentru o parte a valorei sau pentru o sumă determinata.

Asigurarea se poate face asemenea asupra unei ore-care părți a lucrului, asupra mai multor lucruri de o-data sau deosebite, sau asupra unei universalitati de lucruri.

Pot fi asigurate cîștigurile ce se spera și fructele neculese în casurile prevedute de lege.

Articolul 450

Dacă asigurarea contra daunelor nu acoperă de cat o parte din valoarea lucrului asigurat, asiguratul suferă o parte proporțională din daunele și pierderile încercate.

Articolul 451

Lucrurile asigurate pentru întreaga lor valoare nu pot fi din nou asigurate pentru același timp și pentru aceleași riscuri.

Cu tote acestea, a duoa asigurare este valabilă:

1) Dacă este subordonata nulitatei primei asigurări sau insolvabilitatei totale sau parțiale a primului asigurator;

2) Dacă drepturile resultand din prima asigurare s'au cedat celui de al duoilea asigurator, sau dacă s'a renunțat la primul asigurator.

Articolul 452

Dacă prin cel d'anteiu contract nu s'a acoperit intrega valoare a lucrurilor asigurate, asiguratorii posteriori respund de restul valorei dupe ordinea datei contractelor.

Tote asigurările contractate în aceeași di se considera ca făcute în același timp și sînt valabile, pînă la concurenta valorei întregi, în proportiune cu suma asigurata de fie-care din ele.

Articolul 453

Asigurarea pentru o sumă mai mare decât valoarea lucrurilor asigurate, nu folosesce asiguratului dacă a fost dol sau frauda din partea sa; iar asiguratorul de buna credința are dreptul la prima.

Dacă nu a fost dol nici frauda din partea asiguratului, asigurarea este valabilă pînă la concurenta valorei lucrurilor asigurate; asiguratul nu este ținut a plati prima pentru cat a declarat mai mult, însă este dator o indemnitate egala cu jumetatea primei și nu mai mare de cat jumetate la suta din suma asigurata.

Articolul 454

Ori-ce declarațiune falsa sau gresita, ori-ce ascundere de impregiurari sau fapte cunoscute asiguratului, dau loc la nulitatea asigurări cînd declarațiunea sau ascunderea ar fi fost de asa natura ca asiguratorul, dacă ar fi cunoscut adeverata stare a lucrurilor, nu ar fi încheiat contractul sau nu 'l-ar fi făcut în aceleași condițiuni.

Asigurarea este nulă chiar cînd declarațiunea sau ascunderea sînt relative la impregiurari cari în realitate nu au avut influența asupra daunei sau perderei lucrurilor asigurate.

Dacă asiguratul a fost de rea credința, asiguratorul are dreptul la prima.

Articolul 455

Asigurarea este nulă dacă asiguratorul și asiguratul sau persona ce a asigurat cunosceau ca n'au fost riscuri, sau ca ele incetase, ori ca paguba se și intamplase.

Dacă numai asiguratorul cunoscea lipsa sau încetarea riscurilor, asiguratul nu este dator a plati prima; dacă cel ce a făcut asigurarea scia ca dăuna avusese loc, asiguratorul nu este ținut la executarea contractului, dar are dreptul la prima.

Articolul 456

Asigurarea se socotesce ca cum nu ar fi existat dacă lucrul asigurat nu a fost supus riscurilor; asiguratorul însă are dreptul la o indemnitate care se va determina conform dispositiunilor art. 455 al. 1.

Articolul 457

Asiguratorul nu mai este responsabil cînd asiguratul prin faptul seu a transformat riscurile sau le-a mărit prin schimbarea unei circumstanțe esențiale ast-fel în cat, dacă acesta noua stare de lucruri ar fi existat în momentul incheierei contractului, asiguratorul nu 'și-ar fi dat consimtimentul, sau nu ar fi consimțit la asigurarea în aceleași condițiuni.

Acesta dispositiune nu se aplică cînd asiguratorul a continuat executarea contractului dupe ce a avut cunoscinta de acea schimbare.

Articolul 458

Dacă asiguratul cade în faliment în timpul cînd riscurile sînt încă posibile și asiguratorului nu i s'a plătit prima, acesta poate cere cauțiune sau resilierea contractului.

Asiguratul are aceleași drepturi dacă asiguratorul cade în faliment sau este în stare de lichidațiune.

Articolul 459

Sînt în sarcina asiguratorului pierderile și stricăciunile ce se intampla lucrurilor asigurate din casuri fortuite sau de forta majoră, pentru cari 'și-a luat respunderea.

Asiguratorul nu respunde de pierderile și pagubele provenite din însuși vitiul lucrurilor asigurat și nedenuntat, nici de acelea causate prin faptul sau culpa asiguratului, a agenților, comisionarilor sau comitentilor sei.

El nu respunde de riscurile resbelului sau de daunele resultand din miscari populare, afară de convențiune contrarie.

Articolul 460

Despăgubirea datorită de către asigurator pentru daunele intemplate se determina dupe valoarea ce aveau lucrurile asigurate în timpul sinistrului.

Dacă valoarea asigurata a fost precedată de o prețuire facuta prin experți aleși de ambele părți, acesta nu o poate ataca de cat pentru frauda, simulatiune sau falsificare, fără prejudiciul ori-carei alte acțiuni, chiar penale.

Dacă nu s'a făcut prețuire, valoarea lucrurilor asigurate poate fi stabilită prin tote midlocele de proba admise.

Afară de dispositiunile relative la asigurările contra riscurilor navigatiunei, asiguratul nu are dreptul sa abandone asiguratorului lucrurile remase sau scapate din sinistru. Valoarea lucrurilor remase sau scapate se scade din suma datorită de asigurator.

Articolul 461

În termen de trei dile dupe sinistru sau de cînd a avut cunoscinta de densul, asiguratul este dator sa'l facă cunoscut asiguratorului; e dator încă a face tot ceea ce'i va sta prin putinta spre a evita sau micșora daunele.

Cheltuelile făcute în acest scop de către asigurat sînt în sarcina asiguratorului, de și suma lor adaogata la acea a daunelor ar trece peste suma asigurata, numai sa nu se dovedesca ca, în totul sau în parte, aceste cheltuieli au fost făcute fără chibzuinta.

Articolul 462

Asiguratorul care a plătit despăgubirea pentru stricăciunea sau perderea lucrurilor asigurate, este subrogat, fața cu cel de al treilea, în drepturile ce din causa daunei nasc pentru asigurat. Asiguratul este responsabil de ori-ce act care a vatema asemenea drepturi.

Dacă despăgubirea s'a plătit numai în parte, asiguratul și asiguratorul au dreptul sa recurgă contra celui de al treilea în proportiune cu cat li se datoresce la fie-care.

Articolul 463

În cas de înstrăinare a lucrurilor asigurate, drepturile și îndatoririle vechiului proprietar nu trec la noul proprietar, dacă nu este convențiune contrarie.

Articolul 464

Dacă creditorul a asigurat solvabilitatea debitorului seu, asiguratorul, înainte de a plati suma asigurata, are dreptul sa invoce beneficiul de discutiune conform art. 1662 și următorii din codicele civil.

Asiguratorul care platesce suma asigurata este subrogat în drepturile asiguratului, fața cu debitorul, cu reserva aretata în art. 462 în cas de despăgubire parțială.

Articolul 465

Asigurarea contra pagubelor provenite din foc coprinde tote daunele causate de incendiu ori din ce causa ar proveni, afară de culpa grava imputabilă personal asiguratului și de casurile prevedute în ultimul aliniat al art. 459.

Asigurarea coprinde încă și daunelor derivând din vitiul propriu al cladirei asigurate de și el n'a fost aretat, afară dacă nu se probeza ca asiguratul avea cunoscinta de acel vitiu în momentul incheierei contractului.

Articolul 466

Sînt asimilate daunelor provenind din incendiu, dacă nu este convențiune contrarie;

1) Stricăciunile causate lucrurilor asigurate de incendiul intemplat la o constructiune invecinata, sau provenind din midlocele întrebuințate pentru a se opri sau a se stinge incendiul:

2) Pierderile și stricăciunile intemplate prin ori-ce causa, în timpul transportului, lucrurilor asigurate, dacă acesta s'a făcut în scopul de a le apera de incendiu;

3) Stricăciunile causate prin deramarea constructiunei asigurate, dacă s'a făcut în scopul de a se opri sau de a se împiedica incendiul;

4) Pagubele provenind din stricăciunile producte prin trasnet, prin explosiuni sau alte asemenea accidente, chiar dacă nu s'ar fi dat nascere la incendiu.

Articolul 467

Riscul asiguratorului contra daunelor provenind din incendiu începe de la jumetatea dilei ce urmeza datei poliței de asigurare dacă nu este convențiune contrarie.

Articolul 468

Daunele produse de incendiul unei clădiri se determina prin comparatiunea valorei ce avea clădirea înainte de sinistru cu aceea ce o are dupe incendiu.

Articolul 469

Asiguratorul contra riscurilor locative, sau contra riscului recursului vecinilor, respunde numai de daunele materiale cari sînt consecința imediata și directa a sinistrului.

Articolul 470

În cas de asigurarea recoltelor sau a fructelor pamentului, despăgubirea datorită de către asigurator se determina dupe valoarea ce aceste producte ar fi avut în timpul maturitatei lor, sau în timpul în care oicinuit se culeg dacă sinistrul nu ar fi avut loc.

Articolul 471

Asigurarea lucrurilor ce se transporta poate avea drept obiect valoarea lor cu cheltuelile trebuinciose pînă la locul de destinatiune și profitul sperat pentru cel mai mare preț ce ar avea în acel loc.

Dacă profitul sperat nu este anume prețuit în polița, el nu este coprins în asigurare.

Articolul 472

Riscul asiguratorului de transporturi începe din momentul în care lucrurile au fost depuse pentru transport și continua pînă în momentul în care sînt ajunse la locul de destinatiune, dacă nu este convențiune contrarie.

Intreruptiunea timporala a transportului și schimbarea drumului hotărît sau a modurilor de expeditiune nu liberează pe asigurator de riscuri, dacă acesta intreruptiune și schimbare ar fi fost necesară pentru facerea transportului.

Articolul 727

Sindicul se alege de tribunal dintre persoanele străine masei creditorilor, și cari sa nu fie rude sau afini falitului pînă la al patrulea grad inclusiv.

Articolul 728

Camerile de comerciu, în a căror circumscriptiune se găsesc orașe unde resede un tribunal de comerciu, sau sînt notabile prin importanța comercială, pot forma o lista de persoanele cele mai apte pentru sarcina de sindic în falimente, deliberând cu scrutin secret.

Lista se comunică președintelui tribunalului comercial respectiv, și se reinouesce la fie-care do? ani

Persoanele înscrise în lista pot fi menținute în lista reinouita.

Sindicii falimentelor nu inceteza din funcțiunile ce li s'a conferit, cu tote ca numele lor nu mai figureza pe noua lista facuta la expirarea celor doui ani.

Articolul 729

Acolo unde exista lista indicată prin articolul precedent, sindicul trebuie să fie ales dintre persoanele coprinse în ea, dacă tribunalul, pentru motive ce le-ar enunta în sentinta sau încheierea sa, nu va găsi cu cale sa numească o alta persona afară din lista.

Articolul 730

După prima adunare a creditorilor aretata prin art. 703, tribunalul, vadend procesul-verbal al acestei adunări, declara definitivă numirea sindicului în persona provisoriu desimnata, sau conferă acesta sarcina unei alte persoane.

Articolul 731

Numirea provisorie sau definitivă trebuie să fie incunosciintata imediat sindicului.

Sindicul care nu voesce sa primească însărcinarea, trebuie să declare tribunalului refusul seu în trei dile de la notificarea numirei.

Chiar în urma acestui termen, sindicul poate cere tribunalului să fie dispensat, însă nu poate părăsi însărcinarea pînă ce nu 'i se va numi un succesor, și pînă ce nu se va fi remis acestuia patrimoniul falimentului și comptul administrațiunei sale.

Articolul 732

Dacă creditorii în adunarea în care se încheie procesul-verbal de verificarea creanțelor sau mai în urma cer ca în locul sindicului numit de tribunal să se numească un alt sindic de încrederea lor, de și acesta nu ar figura pe lista eligibililor sau ar fi interesat în faliment, și dacă cererea lor este sprijinita de majoritatea cerută pentru validitatea concordatului, înlocuirea trebuie să fie acordată.

Articolul 733

Tribunalul poate în ori-ce timp sa revoce pe sindic și sa'l înlocuiască cu o alta persona, fie dupe cererea creditorilor, fie din oficiu, dupe ce însă mai anteiu 'l va fi ascultat în camera de consiliu.

Articolul 734

Sindicul în genere nu este ținut sa dea garanție; dar dacă mijlocesc interese speciale derivând din natura patrimoniului falitului, sau din condițiunile administrațiunei, tribunalul 'i poate impune asemenea obligațiune prin sentinta declarativă de faliment, sau printr'o alta posteriora, din oficiu sau dupe staruinta delegatiunei creditorilor.

Cuantumul acestei garanții se determina de tribunal, luându-se și avisul delegatiunei.

Articolul 735

Tribunalul este în drept a determina suma retributiunei datorită sindicului pentru munca și servicele sale.

Retribuțiunea nu poate consta de cat într'o sumă fixată pentru tota durata falimentului, sau în o sumă determinata în proportiune de atîta la suta asupra totalitatei valorilor încasate.

Ea se va plati în rate sau în fracțiuni o-data cu repartitiunile succesive de activ între creditori, și în proportiune cu ceea ce densii primesc.

Articolul 736

Creditorii survegheza administrațiunea falimentului prin midlocul unei delegatiuni a trei sau cinci din ei, numita la cea d'anteiu adunare ce s'a fixat prin sentinta declarativă de faliment.

Majoritatea creditorilor, a căror creanțe au fost verificate sau admise la pasiv, poate, în adunarea incheierei procesului-verbal de verificarea creanțelor, sa schimbe pe membrii delegatiunei ori pe unul din ei, sau să le sporesca numerul de la trei la cinci.

Articolul 737

Sindicul este dator sa incunosciinteze imediat delegaților numirea lor.

Aceștia pînă în cinci dile de la comunicarea numirei lor trebuie să alega dintre densii un președinte, și sa'l facă cunoscut tribunalului

Iar în cas contrariu delegațiunea se presideza de creditorul numit cu numerul mai mare de voturi.

Președintele represinta delegațiunea creditorilor în relațiunile sale cu sindicul, cu judecătorul-comisar și cu tribunalul; dar delegațiunea are facultatea de a distribui îndatoririle functiunei sale între membrii sei pe rend, sau pentru afaceri determinate.

Dacă președintele este împiedicat, 'i tine locul acel dintre cei-alți delegați care a fost numit cu un mai mare numer de voturi.

În cas de paritate de voturi, se prefera cel mai înaintat în versta.

Decisiunile delegaților se iau cu majoritatea absolută a voturilor.

Articolul 738

Delegațiunea creditorilor trebuie să se adune cel puțin de duoe ori pe luna, însă președintele poate să o convoce ori cînd va crede de cuviință.

Articolul 739

Fie-care din membrii delegatiunei creditorilor are dreptul nelimitat sa examineze registrele și actele privitore la administrațiunea falimentului.

Delegațiunea și chiar președintele singur are dreptul sa asculte în ori-ce timp pe sindic și pe falit; are asemenea dreptul sa cera mesurile ce va crede de cuviință în interesul masei creditorilor, și chiar revocarea sindicului.

Articolul 740

Judecătorul-comisar este în special însărcinat de a dirige și grăbi tote operațiunile falimentului.

El ordonă mesurile urgente cari sînt necesare pentru siguranța și conservarea bunurilor mesei; numesce, dupe propunerea sindicului, pe advocatii, procuratorii, experții, mijlocitorii și custodii de al căror serviciu ar avea nevoe în afacerile falimentului; lichideza cheltuelile, emolumentele și despăgubirile cari trebuie să se platesca persoanelor sus dise; convoca pe creditori veri de câte ori găsește cu cale; da relatiuni tribunalului de contestațiunile cari se ivesc în faliment și cari sînt de competința comercială; și poate propune chiar din oficiu revocarea sindicului.

Tribunalul poate ori cînd sa înlocuiască pe judecătorul-comisar cu un alt judecător.

Articolul 741

Judecătorul-comisar trebuie să se pronunțe în trei dile asupra reclamațiunilor ce i s'ar face în contra ori-carei operațiuni a sindicului, sub reserva recursului la tribunal

Ordonanța judecătorului-comisar este executorie provisoriu.

Cererile falitului sau ale creditorilor pentru revocarea sindicului trebuie să fie propuse judecătorului comisar

Dacă acesta nu a referit tribunalului în termen de trei dile, aceleași cereri pot să fie adresate direct tribunalului.

Articolul 742

Cînd din causa de renunțare ori alt motiv este necesar să se numesca unul sau mai mulți membri ai delegatiunei creditorilor, judecătorul-comisar trebuie să ingrijesca ca numirea să se facă în cea mai apropiată adunare a creditorilor, sau sa ordone de urgenta o convocare anume pentru acesta.

Articolul 743

Judecătorul-comisar are dreptul sa asculte pe falit, comisii și impiegatii sei, cum și ori-ce alta persona, în privinta formarei și verificarei bilanțului, în privinta causelor și impregiurarilor falimentului, și trebuie să transmită procurorului tribunalului informațiunile culese.

Cu tote acestea, ascendenții, descendenții, frații și surorile, cum și soțul falitului, pot să se abțină de a face veri-o depositiune.

Articolul 744

Dacă în contra falitului ascuns s'a emis mandat de arestare, sau dacă este tema ca se va emite, judecătorul-comisar poate, dupe cererea falitului, recunoscend printr'o ordonanța necesitatea de a'l asculta personal, sa midlocesca pe lîngă procuror spre a se obține de la justiția penală competența salvgardarea libertatei lui.

Articolul 745

Dacă falitul se afla arestat, judecătorul-comisar 'l poate asculta veri de câte ori va avea trebuinta, sau a'l aduce înaintea sa dupe propunerea sindicului, sau a delegatiunei creditorilor, facend pentru acesta cerere judecătorului de instrucțiune.

Articolul 785

Sindicul poate ori cînd, cu autorisarea judelui-comisar, sa retragă în profitul falimentului lucrul dat în gagiu, plătind pe creditor.

Poate asemenea să facă să se ordone de judecătorul-comisar vindarea gagiului cu licitație publică, și creditorul nu se va putea opune la acesta de cat numai renunțând la dreptul de a'și obține plata creanței sale asupra celor-alte bunuri nesupuse gagiului.

Dacă gagiul s'a vîndut pe un preț mai mare de cat creanta, prisosul aparține masei falimentului.

Articolul 786

Dispositiele codicelui civil privitore la privilegiele asupra mobilelor se aplică și în materie de faliment, cu reserva dispositiunilor speciale coprinse în acest codice și cu modificările urmatore:

1) Salariul datorit lucrătorilor intrebuintati d'a dreptul de către falit, în timpul lunei care a precedat declarația falimentului, se va admite între creanțele privilegiate, în același rang ca privilegiul stabilit în art. 1729 din codicele civil pentru salariele datorite omenilor de serviciu. Salariul datorit baetilor din pravalie și comisilor pentru cele sese luni cari au precedat declararea falimentului se va admite cu același rang.

2) Privilegiul locatorului prevedut la art. 1730 codicele civil nu se întinde asupra mărfurilor esite din magasine sau din locurile unde locatarul 'și exercită comerciul sau industria sa, dacă cei de al treilea au dobendit drepturi asupra lor, afară de casul de sustractiune fraudulos. Privilegiul are loc și asupra despăgubirei datorită locatorului dupe dispositiele art. 716;

3) Creanta pentru prețul neplătit al mașinilor de importanța valoare, întrebuințate într'o exploatare industriala, manufacturiera sau agricolă, este privilegiată în rangul indicat la numerul 5 de sub articolul 1730 codicele civil, asupra mașinilor vîndute și predate falitului în cei trei ani cari au precedat declarația falimentului cu tote ca ar fi devenit imobile prin destinatiune

Acest privilegiu nu va avea nici un efect dacă vindetorul, în cele trei luni de la predarea mașinilor în primirea cumperatorului în tera, nu va fi făcut să se transcrie actul din care resulta vindarea și creanta sa, în registrul de transcriptiune imobiliară a tribunalului în jurisdicțiunea căruia s'au asedat mașinile.

Articolul 787

Sindicul trebuie să presinte judecătorului-comisar lista creditorilor cari pretind a avea dreptul de gagiu sau alt privilegiu asupra mobilelor

Contestațiunile asupra existenței privilegiului vor fi resolvate dupe dispositiele art. 776 și urmatorele.

Articolul 788

Dacă prețul mobilelor supuse la un privilegiu special nu ajunge pentru plata creditorilor privilegiați, aceștia concura pentru rest cu creditorii hirografari la distribuirea celei-alte părți de activ.

Articolul 789

Dacă una sau mai multe repartitiuni a prețului bunurilor mobile se face înainte de distribuirea prețului imobilelor, creditorii privilegiați sau ipotecari ale căror creanțe sînt verificate concura la acele repartitiuni cu intrega lor creanta, cu reserva deducerilor mai jos aretate.

Articolul 790

Creditorii privilegiați sau ipotecari cari, dupe vindarea imobilelor, sînt defenitiv colocati asupra imobilelor în rang util pentru totalitatea creanțelor lor, nu vor primi partea din prețul ce li se cuvine, de cat deducendu-se dintr'ensa sumele ce ei au primit deja din repartițiile masei hirografare

Sumele ast-fel distrase nu reman pentru cei-l-alți creditori ipotecari, dar sînt atribuite masei hirografare și distribuite numai ei.

Articolul 791

Dacă creditorii privilegiați sau ipotecari nu au fost colocati de cat pentru o parte din creanțele lor asupra prețului imobilelor, drepturile lor asupra masei hirografare sînt definitiv regulate în proporție cu sumele pentru cari ei au mai remas creditori în urma acelei colocatiuni, și masa va fi subrogată în locul lor pentru aceea ce ei vor fi primit, dupe dispositiile art. 789, peste proporțiunea partei creanței necolocate.

Articolul 792

În privinta creditorilor privilegiați sau ipotecari cari nu au fost colocati în rang util asupra prețului, sau cari nu sînt plătiți integral cu prețul imobilelor, se va aplica dispositiile art. 788.

Articolul 793

În cas de faliment al bărbatului, femeia reia imobilele dotale cu dreptul de a percepe veniturile precum și imobilele parafernale cari'i aparțineau în momentul căsătoriei, și pe acelea pe cari le-a dobendit în timpul căsătoriei provenind din cause juridice anteriore, sau prin efectul unei donatiuni sau succesiuni testamentare sau legitime

Articolul 794

Femeia va relua asemenea imobilele dobendite de densa și în numele ei cu banii provenind din înstrăinarea bunurilor cari 'i aparțineau în momentul căsătoriei, sau cari 'i-au parvenit în urma prin unul din modurile aretate în articolul precedent, cu condițiune însă numai ca în contractul de achisitiune să se declare expres acesta întrebuințare și ca proveninta banilor să fie stabilită printr'un inventar sau prin ori-ce alt act cu data certa.

Articolul 795

În tote cele-alte casuri și ori-care ar fi regimul sub care s'au căsătorit sotii, presumptia este ca bunurile dobendite de femeia falitului aparțin bărbatului și ca au fost plătite cu banii lui, ast-fel în cat acele bunuri trebuiesc să fie întrunite la masa falimentului; femeia însă este admisă să facă proba contrarie.

Articolul 796

Bunurile mobile, atît dotale cat și parafernale coprinse în contractul de căsătorie, sau parvenite femeei în vre-unul din modurile aretate în art. 793, se reiau de femeie în natura dacă identitatea lor este dovedită cu un inventar sau prin ori-ce act cu data certa.

Dacă bunurile femeei au fost înstrăinate și cu prețul lor s'au dobendit alte bunuri mobile și imobile, femeia poate exercita asupra acestora dreptul indicat în art. 794, cu condițiune ca proveniență banilor și noua lor întrebuințare să fie constatată printr'un act avend data certa.

Tote cele-alte obiecte mobile aflate în posesiunea fie a bărbatului, fie a femeii și ori-care ar fi regimul căsătoriei, se presupun ca aparțin bărbatului, afară numai dacă femeia nu va proba contrariul.

Articolul 797

Data certa a unui act, cerută de art. 794 și 796, trebuie să fie stabilită în modurile determinate de codicele civil; dar proba achisitiunei, a posesiunei și a instrainarei titlurilor de credit și acțiunilor de societăți comerciale se va putea face și cu registrele stabilimentelor publice, sau ale societăților prin acțiuni.

Articolul 798

Dreptul aretat în art. 793 și 794 nu poate fi exercitat de femeie de cat cu sarcina datoriilor și ipotecelor de cari acele bunuri au fost legalmente grevate.

Articolul 799

Dacă bărbatul era comerciant la expoca celebrării căsătoriei, sau dacă, ne avend atunci vre-o profesiune determinata, a devenit comerciant în anul următor, ipoteca legală pentru dota femeii nu se întinde în nici un cas asupra bunurilor dobendite de bărbat în timpul căsătoriei prin ori-ce alt titlu, afară de succesiune sau donatiune.

În casurile sus dise femeia nu poate exercita nici o acțiune asupra masei falimentului pentru avantagiele derivând din contractul de căsătorie, și creditorii nu vor putea să se prevaleze de avantagiele derivând din același contract în favorea bărbatului.

Articolul 800

Dacă femeia are contra bărbatului vre-o creanta derivând dintr'un contract cu titlu oneros, sau dacă ea a plătit pentru densul vre-o datorie, creanta este presumata a fi constituită și datoria a fi plătită cu banii bărbatului, și femeia nu va putea exercita nici o acțiune asupra masei falimentului, de cat dacă va face proba contrarie, conform dispositiunilor art. 795.

Femeia falitului va fi admisă la pasivul falimentului pentru prețul bunurilor sale înstrăinate în timpul căsătoriei de către bărbat, reservandu-se însă acțiunea masei asupra sumelor ce femeia ar putea scote conform dispositiilor art. 1255 din codicele civil.

Articolul 801

Creditorul cari poseda obligațiuni subscrise, girate sau garantate solidar de către falit și alți coobligati, cari au cadut în stare de faliment, participa la repartitiuni în tote masele și va fi trecut cu valoarea nominală a creanței sale pînă la deplina achitare.

Articolul 802

Nici un regres pentru dividendele plătite nu se acordă falimentelor coobligaților, unora contra altora; însă dacă creanta intrega, capital și accesorii, a fost plătită de una sau de mai multe mase coobligate, ast-fel ca creditorul nu mai are nici o acțiune contra celor-alte, cele d'anteiu vor avea drept de regres contra celor de al duoilea în proportiune cu partea datoriei ce au plătit, și cu aceea ce cădea în sarcina respectiva a fie-căreia.

Dacă tote dividendele întrunite, ce s'au atribuit creditorului în tote falimentele coobligaților, ar trece peste suma lui datorită, restul va fi înapoiat maselor falimentelor în proporțiunea sus aretata

Dacă însă unii din coobligati erau garanții altora, prisosul aparține dupe ordinea obligațiunilor maselor falimentelor a acelor coobligati cari au dreptul să fie garantați.

Articolul 803

Dacă creditorul, posesor al unor obligațiuni solidare între falit și alți coobligati, a primit înainte de faliment o parte din creanta sa, el nu va putea fi trecut la masa falimentului de cat scadendu-se partea primită și conserva pentru ceea-ce 'i mai remane datorit drepturile sale contra coobligaților sau fidejusorilor.

Coobligatul sau fidejusorul falitului cari a plătit o parte din datoria solidară, va figura la masa pentru tot ce va fi plătit în descărcarea falitului; cu tote acestea creditorul conserva dreptul de a prelua, pînă la plata sa integrală, dividendul destinat coobligatului sau fidejusorelui, restrangendu'și în acest cas acțiunile sale contra aceluiași coobligat su fidejusore la suma pentru care va mai fi remas încă creditor dupe primirea celor doue dividende.

Articolul 804

Coobligatul sau fidejusorul falitului care, pentru siguranța acțiunii sale de regres, are asupra bunurilor acestuia un drept condiționat de ipoteca sau de gagiu, va fi coprins în masa falimentului cu suma pentru care ipoteca sau gagiul 'i-au fost constituite.

Dar acesta suma se va confunda cu acea cerută de creditor în masa falimentului, și prin urmare va fi computata o singură dată în calculul majoritatei cerute pentru validitatea deliberărilor creditorilor falimentului.

Prețul bunurilor ipotecate sau al gagiului aparține creditorului, deducendu-se din suma ce 'i este datorată.

Articolul 805

Creditorii conserva acțiunea lor pentru totalitatea creanțelor contra coobligaților sau fidejusorilor falitului, chiar dacă acesta ar fi obținut un concordat la care ar fi consimțit de buna-voe înșiși acești creditori.

Articolul 811

Judecătorul-comisar, ascultând delegațiunea creditorilor, poate autorisa pe sindic sa vinda mărfurile și cele-alte obiecte mobile ale falitului, fixând însă termenul vindarei și prescriind dacă ea trebuie să se facă prin buna învoiala, sau cu licitațiune, prin organul midlocitorilor de mărfuri, prin al portareilor, sau altor funcționari publici delegați pentru acesta

Acesta autorisatie poate fi acordată pentru cause bine-cuventate chiar înainte de a fi expirat termenul indicat la art. 806, citându-se însă prealabil falitul.

În ambele casuri ordonanța va fi supusă apelului la tribunal.

Articolul 812

Tribunalul, dupe cererea sindicului și citând pe falit, poate autorisa pe sindic sa trateze și sa încheie vindarea în masa totală sau parțială a bunurilor mobile remase nevîndute și a creanțelor neîncasate

Actul de înstrăinare trebuie să fie aprobat de delegațiunea creditorilor și omologat de tribunal.

Articolul 813

De la data sentinței declarative de faliment, nici un creditor nu va putea proceda la exproprierea silită a imobilelor, chiar dacă ar avea asupra lor un drept de privilegiu sau ipoteca; sindicul însă este dator sa provoce vindarea lor cu formele stabilite pentru vindarea bunurilor de minori.

Cererea de vindare va fi facuta către tribunalul civil competent îndată dupe expirarea termenului prevedut de art. 806.

Dacă la prima licitație nu se presinta concurenți, judecătorul-comisar va putea, dupe cererea sindicului și cu consimtimentul delegatiunei creditorilor și al creditorilor ipotecari să permită vindarea de buna-voe, cînd ea ar presinta un folos invederat.

Actul de vindare trebuie să fie omologat de tribunalul civil.

Articolul 814

Dacă urmărirea era începută înainte de a se pronunța sentinta declarativă de faliment de către un creditor avend privilegiu sau ipoteca asupra imobilelor urmărite, sindicul trebuie, pentru ca procedura sa pota fi îndeplinită fără intardiere, sa intervie sau sa cera a fi substituit în locul creditorului urmăritor în casurile prevedute de lege.

Dispositiile art. 513 și 523 procedura civilă se aplică și în casul în care, afară de imobilele supuse urmăririi, falitul mai are și alte imobile în coprinsul jurisdictiunei aceluiași tribunal.