Hotărârea nr. 20/1984

Biroul Executiv al Ministerului Petrolului, avînd în vedere:
- Scrisorile nr. 3150/1746 din 26 octombrie 1982, nr. 9995 din 13 decembrie 1983, nr. 9995 din 31 decembrie 1983 și nr. 1711 din 17 februarie 1984 ale Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare prin care se face cunoscut ca în temeiul art. 27 din HCM nr. 860/1973 elaborarea baremelor de consum gaze naturale revine unităților prestatoare din subordinea Ministerului Petrolului,
- Propunerile primite din partea unor cetățeni și asociații de locatari,
- Referatul Dispeceratului Național de Gaze Naturale privind necesitatea elaborării baremurilor de consum gaze naturale,
- Procesul Verbal și Avizul nr. 48 din 5 mai 1984 al Consiliului Tehnico-Economic al Centralei Gaz Metan-Medias,
- Avizul Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Petrolului nr. 130 din 2 iulie 1984,
- Procesul Verbal al Comisiei de analiza a Normelor privind elementele și criteriile de departajare a consumurilor de gaze naturale măsurate prin contor comun, instituită prin ordinul Ministrului Petrolului dat în ședința Consiliului Tehnico-Economic din 14 mai 1984,
În temeiul
Decretului nr. 42/1974 , HCM nr. 1718/1974, HCM nr. 860/1973 și
Decretelor nr. 266/1981
și nr. 270/1981 privind înființarea și respectiv organizarea și funcționarea Ministerului Petrolului, în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor
Decretului nr. 240/1982
privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea în continuare a consumului de energie electrica, energie termica, gaze naturale și alți combustibili,
Hotărăște,
1. Se aprobă Normele privind elementele și criteriile de defalcare a cheltuielilor aferente consumurilor de gaze naturale măsurate prin contor comun.
2. Centrala Gazului Metan - Medias prin Întreprinderile de distribuție gaze, cu concursul Consiliilor Populare, va lua măsuri pentru prevenirea oricăror forme de risipa, pentru reducerea consumurilor de gaze la strictul necesar prin: izolarea boilerelor pentru prepararea apei calde, montarea de aparate de măsura pentru gospodărirea rațională a consumurilor de gaze, înlocuirea aparatelor de utilizare vechi, cu randamente scăzute, cu aparate de tip nou, cu randamente superioare, prin ținerea unei evidente riguroase a consumului fiecărui abonat etc.
3. Normele vor fi difuzate la Consiliile populare județene prin grija Centralei Gaz Metan - Medias, iar Întreprinderile distribuitoare de gaze naturale le vor populariza prin afișare la toate unitățile de distribuție gaze din teritoriu pentru a fi cunoscute de către cei interesați.
PREȘEDINTE,
MINISTRU
Gheorghe Vlad
NORME
----------
privind elementele și criteriile de defalcare a cheltuielilor aferente consumurilor de gaze naturale prin contor comun
1. Generalitati
1.1. Prezentele norme sînt destinate sa constituie criterii unitare pentru defalcarea și repartizarea, pe deținătorii de spații locative, a cheltuielilor aferente funcționarii instalațiilor de gaze, în clădiri cu mai multe apartamente.
Normele se aplică numai la clădirile ale căror instalații folosesc gaze măsurate prin contor comun (contor care măsoară cantitățile de gaze pentru mai multe apartamente și, în unele cazuri, și în spații cu alte destinații decît aceea de locuinta, deținute de persoane fizice sau juridice diferite).
1.2. În cazul în care prin contor comun se măsoară și consumuri ale unor locatari care prestează activități lucrative la domiciliu, pentru identificarea și separarea consumurilor aferente acestor activități, se vor considera cantitatea de produse livrate în cursul lunii și consumul de gaze pentru realizarea unei unități de produs. Consumul astfel stabilit se deduce din cantitatea facturată și se repartizează locatarului care prestează respectiva activitate lucrativă, cantitatea rămasă repartizindu-se conform prevederilor prezentelor norme.
1.3. Pentru defalcarea costurilor aferente încălzirii apartamentelor, precum și a unor spații cu destinații diverse, în prezentele norme s-a introdus noțiunea de "suprafața echivalenta termic" a corpurilor de încălzire, în conformitate cu STAS 11984-83, care caracterizează puterea termica a corpului de încălzire, respectiv cantitatea de căldură pe care aceasta o poate ceda spațiului în care este montat.
Pentru principalele corpuri de încălzire în uz, se dau, în anexa, în conformitate cu STAS 11984-83 și date furnizate de producător, suprafețele echivalente termic ale unui element de încălzire.
În cuprinsul "Normelor", noțiunea "suprafața elementelor de încălzire" se referă la "suprafața echivalenta termic" din anexa.
În cazul în care unele tipuri de corpuri de încălzire montate nu se regăsesc în anexa, de la caz la caz, se va proceda după cum urmează:
a. În cazul în care în clădirea respectiva sînt montate diverse tipuri de corpuri de încălzire, din care unele tipuri nu se regăsesc în anexa, suprafața echivalenta termic a acestora se va determina prin asimilare, cu unul din tipurile din anexa, sau Asociația de locatari se va adresa laboratorului specializat (INCERC), care efectuează determinarea puterii termice a corpurilor de încălzire.
b. În cazul în care în clădirea respectiva funcționează un singur tip de corpuri de încălzire, se va lua în calcul suprafața efectivă de încălzire (suprafața geometrica) a acestor corpuri de încălzire.
1.4. În vederea reducerii consumului de gaze pentru prepararea apei calde menajere, toți deținătorii de boilere și schimbatoare de căldură sînt obligați ca în termen de 6 luni de la apariția prezentelor Norme sa izoleze suprafețele exterioare ale aparatelor de schimb de căldură pe care le dețin.
1.5. Încălzirea spațiilor cu doua tipuri de aparate de utilizare (încălzire centrala și sobe etc.) cu gaze este interzisă.
1.6. În conformitate cu "Măsurile privind limitarea consumului de gaze naturale" stabilite de Biroul Executiv al Consiliului de Miniștri, capitolul II, pct. 3, încălzirea spațiilor destinate spălătoriilor, casei scării și garajelor este interzisă.
În acest context, în termen de 6 luni, corpurile de încălzire existente în spălătorii, case de scara și garaje se demonteaza pe cheltuiala deținătorilor spațiilor respective, iar conductele de aductie a agentului termic se infunda cu dopuri metalice sudate. Soluția închiderii robinetelor nu este admisă.
Pînă la dezafectarea efectivă a elementelor de încălzire din spațiile menționate, repartizarea cheltuielilor pentru încălzire se va face conform prevederilor cap. 5 din prezentele Norme.
1.7. Taxa de verificare, odată la doi ani, a instalațiilor de utilizare reprezentind:
10 lei/receptor pînă la 2 mc/h;
16 lei/receptor între 2 și 10 mc/h;
39 lei/receptor peste 10 mc/h,
respectiv taxa de revizie, odată la 10 ani, a instalațiilor de utilizare reprezentind:
20 lei/receptor pînă la 2 mc/h;
24 lei/receptor între 2 și 10 mc/h;
59 lei/receptor peste 10 mc/h,
se repartizează astfel:
a. Pentru receptorii din interiorul locuințelor, proporțional cu numărul receptorilor montati în fiecare locuinta.
b. Pentru receptorii de folosință comuna (centrale termice, spălătorii, uscătorii etc.) proporțional cu consumul de gaze (vezi exemplele 1, 2 și 3).
1.8. Toate exemplele cuprinse în prezentele Norme se referă la cheltuieli lunare.
În lunile aprilie-septembrie toate cheltuielile pentru consumul de gaze pentru apartamente se repartizează proporțional cu numărul de persoane, conform indicațiilor de la punctele 2, 3 și 4 de mai jos, iar în lunile octombrie-martie acestea se repartizează parțial proporțional cu numărul de persoane (prepararea hranei și apa calda menajera) și parțial cu suprafața elementelor de încălzire (încălzirea) conform prevederilor de la punctul 5 din Norme.
1.9. În cele de mai jos se vor menționa în detaliu cazurile intilnite în practica la care prezentele Norme se referă.
2. Prin contorul comun se măsoară numai consumuri destinate bucătăriilor (preparării hranei în locuințe).
Acest caz se intilneste mai ales la blocurile la care încălzirea și prepararea apei calde menajere se face prin termoficare, sau cu centrale termice de ansamblu.
2.1. Conținutul cheltuielilor: costul gazelor, conform consumului facturat, și taxa de contor.
2.2. Modul de repartizare.
2.2.1. Cînd în instalatie se găsesc montate numai mașini de gătit de același tip, cheltuielile pentru consumul de gaze și pentru serviciile menționate la 2.1 se repartizează proporțional cu numărul persoanelor deservite de instalațiile respective.
Apartamentele fără masina de gătit nu participa la plata consumului de gaze la bucatarii.
2.2.2. Cînd prin contorul comun se măsoară consumuri pentru mașini de gătit cu gaze pentru uz casnic (STAS 3613), cunoscute și sub denumirea de mașini tip Aragaz, și mașini de gătit cu plita (metalice, obișnuite - tip cizma, Vesta sau similare), în calculele de departajare a consumurilor, masina de gătit cu plita va fi considerată echivalenta cu 4 mașini de gătit cu gaze (STAS 3613).
Repartizarea cheltuielilor pentru gaze se face tot proporțional cu numărul de persoane. În general, față de situațiile intilnite în practica, se vor aplica soluțiile de mai jos:
a. Majoritatea apartamentelor sînt dotate cu mașini de gătit cu gaze (STAS 3613), mașini de gătit cu plita gasindu-se fie izolat, fie într-un număr redus de apartamente.
În acest caz, apartamentele dotate cu mașini de gătit cu gaze participa la acoperirea cheltuielilor pentru gaze cu numărul real de persoane, iar apartamentele care folosesc mașini de gătit cu plita cu numărul real de persoane inmultit cu 4. De exemplu, dacă într-un astfel de apartament locuiesc 2 persoane, pentru plata consumului de gaze pentru bucatarii apartamentul respectiv participa cu 8 persoane.
b. Majoritatea apartamentelor sînt prevăzute cu mașini de gătit cu plita, dar se găsesc, izolat sau în număr redus, și apartamente dotate cu mașini de gătit cu gaze (STAS 3613).
În acest caz, apartamentele prevăzute cu mașini de gătit cu plita participa la acoperirea cheltuielilor cu numărul real de persoane, cele în care se găsesc mașini de gătit cu gaze participa cu o pătrime din numărul real de persoane (numărul real de persoane împărțit la 4). De exemplu, dacă într-un astfel de apartament locuiesc 4 persoane acesta participa la plata cheltuielilor cu o persoană.
3. Prin contorul comun se măsoară consumuri pentru prepararea hranei, spălătorii și uscătorii.
3.1. Conținutul cheltuielilor: v. s.cap. 2.1.
3.2. Modul de repartizare.
a. Cheltuielile pentru consumul de gaze și pentru serviciile conexe (v. s.cap. 2.1) se repartizează proporțional cu numărul persoanelor care folosesc instalațiile respective.
b. Apartamentele care nu beneficiază sistematic de unul din consumurile la care se referă prezentul capitol (masina de gătit nemontata, renunțarea expresă la folosirea spalatoriei, sau a uscatoriei etc.) nu participa la plata taxelor respective.
Pentru departajarea consumurilor la spălătorii și uscătorii, se va considera o taxa forfetara, fixa, echivalenta cu prețul a 5 mc gaze/zi de utilizare a spalatoriei, sau a uscatoriei.
4. Prin contorul comun se măsoară consumuri destinate preparării apei calde menajere (în centrale termice).
4.1. Conținutul cheltuielilor: costul gazelor, conform consumului facturat, taxa de contor, taxe și cheltuieli pentru verificarea și întreținerea instalațiilor comune de utilizare (v. paragraf 1.7) retributia sau indemnizația personalului care deservește centrala termica, inclusiv cotele prevăzute de dispozițiile legale în vigoare (impozite, CAS etc.), costul energiei electrice consumate în centrala termica și în instalațiile anexe, costul materialelor pentru curățenia centralei termice etc.
4.2. Modul de repartizare
4.2.1. Cînd apa calda este folosită numai pentru consumul menajer, cheltuielile menționate la 4.1 se repartizează proporțional cu numărul persoanelor care folosesc instalațiile respective.
Pentru apartamentele fără baie, sau dus, se va considera jumătate din numărul persoanelor care-l locuiesc.
4.2.2. Cînd în clădire exista garaje prevăzute cu robinete de apa calda, pentru fiecare garaj se va plati, pentru fiecare autoturism spălat, echivalentul a 18 mc gaze/luna, la tariful de 1,50 lei/mc, plus cota aferentă din cheltuielile pentru prepararea apei calde (v. exemplul 1).
4.2.3. Cînd în instalatie se prepara și apa calda pentru spălătorii, apartamentele care folosesc spălătoria vor suporta echivalentul a 5 mc gaze/zi de utilizare + cota aferentă din cheltuielile pentru prepararea apei calde (v. exemplul 1).
4.2.4. În cazurile prevăzute de paragrafele 4.2.2. și 4.2.3, pentru departajarea consumurilor se va proceda astfel:
a. Mai întîi se defalca costul apei calde pentru garaje, astfel: se înmulțește numărul de autoturisme spalate în luna respectiva cu indicele de 27 lei/autoturism spălat (18 mc gaze/luna . autoturism x 1,5 lei/mc), se adauga cota de cheltuieli pentru funcționarea C.T., suma rezultată impartindu-se pe fiecare garaj proporțional cu numărul de autoturisme spalate (exemplul 1).
În cazul ca unele garaje renunța la folosirea apei calde, aceasta se va face numai prin dezafectarea conductelor de apa calda.
b. Pentru spălătorii, se înmulțește numărul spălătoriilor cu indicele de 5 mc gaze/zi utilizare, se adauga cota de cheltuieli privind funcționarea C.T. iar suma rezultată se împarte proporțional cu numărul zilelor de utilizare a spalatoriei (spălătoriilor), sau uscatoriei (uscatoriilor) - v. exemplul 1 - apartamentelor care au beneficiat de spălătorii și/sau uscătorii.
c. Costurile rezultate și repartizate conform alin. a și b se deduc din cheltuielile totale pentru prepararea apei calde, diferența repartizindu-se conform prevederilor paragrafului 4.2.1.
Exemplul 1. Repartizarea cheltuielilor pentru prepararea apei calde într-un imobil cu 60 apartamente, o spalatorie și 20 garaje.
1)
Consum gaze (cf. facturii)
4600 mc
2)
Costul gazelor (3000 mc x 1 leu/mc, 500 mc x 1,10 lei/mc + 1100 mc x 1,20 lei/mc
4870 lei
3)
Cheltuieli pentru functionarea centralei termice (C.T.) - v. pct. 4.1
3896 lei
4)
Total cheltuieli pentru producerea apei calde
8766 lei
5)
Cota de cheltuieli pentru functionarea C.T. fata de costul gazelor reprezinta
3896 ──── 4870
x 100
=
80%
6)
Mai intii se defalca costul apei calde pentru garaje, cf. prevederilor paragrafelor 4.2.2 si 4.2.4, lit. a
6.1)
Consum de gaze
20 autoturisme x 18 mc/autoturism
=
360 mc
6.2)
Costul gazelor
360 mc x 1,5 lei/mc
=
540 lei
6.3)
Se adauga cota de cheltuieli pentru functionarea C.T. (80 %)
0,8 x 540 lei
=
432 lei
6.4)
Total cheltuieli pentru apa calda pentru garaje
972 lei
Se repartizeaza conform pct. 4.2.4 lit. a
7)
Din consumul de gaze se scade consumul aferent garajelor (360 mc), raminind
4240 lei
8)
Din costul gazelor se scade costul gazelor pentru garaje (540 lei), raminind
4330 lei
9)
Pretul mediu al gazelor
4330 lei:4240 mc
=
1,0212 lei/mc
10)
Cantitatea de gaze pentru spalatorie, repartizata zilnic cite unui apartament
30 zile x 5 mc/zi
=
150 mc
10.1)
Costul gazelor pentru spalatorie
150 mc x 1,0212 (rotund)
=
153 lei
10.2)
Se adauga cota de cheltuieli pentru functionarea C.T. (80 %)
0,8 x 153 lei (rotund)
=
122 lei
10.3)
Total cheltuieli pentru spalatorie
153 + 122
=
275 lei
Se repartizeaza apartamentelor care au folosit spalatoria, conform paragrafului 4.2.4 lit. b
11)
Din totalul cheltuielilor pentru prepararea apei calde (v. pct. 4 din prezentul exemplu) se scad cotele aferente garajelor si spalatoriei, raminind o diferenta de 8766 - (972 + 275)
=
7519 lei
Se repartizeaza proportional cu numarul de persoane din fiecare apartament, conform paragrafului 4.2.1
12)
In rezumat, repartizarea cheltuielilor pentru apa calda se face astfel:
8766 lei
──────>
- 972 lei pentru garaje
Se repartizeaza cf. paragraf 4.2.4 lit. a
v
7794 lei
──────>
- 275 lei pentru spalatorie
Se repartizeaza cf. paragraf 4.2.4 lit. b
v
7519 lei
──────>
Costul apei calde menajere
Se repartizeaza cf. paragraf 4.2.1
5. Prin controlul comun se măsoară consumuri pentru încălzire.
5.1. Conținutul cheltuielilor: costul gazelor, conform consumului facturat, taxa de contor, cheltuielile pentru verificarea și întreținerea instalației comune de utilizare, retributia sau indemnizația personalului care deservește centrala termica, inclusiv cotele prevăzute de dispozițiile legale (impozite, CAS etc.) costul energiei consumate în centrala termica și în încăperile anexe, costul materialelor pentru curățenia centralei termice etc.
5.2. Modul de repartizare
5.2.1. Criteriul după care se face repartizarea cheltuielilor menționate la 5.1 este suprafața elementelor de încălzire, prin care se livreaza efectiv cantitatea de căldură necesară încălzirii spațiilor cu diverse destinații.
Totalul cheltuielilor pentru încălzire (v. paragraf 5.1) se împarte la suma suprafețelor elementelor de încălzire, obținîndu-se un indice (lei/mc suprafața de încălzire care cu care se înmulțește suprafața de încălzire din fiecare spațiu încălzit (apartament, spalatorie, spațiu comercial etc.), în acest fel determinîndu-se cota parte din cheltuieli pentru fiecare spațiu.
5.2.2. Cînd instalatia deservește și corpuri de încălzire montate în garaje și casa scării, mai întîi se defalca cheltuielile pentru aceste spații, la prețul de 1,50 lei/mc gaze.
În acest caz se procedează astfel:
a. Cantitatea totală de gaze consumată pentru încălzire se împarte la suma suprafețelor elementelor de încălzire, obținîndu-se un indice: mc gaze/mp suprafața de încălzire.
b. Pentru garaje
Se înmulțește acest indice cu suprafața totală a corpurilor de încălzire montate în garaje, obținîndu-se consumul de gaze pentru încălzirea garajelor.
Inmultind acest consum cu 1,50 lei/mc gaze se obține costul gazelor pentru încălzirea garajelor. Se adauga cota de cheltuieli pentru funcționarea C.T. (v. paragraf 5.1) și se obține cheltuiala totală pentru încălzirea garajelor care se repartizează, pe deținătorii de garaje, proporțional cu suprafața elementelor de încălzire montate în fiecare garaj.
c. Pentru casa scării
Indicele obținut la lit. a de mai sus se înmulțește cu suprafața elementelor de încălzire, obținîndu-se consumul de gaze pentru casa scării.
Inmultind acest consum cu 1,50 lei/mc gaze se obține costul gazelor pentru încălzirea casei scării. Se adauga cota de cheltuieli pentru funcționarea C.T. (v. paragraf 5.1) și se obține cheltuiala totală pentru încălzirea casei scării care se repartizează proporțional cu numărul de persoane din apartamentele de pe casa scării respective.
5.2.3. Din totalul cheltuielilor pentru încălzire se scad cheltuielile aferente încălzirii garajelor și casei scării, suma rămasă repartizindu-se conform prevederilor din paragraful 5.2.1, astfel:
a. Pentru spălătorii și uscătorii
Se înmulțește indicele obținut cu suprafața elementelor de încălzire din aceste încăperi, suma rezultată repartizindu-se, proporțional cu numărul de zile de folosire, între deținătorii apartamentelor care au folosit aceste încăperi.
b. Pentru spații comerciale, birouri etc.
Se înmulțește indicele obținut cu suprafața elementelor de încălzire montate în fiecare spațiu comercial, suma rezultată fiind suportată de deținătorul spațiului respectiv.
5.2.4. Pentru încălzirea apartamentelor se va proceda astfel:
a. Cînd instalatia de încălzire centrala alimentează cu căldură mai multe corpuri de clădire, tronsoane de bloc etc. cantitatea de căldură livrata fiecărui corp de clădire (tronson) în parte se face proporțional cu suprafața de încălzire montata în fiecare din acestea.
b. Din cantitatea de căldură care revine unui corp de clădire, tronson etc., se scad, pe baza criteriului suprafeței de încălzire, conform prevederilor din paragrafele 5.2.2 și 5.2.3, cheltuielile de încălzire: pentru garaje, casa scării, spălătorii, uscătorii, spații comerciale, birouri etc., diferența reprezentind cheltuieli pentru încălzirea spațiilor de locuit.
c. Cheltuielile pentru încălzirea spațiilor de locuit se pot repartiza între deținătorii spațiilor respective, dintr-un corp de clădire, și proporțional cu volumul (suprafața neta a apartamentului x înălțimea) deținut în exclusivitate.
Repartizarea cheltuielilor pentru încălzire proporțional cu volumul deținut în exclusivitate se poate face numai în cazurile în care în nici o încăpere nu s-au făcut modificări față de proiect (adăugiri de elemente de încălzire, înlocuiri ale elementelor de încălzire prevăzute în proiect cu alte tipuri de elemente etc.).
d. În caz ca în unele spații de locuit s-au făcut modificări față de proiect, sau exista controverse între locatari pe aceasta tema, criteriul de repartizare a cheltuielilor de încălzire pentru spațiile de locuit se face proporțional cu suprafața de încălzire montata în fiecare spațiu (apartament).
e. Cînd instalatia de încălzire centrala alimentează un singur corp de clădire se procedează conform alin. b, c și d de mai sus.
5.2.5. În cazul în care prin contorul comun se măsoară consumuri pentru gaze la sobe (de teracota, godine etc.) sau alte aparate de încălzire individuală, cheltuielile pentru consumul de gaze se repartizează proporțional cu volumul încăperilor, incalzite de fiecare locatar, alimentate prin contorul comun.
Exemplul 2. Repartizarea cheltuielilor pentru încălzire
Instalatia de incalzire centrala furnizeaza agent termic pentru:
-
30 apartamente, cu o suprafata insumata a elementelor de incalzire de
300 mp
-
20 garaje, cu o suprafata insumata a elementelor de incalzire de
40 mp
-
Casa scarii, cu o suprafata insumata a elementelor de incalzire de
20 mp
-
O spalatorie si o uscatorie, cu o suprafata insumata a elementelor de incalzire de
4 mp
-
Spatii comerciale, cu o suprafata insumata a elementelor de incalzire de
36 mp
1)
Total suprafata de incalzire
400 mp
2)
Consum de gaze (conform facturii)
8000 mc
3)
Costul gazelor (conform facturii)
10000 lei
4)
Cheltuieli pentru functionarea C.T.
8800 lei
5)
Total cheltuieli pentru incalzire
10000 + 8800
=
18800 lei
6)
Cota de cheltuieli pentru functionarea C.T.
8800 ───── 10000
x 100
=
88 %
7)
Se separa mai intii cheltuielile pentru incalzirea garajelor astfel:
7.1)
Se imparte consumul de gaze, la suprafata totala a elementelor de incalzire (v. pct. 1)
8000 mc:400 mp
=
20 mc/mp
7.2)
Se inmulteste indicele obtinut cu suprafata de incalzire existenta in garaje obtinindu-se consumul de gaze pentru incalzirea garajelor
20 mc/mp x 40 mp
=
800 mc
7.3)
Se inmulteste consumul de gaze obtinut cu 1,50 lei/mc
800 mc x 1,50 lei/mc
=
1200 lei
7.4)
Se determina cota de cheltuieli pentru functionarea C.T. (v. pct. 6)
1200 x 0,88
=
1056 lei
7.5)
Total cheltuieli pentru incalzirea garajelor
1200 + 1056
=
2256 lei
Se repartizeaza proportional cu suprafata de incalzire existenta in fiecare garaj (v. paragraf 5.2.2, lit. b)
8)
Se separa apoi cheltuielile pentru incalzirea casei scarii, dupa cum urmeaza:
8.1)
Se inmulteste indicele obtinut la 7.1 cu suprafata elementelor de incalzire existente in casa scarii.
20 mc/mp x 20 mp
=
400 mc
8.2)
Se inmulteste consumul obtinut cu 1,5 lei/mc
400 mc x 1,50 lei/mc
=
600 lei
8.3)
Se determina cota de cheltuieli pentru functionarea C.T.
600 x 0,88
=
528 lei
8.4)
Total cheltuieli pentru incalzirea casei scarii
600 + 528
=
1128 lei
Se repartizeaza conform paragrafului 5.2.2, lit. c
9)
Din totalul cheltuielilor pentru incalzire (v. pct. 5) se scad cheltuielile pentru garaje (v. pct. 7.5) si pentru casa scarii (v. pct. 8.4)
18800 - (2256 + 1128)
=
15416 lei
10)
Totalul cheltuielilor ramase se imparte la totalul suprafetei de incalzire (fara garaje si casa scarii) revenind:
15416 lei:340 mp
=
45,341 lei/mp
11)
Costul incalzirii pe tipuri de spatiu
11.1)
Spalatorie-uscatorie
4 mp x 45,341 lei/mp (rotund)
=
181 lei
Suma se repartizeaza apartamentelor care folosesc incaperile respective, proportional cu numarul de zile de utilizare (v. paragraf 5.2.3, lit. a)
11.2)
Spatii comerciale
36 mp x 45,341 lei/mp (rotund)
=
1633 lei
Suma se repartizeaza detinatorilor de spatii comerciale proportional cu suprafata de incalzire (v. paragraf 5.2.3, lit. b)
11.3)
Spatiul de locuit (30 ap.)
300 mp x 45,341 lei/mp
=
13602 lei
Suma se repartizeaza in conformitate cu prevederile paragrafului 5.2.
6. Prin contorul comun se măsoară consumuri pentru prepararea apei calde, prepararea hranei, spălătorii și prepararea agentului termic pentru încălzire.
6.1. Conținutul cheltuielilor: costul gazelor, conform consumului facturat, taxe de contor, taxe și cheltuieli pentru verificarea și întreținerea instalațiilor comune de utilizare a gazelor, retributia sau indemnizația personalului care deservește centrala termica, inclusiv cotele prevăzute de dispozițiile legale în vigoare (impozite, CAS etc.), costul energiei electrice consumate în centrala termica și în instalațiile anexe, costul materialelor pentru curățenia centralei termice etc.
6.2. Modul de repartizare
6.2.1. Se separa mai întîi consumurile pentru prepararea hranei (bucatarii). Pentru acest tip de consum se pot prezenta doua situații:
a. Consumul lunilor de vara (iunie, iulie, august) se poate măsura separat.
În acest caz, se calculează media lunară a consumului pe persoana în lunile de vara astfel: se insumeaza consumurile lunilor iunie, iulie și august, suma se împarte la 3 și la numărul de persoane care concura la realizarea consumului, obținîndu-se q[med] = consumul mediu/persoana și luna de vara.
Pentru obținerea consumului mediu (mc gaze/persoana și luna) în celelalte perioade se înmulțește consumul mediu de vara cu factorii de mai jos.
dec.,ian.,febr.
mart.,oct.,noiembr.
apr.,mai,sept.
iun.,iul.,aug.
2 q[med]
1,6 q[med]
1,5 q[med]
q[med]
b. Consumul nu poate fi măsurat separat în nici o perioadă.
În acest caz, pentru departajarea consumului aferent bucătăriilor, se vor folosi indicii medii următori (mc gaze/persoana . luna).
dec.,ian.,febr.
mart.,oct.,noiembr.
apr.,mai,sept.
iun.,iul.,aug.
11
9
8
5,5
6.2.2. Pentru separarea consumului pentru prepararea hranei se procedează astfel: se înmulțește consumul mediu lunar pe persoana, de mai sus, cu numărul de persoane și se obține cantitatea de gaze aferentă preparării hranei.
Cheltuielile pentru prepararea hranei se repartizează proporțional cu numărul de persoane (v., după caz, paragraf 2.2.1 sau paragraf 2.2.2). Acestea se scad din totalul cheltuielilor pentru gaze, ceea ce rămîne constituind consum aferent preparării apei calde și încălzirii.
6.2.3. În continuare, se separa consumurile pentru apa calda menajera, preparata centralizat.
Se vor folosi următorii indici de consum de gaze, pentru prepararea apei calde menajere (mc/persoana și luna):
dec.,ian.,febr.
mart.,oct.,noiembr.
apr.,mai,sept.
iun.,iul.,aug.
38
34
28
25
6.2.4. La consumurile de mai sus se adauga următoarele cote de cheltuieli pentru funcționarea centralei termice, verificarea și întreținerea instalației etc.:
aprilie - septembrie
100 %
octombrie - martie
20 %
din totalul cheltuielilor (exclusiv costul gazelor), obținîndu-se totalul cheltuielilor pentru prepararea apei calde.
Cheltuielile pentru prepararea apei calde, astfel obținute, se repartizează, pe tipuri de consum, potrivit prevederilor s.cap. 4.2.
6.2.5. Cheltuielile pentru apa calda se scad din suma obținută după scăderea cheltuielilor privind prepararea hranei, suma rămasă fiind considerată ca reprezentind cheltuieli pentru încălzire.
Repartizarea acestei sume se face proporțional cu suprafața elementelor de încălzire montata în diferitele tipuri de spații, pentru spațiile de locuit dintr-un imobil, corp de clădire etc. repartizarea putindu-se face și proporțional cu volumul deținut în exclusivitate (v. după caz paragrafele 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3 și 5.2.4).
Exemplul 3. Repartizarea cheltuielilor pentru ansamblul utilizarilor
Într-un imobil cu 40 apartamente, casa scării, spalatorie și uscatorie, 20 garaje, în care se spala cîte un autoturism, și spații comerciale (fără consum de apa calda), se măsoară, prin contor comun, consumul de gaze al lunii decembrie. Sa se repartizeze cheltuielile pentru consumul de gaze, știind ca în apartamentele imobilului locuiesc 120 persoane, iar bucătăriile sînt dotate cu mașini de gătit cu gaze (toate de același tip).
1)
Consum de gaze (cf. facturii)
16000 mc
2)
Costul gazelor (10000 mc x 1 leu/mc
+ 500 mc x 1,10 lei/mc + 500 mc x 1,20 lei/mc
+ 5000 mc x 1,50 lei/mc)
18650 lei
3)
Costul mediu al gazelor
1,1656 lei/mc
4)
Costuri generale pentru functionarea centralei termice, verificarea instalatiei comune etc. (v. 5.1)
5000 lei
5)
Total cheltuieli pentru consumul de gaze (v. punctele 2 si 4 din prezentul exemplu)
23650 lei
6)
Se determina mai intii cheltuielile pentru prepararea hranei (bucatarii)
6.1)
Se considera cazul in care nu exista posibilitatea masurarii separate, in timpul verii, a consumului pentru bucatarii. De aceea, pentru stabilirea consumului de gaze aferent bucatariilor se folosesc indicii medii din paragraful 6.2.1, al. b:
11 mc gaze/pers.. luna x 120 pers.
=
1320 mc gaze
6.2)
Costul gazelor pentru bucatarii
1320 mc x 1,1656 lei/mc (rotund)
=
1539 lei
6.3)
Cheltuielile pentru bucatarii se repartizeaza conform paragrafului 2.2.1, revenind:
1539 lei:120 persoane
=
12,825 lei/pers.
7)
Prepararea apei calde
7.1)
Consumul de gaze
a.
Pentru apartamente se determina folosind indicii medii din paragraful 6.2.3 38 mc gaze/pers.. luna x 120 pers.
=
4560 mc
b.
Pentru spalatorie (folosita zilnic de cite un apartament) cf. paragraf 4.2.4, lit. b:
5 mc/zi x 30 zile
=
150 mc
c.
Pentru garaje (v. paragraf 4.2.2)
20 autoturisme x 18 mc/autoturism x luna
=
360 mc
d.
Total consum gaze pentru prepararea apei calde
4560 + 150 + 360
=
5070 mc
7.2)
Costul gazelor pentru prepararea apei calde
a.
Pentru apartamente
4560 mc x 1,1656 lei/mc
=
5315 lei
b.
Pentru spalatorie
150 mc x 1,1656 lei/mc
=
175 lei
c.
Pentru garaje
360 mc x 1,5 lei/mc
=
540 lei
d.
Total
=
6030 lei
7.3)
Cota de cheltuieli pentru functionarea C.T. si verificarea si revizia instalatiei comune de utilizare (v. paragraf 6.2.4) reprezinta 20 % din costurile generale (v. pct. 4 din prezentul exemplu)
0,20 x 5000 lei
=
1000 lei
7.4)
Total cheltuieli pentru apa calda
6030 + 1000 lei
=
7030 lei
7.5)
Repartizarea cheltuielilor pentru functionarea C.T. etc., pe tipuri de utilizari, se face proportional cu consumul de gaze
a.
Pentru apartamente
4560 ──── 5070
x 1000
=
899 lei
b.
Pentru spalatorie
150 ──── 5070
x 1000
=
30 lei
c.
Pentru garaje
360 ──── 5070
x 1000
=
71 lei
7.6)
Cheltuieli pentru apa calda pe tipuri de utilizari
a.
Pentru apartamente
5315 lei + 899 lei
=
6214 lei
Se repartizeaza proportional cu numarul de persoane (cf. prevederilor paragrafului 4.2.1), revenind:
6214 lei:120 pers.
=
51,78 lei/pers.
b.
Pentru spalatorii
175 lei + 30 lei
=
205 lei
Se repartizeaza apartamentelor care au folosit spalatoria proportional cu numarul de zile de utilizare (cf. prevederilor paragraf 4.2.4, lit. b), revenind:
205 lei:30 lei
=
6,83 lei/zi de folosinta
c.
Pentru garaje
540 lei + 71 lei
=
611 lei
Se repartizeaza detinatorilor garajelor (cf. prevederilor paragraf 4.2.4, lit. a revenind:
611 lei:20 autoturisme
=
30,55 lei/autoturism
8)
Din totalul cheltuielilor pentru consumul de gaze (v. pct. 5 din prezentul exemplu) se scad cheltuielile stabilite pentru bucatarii (pct. 6.2) si pentru apa calda (pct. 7.4)
23650 - (1539 + 7030)
=
15081 lei
9)
Suma de 15081 lei se considera ca reprezentind cheltuieli pentru incalzire si se repartizeaza potrivit prevederilor s. cap. 5.2 si exemplului 2