Decizia nr. 120/2002

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și ale anexei nr. 9a) din

Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , excepție ridicată de Paul Ioan în Dosarul nr. 3.646/2001 al Tribunalului Brăila - Secția comercială într-un litigiu de muncă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca întreaga

Lege nr. 216/2001

a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea constatând prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001 ca această lege este constituțională. Mai arata ca această lege, având caracter temporar, se aplică numai pe intinsul anului bugetar respectiv, astfel încât în prezent ea nu mai este în vigoare. De aceea propune respingerea excepției ca fiind inadmisibila.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 14 noiembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 3.646/2001, Tribunalul Brăila - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și ale anexei nr. 9a) din

Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , excepție ridicată de Ioan Paul.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 119 și 121 din Constituție, "aducând atingere principiului de baza al autonomiei locale". Aceste dispoziții legale, limitand numărul de posturi din aparatul propriu al consiliului județean, au determinat eliberarea din funcție a autorului excepției. Susține, de asemenea, ca dispozițiile legale criticate, impunând prevederi rezervate numai legilor organice și modificând

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , încalcă și art. 72 alin. (3) lit. o) din Constituție.

Tribunalul Brăila - Secția comercială, exprimandu-și opinia, arata ca "soluționarea cauzei nu depinde de soluționarea acestei excepții de neconstituționalitate", dar, cu toate acestea, dispune sesizarea Curții Constituționale, iar pe fond apreciază ca "Excepția invocată nu este intemeiata, deoarece prin

Legea nr. 216/2001

privind bugetul de stat pe anul 2001 s-a stabilit numărul de posturi conform posibilităților și resurselor bugetare ale Consiliului Județean Brăila".

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Președintele Camerei Deputaților considera ca prin raportarea dispozițiilor legale criticate la prevederile art. 119 și 121 din Constituție "nu se constata vreun temei de neconstituționalitate". Mai arata ca autorul excepției, în mod greșit, face raportare la dispozițiile

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , întrucât această lege a intrat în vigoare ulterior datei intrării în vigoare a

Legii nr. 216/2001 . Făcându-se însă raportarea la

Legea nr. 69/1991 , atunci în vigoare, se observa ca dispozițiile legale criticate sunt conforme celor ale

Legii nr. 69/1991 , republicată, care, la art. 63 alin. (1) lit. l), prevedea, printre atribuțiile consiliului județean, ca acesta "aproba, în limitele normelor legale, organigrama și numărul de personal din aparatul propriu".

Guvernul apreciază ca excepția este inadmisibila, deoarece Legea bugetului de stat pe anul 2001 a fost o lege temporară, cu aplicabilitate numai pe anul 2001, și, prin urmare, nu mai este în vigoare. Mai arata ca, chiar dacă excepția ar putea fi examinata pe fond, criticile formulate tot nu ar putea fi primite, "întrucât din bugetul de stat sunt alocate sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, acestea din urma neavând resurse suficiente și, deci, o autonomie financiară totală, sens în care în bugetul de stat pot exista prevederi limitative de natura celor evidentiate de reclamanta".

Președintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 și ale anexei nr. 9a) din

Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 26 aprilie 2001. Aceste texte de lege au următorul conținut:

- Art. 34: "(1) Limitele maxime ale numărului de posturi din aparatul propriu al consiliilor locale de la comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, precum și de la consiliile județene sunt prevăzute în anexa nr. 9a).

(2) La stabilirea concretă a numărului de posturi din aparatul propriu consiliile locale și consiliile județene vor lua în considerare numărul populației din comunele, orașele, municipiile și județele respective, suprafața și numărul de localități componente ale unităților administrativ-teritoriale.

(3) Stabilirea numărului de posturi se va face în condițiile cheltuirii eficiente a fondurilor publice și încadrării cheltuielilor de personal în veniturile bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale."

În anexa nr. 9a), cap. II, se prevede că numărul maxim de posturi poate fi 100 în cazul județelor care au până la 500.000 de locuitori, 125 în cazul județelor care au între 500.001 și 650.000 de locuitori și 150 în cazul celor care au peste 650.000 de locuitori.

Autorul excepției susține ca dispozițiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 72 alin. (3) lit. o): "Prin lege organică se reglementează: [...]

o) organizarea administrației locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală.";

- Art. 119: "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice.";

- Art. 121: "(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

(2) Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca

Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , deși a avut un caracter temporar, aplicându-se în cursul exercițiului financiar al anului 2001, totuși la data la care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și la care instanța a dispus sesizarea Curții Constituționale (14 noiembrie 2001), această lege era încă în vigoare. Curtea mai constata ca dispozițiile legale criticate nu sunt determinante în soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin aceste dispoziții s-a prevăzut numărul maxim de posturi în cadrul aparatului propriu al consiliilor județene, în raport cu anumite criterii obiective. Cu condiția nedepasirii limitei maxime, consiliul județean putea stabili în mod autonom numărul de posturi în aparatul propriu. În situația în care numărul posturilor ocupate a fost mai mare decât cel stabilit de consiliul județean, președintelui acestui consiliu îi revenea sarcina de a dispune reducerea de personal, desființarea anumitor posturi și selecționarea personalului care urmează a fi disponibilizat. Astfel, determinanta în soluționarea litigiului de muncă este legalitatea dispoziției președintelui consiliului județean, iar nu dispoziția legală care a limitat numărul total de posturi, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate apare ca fiind inadmisibila în sensul dispozițiilor

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanța în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei".

De altfel, constituționalitatea dispozițiilor criticate a fost examinata și stabilită și pe fond.

Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001

a fost supusă controlului de constituționalitate a priori. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, a constatat ca legea "a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor constituționale privind legiferarea", precum și constituționalitatea mai multor dispoziții, printre care se numarau și cele ale art. 34 și ale anexei nr. 9a). În privinta dispozițiilor art. 34 și ale anexei nr. 9a) Curtea a reținut în considerentele acelei decizii ca "principiul autonomiei locale nu include și absolvirea autorităților administrației publice locale de la obligația respectării legilor cu caracter general și validitate pe întreg teritoriul tarii". În acest sens sunt și prevederile art. 120 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora: "Consiliile locale și primării funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolva treburile publice din comune și din orașe." Curtea a mai constatat ca dispozițiile legale criticate stabilesc doar "Limitele maxime ale numărului de posturi din aparatul propriu [...]", iar în cadrul acestor limite consiliile locale pot decide în mod autonom asupra dimensionarii aparatului propriu, în funcție de nevoile și posibilitățile locale specifice. S-a reținut în acea decizie și concordanta dispozițiilor legale examinate cu reglementările internaționale.

Întrucât nu exista elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele din acea decizie rămân valabile și în cauza de fața.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, al art. 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și ale anexei nr. 9a) din

Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 , excepție ridicată de Ioan Paul în Dosarul nr. 3.646/2001 al Tribunalului Brăila - Secția comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 aprilie 2002.