Decizia nr. 148/2002

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Petru Tarara în Dosarul nr. 516/2002 al Judecătoriei Tulcea.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât instituirea prin dispozițiile art. 581 din Codul de procedură civilă a unei proceduri de urgenta nu aduce atingere textelor din Constituție invocate ca fiind incalcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 11 februarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 516/2002, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Petru Tarara, având ca obiect integrarea în locuinta pe calea unei ordonanțe președințiale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arata ca pronunțarea unei hotărâri judecătorești în condițiile art. 581 din Codul de procedură civilă este de natura sa aducă o grava atingere drepturilor fundamentale prevăzute de art. 26 și 27 din Constituție.

Judecătoria Tulcea apreciază ca dispozițiile art. 581 din Codul de procedură civilă nu contravin dispozițiilor art. 26 și 27 din Constituție, deoarece acestea se referă la o procedură specială, prin care se pot lua măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca dispozitile legale criticate nu aduc nici o atingere prevederilor art. 26 și 27 din Constituție, ci, permitand folosirea ordonanței președințiale în situații ce reclama o intervenție urgenta a justiției, consacra o soluție fireasca, în deplin acord cu principiile constituționale invocate de autorul excepției ca fiind incalcate. Se mai arata ca, de altfel, procedura ordonanței președințiale, ca și procedura de judecată în general, se întemeiază pe dispozițiile art. 125 alin. (3) din Constituție, care prevăd ca reglementarea competentei și a procedurii de judecată se fac prin lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 114 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 581 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Instanța va putea sa ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonanța președințială se va introduce la instanța competența să se pronunțe asupra fondului dreptului.

Ordonanța va putea fi data și fără citarea părților și chiar atunci când exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta și cu precădere. Pronunțarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

Ordonanța este vremelnică și executorie. Instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate aduc o grava atingere drepturilor fundamentale prevăzute de art. 26 și 27 din Constituție, potrivit cărora:

- Art. 26: "(1) Autoritățile publice respecta și ocrotesc viața intima, familială și privată.

(2) Persoana fizica are dreptul sa dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.";

- Art. 27: "(1) Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situații:

a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești;

b) pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;

c) pentru apărarea siguranței naționale sau a ordinii publice;

d) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3) Perchezițiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat și pot fi efectuate numai în formele prevăzute de lege.

(4) Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, afară de cazul delictului flagrant."

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constata ca, în realitate, autorul ei nu arata motivele pentru care considera ca textul de lege criticat contravine acestor dispoziții constituționale.