Ghidul din 7 iulie 2025

Capitolul I Scopul și importanța consultării cu copiii

1.1.

Introducere Prezentul ghid stabilește metodologia privind organizarea și desfășurarea consultărilor cu copiii de către Parlament, Administrația Prezidențială, Guvern, consilii județene, precum și de către instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora și municipiile reședință de județ, denumite în continuare autorități.

Ghidul poate fi utilizat, cu titlu de recomandare, și de către autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor care nu sunt reședință de județ, în spiritul promovării participării copiilor la viața comunității.

În relație cu autoritățile publice, dreptul copiilor la participare se concretizează prin consultarea acestora și luarea în considerare a opiniilor lor în toate deciziile și acțiunile care îi privesc. Acest drept contribuie la obținerea unor beneficii pe termen scurt și pe termen lung, precum și la promovarea drepturilor copilului, îmbunătățirea calității vieții copiilor și a serviciilor adresate lor, adaptarea politicilor publice la realitățile trăite de copii, sporirea protecției, dezvoltarea abilităților de comunicare și leadership, asumarea de responsabilități, participarea activă în comunitate, cultivarea dialogului și învățarea mecanismelor democratice - esențiale pentru formarea unei generații de cetățeni implicați.

Permițându-le copiilor să participe în toate aspectele ce le afectează viața, se pot obține cel puțin următoarele rezultate: copiii vor căpăta siguranță de sine și vor fi capabili să își asume responsabilitatea pentru propria viață, vor fi mai bine protejați împotriva abuzului, neglijării, exploatării și oricărei alte forme de violență, aceste fenomene ieșind mai ușor la iveală atunci când copiii știu cum să le facă față și au la îndemână mecanismele necesare, societatea democratică va fi întărită, deoarece doar în momentul în care copiilor li se arată respect față de propriile opinii vor începe să descopere importanța respectării părerilor altora. În acest fel, ei vor înțelege procesele și valorile democrației, ceea ce va contribui la crearea unei societăți mai tolerante, capabile să lupte împotriva unor fenomene, precum rasismul sau alte forme de discriminare. La nivelul societății în ansamblu, deciziile care se iau sunt mai bune când se au în vedere efectele acestor decizii asupra copiilor.

La ce activități pot participa copiii și de la ce vârstă? Copiii trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima propriile opinii cu privire la toate aspectele care le afectează viața, cum sunt

deciziile care privesc educația, felul în care sunt îngrijiți și crescuți în familie, procedurile în cazul comiterii unor infracțiuni, precum și deciziile ce privesc separarea de familie.

Posibilitatea copiilor de a participa la luarea deciziilor depinde de capacitățile acestora. Capacitatea depinde de vârsta și de maturitatea copilului, dar și de elemente de conjunctură. Pe măsură ce crește, copilul începe să aibă nevoi legate de participare și devine din ce în ce mai capabil să își formeze propriile opinii.

Legislația română recunoaște dreptul copilului de a participa la deciziile care îl privesc, stabilind vârsta minimă de la care consultarea sau acordul copilului cu privire la aceste decizii sunt obligatorii, precum și vârsta de la care copilul poate lua el însuși decizii referitoare la anumite aspecte ale vieții sale.

Dreptul de a fi ascultat îi conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.

1.2.

Cadrul legal și reglementări relevante Dreptul copiilor la participare este reglementat printr-un cadru juridic și strategic complex, care cuprinde atât acte normative naționale și internaționale, cât și documente de politică publică la nivel național și european, precum:

–

Convenția ONU

privind drepturile copilului, ratificată de România prin

Legea nr. 18/1990

pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului, republicată, cu modificările ulterioare. Conform prevederilor

art. 12 pct. 1

și

2 , statele părți vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului urmând să fie luate în considerare ținându-se seama de vârsta sa și de gradul său de maturitate, și în acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de procedură din legislația națională;

–

Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Conform prevederilor

art. 24 alin. (1) , copiii au dreptul la protecția și îngrijirile necesare pentru asigurarea bunăstării lor. Ei își pot exprima în mod liber opinia. Aceasta se ia în considerare în problemele care îi privesc, în funcție de vârsta și gradul lor de maturitate;

–

Legea nr. 272/2004

privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Conform prevederilor

art. 29 , copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește. În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei. Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește. În toate cazurile, opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate ale copilului;

–

Strategia UE privind drepturile copilului, 2021. Participarea la viața politică și democratică: o Uniune care le oferă copiilor mijloacele de a fi cetățeni activi și membri ai societăților democratice;

–

Strategia națională

pentru protecția și promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură“ 2023-2027, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 969/2023 . Principiul nr. 7, participarea și consultarea copiilor în elaborarea, implementarea și monitorizarea deciziilor care îi privesc, trebuie internalizat în familie, școală, comunitate, precum și la nivelul administrației publice locale și centrale, ținând cont de vârsta și gradul de maturitate ale copiilor, în condiții de accesibilitate, inclusiv pentru copiii cu dizabilități;

–

Recomandarea nr. 1.004/2021 a Consiliului Uniunii Europene de instituire a unei garanții europene pentru copii. Conform prevederilor pct. 11 lit. e), (...) statelor membre li se recomandă să asigure participarea (...) copiilor (...) pe tot parcursul procesului de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a planului de acțiune.

Capitolul II Principii de bază

2.1.

Dispoziții generale Copiii trebuie să beneficieze de drepturile fundamentale ale omului recunoscute prin instrumentele internaționale și naționale, aplicabile în mod nediscriminatoriu tuturor. Exercitarea acestor drepturi presupune asigurarea demnității, egalității, respectului și echității.

Drepturile omului sunt drepturile la care sunt îndreptățiți încă de la naștere toți oamenii, fără deosebire de cetățenie, naționalitate, rasă, etnie, limbă, sex, orientare sexuală, abilități sau orice alt statut. Însă copiii sunt diferiți de adulți. Ei sunt vulnerabili, trebuie să se joace, sunt în proces de dezvoltare și au nevoie de oarecare autonomie. De aceea ei au nevoie de propriile lor drepturi speciale.

În toate situațiile care privesc copiii trebuie avut în vedere interesul superior al acestora. Ei trebuie încurajați să își formeze și să își exprime propriile opinii și nu trebuie să fie discriminați.

2.2.

Interesul superior al copilului

Activitățile privind consultările cu copiii trebuie organizate având în vedere respectarea principiului interesului superior al copilului. Copiii trebuie tratați cu respect și să aibă oportunitatea reală de a-și exprima liber opiniile și de a-și promova ideile și convingerile. Personalul implicat în organizarea consultărilor cu copiii trebuie să înțeleagă, să accepte contextul familial, școlar și cultural al fiecărui copil și să asigure un mediul sigur și incluziv.

În cazul în care copiii sunt selectați ca reprezentanți, procesul se va baza pe principii transparente și echitabile, evitându-se crearea oricăror situații discriminatorii.

Activitățile propuse trebuie să fie relevante pentru viața copiilor și să se raporteze la experiențele, cunoștințele și abilitățile lor.

Copiii trebuie implicați inclusiv în stabilirea criteriilor de selecție și de reprezentare a reprezentanților lor pentru participarea la consultări.

2.3.

Participarea voluntară Participarea copiilor trebuie să fie voluntară. Exprimarea opiniilor de către copii trebuie să rămână o alegere personală, și nu o obligație, iar influențarea, manipularea sau orice formă de constrângere este interzisă.

Copiilor li se oferă timp pentru a reflecta asupra implicării lor, iar participarea la consultări are loc numai cu consimțământul lor informat cu privire la participarea în cadrul consultărilor. Ei au dreptul de a se retrage în orice moment, fără nicio consecință negativă.

Pe parcursul consultărilor este esențial ca celelalte responsabilități și activități ale copiilor, precum participarea la activități școlare sau familiale, să fie respectate, iar programul consultărilor trebuie să fie adaptat în mod corespunzător.

2.4.

Participarea activă și echitabilă a copiilor

Participarea copiilor trebuie să fie activă, semnificativă și echitabilă, asigurându-se că vocile tuturor copiilor sunt auzite și luate în considerare, cu o atenție deosebită acordată diversității și reprezentării grupurilor vulnerabile.

Nu este permisă nicio formă de discriminare sau excludere de la participare pe criterii de rasă, religie, cultură, dizabilitate, vârstă, origine etnică, limbă, statut social sau zonă geografică.

Este necesară o abordare proactivă pentru a sprijini implicarea copiilor care se confruntă cu cele mai mari obstacole în exprimarea opiniilor lor, cum ar fi: copii aparținând minorităților etnice, copii din zone rurale sau defavorizate, copii cu dizabilități, imigranți sau copii afectați de absenteism școlar.

Autoritățile publice au responsabilitatea de a asigura includerea copiilor din medii diverse în grupurile consultative, putând colabora cu organizații ale societății civile care au posibilitatea de a facilita identificarea și mobilizarea copiilor interesați de participare.

Pentru a încuraja exprimarea liberă și eficientă a opiniilor, autoritățile trebuie să identifice și să utilizeze metode și forme variate de consultare, adaptate nevoilor și specificului fiecărui copil. Este esențial să fie eliminate orice bariere de participare, fie ele lingvistice, culturale sau de altă natură.

2.5.

Transparență și responsabilitate

Pentru ca participarea copiilor să fie autentică, aceasta trebuie să se bazeze pe informare adecvată, consimțământ voluntar, respect reciproc, transparență procedurală și asumarea responsabilității din partea adulților implicați.

Conform Comentariului general nr. 12 (2009) al Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, este esențial ca opiniile exprimate de copii să aibă o influență reală asupra procesului decizional.

Copiii trebuie informați despre dreptul lor la participare întrun mod adaptat vârstei și nivelului lor de înțelegere. Acest demers poate fi realizat prin implicarea persoanelor-resursă din mediul lor apropiat: cadre didactice, consilieri școlari, specialiști din sănătate și protecția copilului, funcționari publici, lucrători de tineret sau organizații private cu expertiză în protecția drepturilor copilului etc.

În toate etapele consultării, profesioniștii implicați trebuie să asigure condiții sigure, accesibile și echitabile, astfel încât participarea copiilor să fie nu doar posibilă, ci și semnificativă.

Capitolul III Planificarea consultărilor

3.1.

Identificarea temelor de interes pentru copii Autoritățile au responsabilitatea de a identifica politicile publice și temele de interes care influențează în mod direct viața și bunăstarea copiilor.

Procesul de identificare trebuie să fie participativ și fundamentat pe o înțelegere reală a nevoilor și preocupărilor copiilor, utilizând metode adaptate copiilor.

Metodele recomandate sunt:

1.

Consultări directe cu copiii Implicarea copiilor în procesul de identificare a temelor se poate realiza prin: focus-grupuri tematice, chestionare și sondaje cu întrebări adaptate vârstei, aplicate în mediul școlar, online sau prin intermediul organizațiilor care lucrează cu și pentru copii, ateliere participative etc.

2.

Analiza datelor și problemelor semnalate de copii Este importantă integrarea datelor și informațiilor din surse deja existente, precum:

–

rapoarte de cercetare și studii care includ vocea copiilor;

–

petiții, reclamații și sesizări transmise de copii către autorități;

–

monitorizarea conținutului din mediul online, inclusiv rețele de socializare și platforme digitale frecventate de către copii;

–

consultări cu organizații neguvernamentale și experți implicați în lucrul direct cu copiii.

3.

Colaborarea cu structuri reprezentative ale copiilor:

–

consiliile elevilor și forumurile copiilor pot fi implicate în identificarea temelor prioritare pentru copii;

–

copiii ambasadori, selectați din grupuri diverse, pot acționa ca punți de legătură între colegii lor și autorități și pot transmite preocupările și sugestiile acestora.

3.2.

Stabilirea obiectivelor consultărilor Pentru a asigura consultări eficiente, autoritățile trebuie să definească obiective generale clare și precise, care să vizeze, printre altele:

–

îmbunătățirea politicilor publice prin integrarea perspectivei copiilor;

–

creșterea gradului de implicare civică a copiilor în cadrul comunității;

–

promovarea drepturilor copilului și consolidarea principiului participării active a acestora.

Obiectivele specifice ale consultărilor publice pot viza, fără a se limita la acestea, următoarele:

–

identificarea problemelor cu care se confruntă copiii întrun anumit domeniu (de exemplu: educație, sănătate, siguranță publică etc.);

–

colectarea de propuneri pentru îmbunătățirea, modificarea sau, după caz, adaptarea politicilor și serviciilor publice destinate copiilor;

–

evaluarea impactului politicilor existente din perspectiva copiilor;

–

facilitarea dialogului direct dintre copii și factorii de decizie.

3.3.

Selectarea participanților și asigurarea reprezentativității Selectarea participanților și asigurarea unei reprezentativități echitabile constituie premisele esențiale pentru garantarea participării reale, indiferent de mediul de proveniență, statutul socioeconomic, dizabilitate sau alte criterii.

Autoritățile care organizează consultări trebuie să se asigure că rolul copiilor invitați și scopul implicării acestora sunt clar comunicate. În funcție de specificul temei abordate, copiii pot fi implicați fie individual, fie în calitate de reprezentanți ai unui grup mai larg sau ai comunităților din care provin.

Înainte de selectarea participanților este important ca autoritățile să identifice categoriile de copii care ar putea fi afectați de subiectele vizate de consultarea publică.

Cu titlu de exemplu, copiii pot fi selectați, după caz, din următoarele categorii:

–

elevi din diferite cicluri și forme de învățământ (primar, gimnazial, liceal, vocațional);

–

copii din medii defavorizate (rural, familii cu venituri reduse, familii monoparentale etc.);

–

copii cu dizabilități și/sau copii cu cerințe educaționale speciale;

–

copii aparținând minorităților etnice sau religioase;

–

copii aflați în sistemul de protecție specială;

–

copii migranți, solicitanți de azil sau refugiați.

Pentru a asigura un proces incluziv și transparent pot fi utilizate metode variate de selecție, precum:

–

nominalizarea copiilor cu sprijinul unor instituții, precum școlile;

–

colaborarea cu organizațiile neguvernamentale care lucrează cu și pentru copii;

–

lansarea unui apel public pentru înscriere, care să permită participarea voluntară a copiilor interesați;

–

aplicarea de chestionare, distribuite în școli, servicii sociale, comunitate, pentru a identifica grupurile de copii;

–

selecție aleatorie, dar echilibrată, care să reflecte diversitatea socioeconomică și geografică;

–

implicarea structurilor reprezentative existente, cum ar fi consiliile elevilor și forumurile de tineret, în desemnarea participanților.

În vederea asigurării reprezentativității, pentru ca procesul să fie echitabil și reprezentativ, este important ca selecția participanților să respecte următoarele principii:

–

echilibru rural-urban - la consultări trebuie să participe atât copii din mediul urban, cât și din mediul rural, evitând concentrarea exclusivă asupra marilor orașe;

–

egalitate de gen - este necesară asigurarea unei reprezentări echilibrate între fete și băieți;

–

reprezentarea grupurilor vulnerabile - copiii din medii defavorizate sau aparținând unor grupuri vulnerabile trebuie implicați activ, cu sprijin specific adaptat pentru participare, dacă este cazul;

–

adaptare pentru copii cu dizabilități - se vor asigura condiții de accesibilitate, cum ar fi traducerea în limbaj mimico-gestual, materiale adaptate sau suport asistiv, în funcție de nevoi.

Capitolul IV Metodologia consultărilor

4.1.

Metode și tehnici de consultare Un principiu fundamental în organizarea consultărilor cu copiii este implicarea activă a acestora în toate etapele procesului - de la identificarea temelor de interes până la formularea recomandărilor și monitorizarea implementării acestora.

Autoritățile pot utiliza o varietate de metode și tehnici adaptate vârstei, nevoilor și nivelului de înțelegere al copiilor, printre care:

–

mecanisme de exprimare spontană: dezvoltarea unor canale accesibile prin care copiii pot transmite sugestii, sesizări sau reclamații într-un mod ad-hoc, inclusiv în afara cadrului formal al consultărilor;

–

chestionare și sondaje de opinie: aplicarea de instrumente standardizate care să capteze perspectivele copiilor asupra politicilor publice, serviciilor existente sau eventualelor disfuncționalități;

–

consultări organizate: desfășurarea de activități de consultare sub forma unor întâlniri de grup, ateliere tematice sau evenimente de amploare, adaptate contextului și obiectivelor stabilite;

–

tehnici participative și creative: folosirea desenelor, colajelor, teatrului, materialelor video, muzicii sau jocurilor pentru a facilita exprimarea ideilor de către copiii care comunică mai ușor prin metode nonformale;

–

implicarea copiilor ca facilitatori: sprijinirea copiilor în organizarea și coordonarea unor activități destinate colegilor lor, precum: producerea de materiale informative, dezvoltarea de canale de comunicare între egali, participarea în evaluarea inițiativelor cu impact asupra copiilor;

–

crearea de grupuri consultative ale copiilor și tinerilor: constituirea de structuri formale de participare care să contribuie în mod constant la luarea deciziilor;

–

includerea copiilor în structuri consultative existente: asocierea grupurilor de copii cu organisme consultative sau decizionale conduse de adulți, astfel încât vocea lor să fie parte integrantă a procesului decizional.

4.2.

Adaptarea limbajului și materialelor pentru copii Autoritățile pot folosi o serie de metode și tehnici în adaptarea limbajului și materialelor pentru copii, respectând următoarele:

–

claritate și simplitate - se recomandă evitarea jargonului administrativ și a termenilor tehnici prea complicați. Se recomandă completarea definițiilor pentru termenii greu de înțeles;

–

adecvare în funcție de vârsta copiilor participanți – materialele trebuie să fie elaborate în mod diferit, în funcție de vârsta copiilor, astfel încât acestea să aibă un conținut adecvat pentru categoria copiilor de până în 16 ani și altul mai detaliat pentru cei de peste 16-17 ani;

–

utilizarea unui ton prietenos - se va evita utilizarea unui stil formal și se va pune accentul pe folosirea unui limbaj prietenos cu copiii. Se vor oferi la nevoie exemple pentru o înțelegere mai facilă a termenilor/contextului;

–

suport vizual și interactiv - se vor folosi imagini, diagrame, infografice, videoclipuri și jocuri pentru o mai bună înțelegere. Un font clar, cu multă spațiere și fundal galben (pentru copiii cu dislexie);

–

accesibilitate pentru copiii cu dizabilități - toate materialele vor fi adaptate pentru nevăzători, copii cu dificultăți de învățare sau cu deficiențe auditive, inclusiv se va asigura, atunci când este cazul, prezența interpreților în limbaj mimico-gestual, în timpul activităților;

–

documentele să fie ușor de citit - să cuprindă în prima parte explicația temei propuse consultării, să conțină propoziții scurte, să utilizeze un limbaj simplificat și să explice termenii-cheie, ideile principale trebuie să fie însoțite de o singură imagine relevantă, să evite imaginile decorative, textul să fie aliniat pe o parte (cu aliniere la stânga), iar imaginile pe cealaltă parte, să utilizeze o dimensiune minimă a fontului de 14 puncte;

–

în situațiile în care printre participanți se află copii aparținând unei minorități naționale, etnice, lingvistice, imigranți etc., se recomandă asigurarea traducerii;

–

implicarea copiilor în elaborarea materialelor - copiii vor fi consultați în elaborarea materialelor utilizate în cadrul consultărilor pentru a exista garanții suplimentare că mesajele sunt ușor de înțeles.

4.3.

Adaptarea limbajului în funcție de vârsta copiilor Pentru a încuraja participarea copiilor este esențial ca limbajul utilizat în cadrul consultărilor să fie adaptat capacităților cognitive și nivelului de înțelegere corespunzător fiecărei grupe de vârstă:

–

copiii cu vârste de până la 16 ani pot înțelege concepte mai complexe dacă acestea sunt explicate clar, cu ajutorul unor exemple concrete. Se recomandă utilizarea unui limbaj simplu, propoziții scurte, explicații suplimentare atunci când este necesar și întrebări deschise care să stimuleze gândirea și exprimarea personală;

–

copiii cu vârsta de peste 16 ani sunt capabili să analizeze subiecte mai abstracte, să argumenteze opinii și să participe activ în dezbateri. În acest caz este recomandată utilizarea unui limbaj ușor formal, dar clar și accesibil, încurajând exprimarea liberă, dialogul și spiritul critic.

4.4.

Asigurarea accesibilității pentru toți copiii Pentru a asigura participarea incluzivă, consultările trebuie organizate astfel încât să răspundă nevoilor tuturor copiilor, indiferent de capacitățile fizice, nivelul de învățare sau mediul de proveniență.

Cu titlu de exemplu, pentru copiii cu dizabilități, la organizarea consultărilor trebuie să aibă în vedere următoarele:

–

asigurarea accesului fizic la locațiile de desfășurare (rampe, toalete adaptate etc.);

–

materiale în format audio pentru copiii cu deficiențe de vedere;

–

interpretare în limbaj mimico-gestual pentru copiii cu deficiențe de auz;

–

utilizarea suportului vizual și simplificarea mesajelor pentru copiii cu dificultăți de învățare.

Pentru copiii aparținând minorităților etnice, materialele pot fi traduse în limba maternă.

Pentru copiii din zone rurale sau fără acces la mijloace digitale de comunicare se recomandă organizarea unor întâlniri față în față, precum și distribuirea de materiale tipărite.

4.5.

Sprijinirea copiilor pentru înțelegerea materialelor În majoritatea activităților de consultare, copiii pot avea nevoie de sprijin pentru a înțelege conținutul materialelor, pentru a formula opinii într-un mod clar și constructiv și pentru a accesa informații relevante legate de temele discutate.

Este important ca aceștia să fie încurajați să solicite ajutor atunci când întâmpină dificultăți, prin canale de comunicare accesibile și prietenoase pentru ei. De asemenea, pot fi sprijiniți

în stabilirea unui contact cu specialiști din domeniul consultat, pentru a înțelege mai bine subiectul și a contribui într-un mod informat și eficient.

Încă de la începutul implicării lor, copiii trebuie să primească explicații clare privind scopul consultării și importanța rolului lor în acest proces. Asigurarea unui climat de încredere, onestitate și deschidere din partea adulților este esențială pentru a încuraja exprimarea liberă a ideilor și pentru a obține contribuții autentice, care pot influența pozitiv deciziile autorităților.

4.6.

Confidențialitate Copiii trebuie informați de la bun început cu privire la modul în care opiniile lor vor fi utilizate în cadrul procesului de consultare. Această informare ar trebui să fie oferită într-un format accesibil, atât pentru copii, cât și pentru reprezentanții lor legali. Modelul-cadru de informare a persoanelor participante la consultare este prevăzut în

anexa nr. 1

care face parte integrantă din prezentul ghid.

Este recomandat ca autoritățile să valorizeze participarea copiilor în mod public, recunoscând contribuția lor în procesul decizional. Această recunoaștere poate fi reflectată, de exemplu, prin publicarea unor concluzii privind consultările sau prin menționarea explicită a participării copiilor în discursuri publice, documente strategice sau alte materiale de comunicare referitoare la subiectele abordate.

4.7.

Protecția datelor cu caracter personal Pe întreg parcursul organizării și desfășurării consultărilor, precum și ulterior, în etapa de analiză și raportare, autoritățile au responsabilitatea de a asigura respectarea integrală a prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.

Toate activitățile vor fi desfășurate în conformitate cu prevederile

Regulamentului (UE) 2016/679

al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și a dispozițiilor naționale în domeniul protecției datelor.

4.8.

Asigurarea unui mediu sigur și prietenos cu copiii Pentru desfășurarea în condiții optime a consultărilor publice cu copiii este esențial ca întregul proces să se desfășoare întrun cadru sigur, incluziv și prietenos, care respectă și susține drepturile și nevoile fiecărui copil.

Principiile esențiale ale unui mediu sigur și prietenos sunt următoarele:

–

respect și egalitate - toți copiii trebuie tratați cu demnitate și respect, fără nicio discriminare pe criterii de vârstă, gen, etnie, dizabilitate sau alte diferențe;

–

nondiscriminare și protejarea împotriva intimidării - consultările trebuie să se desfășoare într-un cadru lipsit de presiuni, bullying sau influențe externe;

–

libertate de exprimare - copiii trebuie încurajați să își exprime liber opiniile, având certitudinea că sunt ascultați și luați în serios;

–

confidențialitate - datele personale ale copiilor trebuie protejate, iar opiniile exprimate vor fi utilizate exclusiv în scopul consultării;

–

adaptare la nevoile copiilor - mediul fizic și digital trebuie să fie accesibil, prietenos și adaptat capacităților și preferințelor copiilor.

Pentru respectarea principiilor mai sus menționate, autoritățile au următoarele responsabilități:

–

să asigure un cadru sigur, incluziv și prietenos în care copiii să se simtă confortabil și să participe fără teama de a fi judecați;

–

să se asigure că timpul și resursele sunt puse la dispoziție pentru a le permite o participare informată și eficientă;

–

să utilizeze metodele dezvoltate cu sau în consultare cu copiii;

–

să se asigure că adulții sunt instruiți pentru a sprijini participarea copiilor într-un mod prietenos și adecvat vârstei;

–

să se asigure că spațiile pentru organizarea întâlnirilor, precum și spațiile pentru activități sunt prietenoase copiilor, accesibile celor cu dizabilități și adaptate nevoilor tuturor copiilor;

–

să se asigure că informațiile sunt furnizate copiilor într-un format prietenos, accesibil și ușor de înțeles.

4.9.

Crearea unui spațiu sigur pentru consultări Mediul fizic sigur și confortabil se asigură prin:

–

selectarea unei spațiu accesibil și prietenos cu copiii (de exemplu, școală, bibliotecă, centru comunitar, spațiu verde etc.);

–

amenajarea corespunzătoare a spațiului - scaune și mese adaptate copiilor, colțuri creative pentru desen sau joc etc.;

–

amenajarea unui decor prietenos - cu materiale vizuale atractive și mesaje motivaționale.

Mediul emoțional sigur poate fi asigurat prin:

–

facilitatori pregătiți în lucrul cu copiii (a se vedea

anexa nr. 2 la ordin - Ghidul metodologic

pentru selectarea și pregătirea persoanelor responsabile de realizarea procesului de participare a copiilor în procesele decizionale din autoritățile publice centrale și locale);

–

stabilirea unor reguli clare de respect reciproc, elaborate împreună cu copiii;

–

utilizarea de metode alternative de exprimare: scris, desen, jocuri de rol etc.;

–

participarea voluntară a copiilor, fără presiuni și fără constrângeri;

–

oferirea de suport emoțional, prin implicarea unor adulți de încredere sau personal specializat, dacă este necesar.

În cadrul consultărilor pentru a asigura un mediu prietenos pot fi utilizate următoarele metode:

–

activități interactive și jocuri pentru a reduce emoțiile copiilor și a încuraja exprimarea liberă;

–

împărțirea în grupuri mici, pentru a asigura un confort sporit copiilor;

–

cutia de sugestii anonime pentru copiii mai retrași sau timizi.

Asigurarea siguranței în mediul online:

În situațiile în care consultările se desfășoară online trebuie respectate următoarele măsuri:

–

utilizarea unor platforme sigure, care asigură protecția datelor cu caracter personal, conform normelor legale în domeniu;

–

controlul accesului participanților la consultări pentru a preveni intruziunea persoanelor neautorizate;

–

limitarea informațiilor personale partajate;

–

moderarea activă a discuțiilor pentru a preveni limbajul inadecvat.

4.10.

Informarea autorității cu privire la starea de sănătate a copilului În situația în care copilul participant la activitățile de consultare este diagnosticat cu o alergie alimentară sau medicamentoasă sau necesită utilizarea unor dispozitive asistive (aparate vizuale, auditive și/sau de mobilitate), părintele sau, după caz, reprezentantul legal are responsabilitatea de a comunica aceste informații autorității, în vederea asigurării siguranței copilului și a unei bune desfășurări a activităților.

Informațiile relevante vor fi completate de către părintele sau reprezentantul legal în acordul privind participarea copilului prevăzut în

anexa nr. 2

care face parte integrantă din prezentul ghid.

În cazul în care minorul este însoțit la eveniment de o altă persoană decât părintele sau reprezentantul legal, aceștia din urmă vor desemna în mod expres un însoțitor prin completarea corespunzătoare a anexei nr. 2 la prezentul ghid.

Capitolul V Desfășurarea consultărilor

5.1.

Organizarea logistică a evenimentelor de consultare Autoritățile parcurg următoarele etape înaintea organizării activităților de consultare:

–

planificarea și organizarea evenimentului de consultare, stabilind următoarele elemente esențiale: [ ] scopul consultării - de ce este importantă această consultare cu copiii și ce se dorește să se obțină;

[ ] resursele necesare - bugetul estimat și echipa implicată (logistică, facilitatori, coordonatori etc.);

[ ] persoanele-cheie - desemnarea responsabilului de eveniment și a facilitatorului/facilitatorilor;

[ ] detaliile consultării - tema propusă și numărul estimat de copii participanți;

[ ] întrebările de consultare - formularea clară a subiectelor asupra cărora copiii vor fi consultați;

[ ] valorificarea rezultatelor - modul în care concluziile consultării vor fi folosite în elaborarea politicilor publice relevante pentru copii;

–

stabilirea bugetului necesar și a resurselor umane - va fi estimat bugetul necesar și se vor aloca resursele umane corespunzătoare, care vor fi asigurate pe parcursul întregului proces, pentru organizarea, implementarea, documentarea și desfășurarea activităților postconsultare;

–

identificarea și desemnarea persoanei responsabile cu realizarea procesului de consultare a copiilor, în conformitate cu criteriile de selecție și responsabilitățile prevăzute în

Ghidul metodologic

pentru selectarea și pregătirea persoanelor responsabile de realizarea procesului de participare a copiilor în procesele decizionale din autoritățile publice centrale și locale, prevăzut în

anexa nr. 2 la ordin ;

–

desemnarea unui facilitator - în situația în care persoana responsabilă cu realizarea procesului de participare a copiilor la consultările publice nu este și facilitator în cadrul evenimentului, autoritatea va identifica și selecta o persoană care să faciliteze comunicarea în cadrul evenimentului;

–

identificarea profilului participanților (grupa de vârstă, sexul, experiența, regiunea, limba etc.) pentru a asigura o participare diversă și reprezentativă;

–

identificarea spațiului pentru organizarea consultării: se recomandă alegerea unui spațiu adecvat organizării consultărilor, recomandându-se un mediu flexibil, care să permită amenajarea mobilierului conform preferințelor copiilor (evitând sălile cu locuri fixe, tip conferință). Spațiul trebuie să fie adaptabil pentru diverse activități, inclusiv teatru, artă sau discuții de grup mic și să asigure accesibilitate pentru copii cu dizabilități, inclusiv facilități pentru odihnă. De asemenea, va trebui să fie disponibilă o zonă separată pentru luat masa și un acces facil la zonele exterioare pentru agrement și recreere;

–

implicarea copiilor în organizare: copiii sunt implicați în stabilirea agendei consultării și a designului evenimentului, inclusiv în programarea pauzelor și identificarea metodelor interactive pentru a formula opinii și a primi feedback;

–

asigurarea unui proces de selecție echitabil și incluziv: participarea copiilor va fi deschisă și accesibilă, incluzându-i pe toți cei afectați de tema consultării, printr-un proces de selecție echitabil;

–

programarea consultărilor: consultările vor fi programate din timp, pentru a permite copiilor să se pregătească corespunzător și să participe activ;

–

prezentarea în mod transparent a informațiilor aferente consultărilor: copiii vor fi informați despre scopul consultărilor, perioada aferentă, modul de implicare, beneficiile participării, precum și modul în care vor fi utilizate informațiile;

–

pregătirea adulților participanți la consultări (organizatori, facilitatori): persoanele adulte participante vor fi informate despre menținerea unui mediu sigur și prietenos cu copiii, prin utilizarea unui limbaj și a unor comportamente adecvate, care să încurajeze;

–

informarea și obținerea consimțământului informat: autoritatea va asigura informarea completă și detaliată a părinților sau, după caz, a reprezentantului legal și va obține consimțământul lor scris.

În timpul consultărilor se pune un accent deosebit pe următoarele aspecte:

–

prioritizarea protecției copiilor și a interesului lor superior în cadrul consultărilor - toate activitățile desfășurate vor respecta principiul interesului superior al copilului, garantânduse un mediu adecvat și sigur pentru participare;

–

asigurarea suportului logistic și administrativ necesar - se va asigura, dacă este cazul, transportul pentru copii, precum și crearea unui mediu sigur și de încredere, care să încurajeze o participare activă și constructivă, permițându-le acestora să își exprime opiniile într-un mod liber;

–

recunoașterea diversității experiențelor și perspectivelor copiilor: vor fi luate în considerare și apreciate diferențele de vârstă, gen, rasă, etnie, dizabilitate și alți factori care pot influența perspectivele și experiențele individuale ale copiilor;

–

implicarea mass-mediei, atunci când este relevant sau oportun: se va facilita, acolo unde este posibil, implicarea massmediei pentru a amplifica și a da mai multă vizibilitate opiniilor și mesajelor exprimate de copii în cadrul consultărilor.

După finalizarea consultărilor se vor urmări obiective precum:

–

identificarea, analizarea și evaluarea rezultatelor consultării: evaluarea procesului de consultare va include o analiză detaliată a feedbackului colectat și a modului în care acesta poate contribui la îmbunătățirea politicilor publice și a deciziilor care îi privesc pe copii;

–

diseminarea rezultatelor către copii: rezultatele consultării vor fi comunicate copiilor într-un format accesibil, care va include reprezentări vizuale clare și ușor de înțeles. Copiii vor fi invitați să participe activ la elaborarea raportului, pentru a se asigura că opiniile lor sunt reflectate cât mai fidel;

–

obținerea unor sugestii și observații din partea autorității: se va solicita feedback din partea autorității privind modul în care au fost integrate opiniile și mesajele exprimate de copii în cadrul consultărilor.

5.2.

Facilitarea dialogului și implicarea activă a copiilor Facilitarea dialogului și implicarea activă a copiilor reprezintă un principiu esențial în procesul de consultare, având ca scop asigurarea unei participări eficiente, informate și respectuoase a acestora în cadrul procesului decizional. În acest sens pot fi avute în vedere următoarele:

–

informarea copiilor în mod clar, accesibil și adecvat vârstei despre scopul consultării, modul în care opiniile lor vor fi utilizate, impactul pe care îl pot avea asupra deciziilor;

–

evitarea manipulării - copiii nu trebuie folosiți ca instrumente pentru a legitima decizii deja luate sau pentru a influența deciziile autorităților;

–

organizarea consultărilor cu respectarea principiilor etice și a drepturilor copilului.

5.3.

Documentarea și comunicarea rezultatelor Documentarea și comunicarea rezultatelor consultărilor cu copiii privind politicile publice cu impact asupra drepturilor acestora este esențială pentru a ne asigura că vocile lor sunt auzite și luate în considerare în procesul decizional.

Procesul de documentare a consultărilor include următoarele etape:

–

înregistrarea datelor, informațiilor și opiniilor: informațiile colectate în cadrul consultării sunt organizate într-o formă sistematică, pentru a asigura claritatea și accesibilitatea acestora;

–

analizarea datelor, informațiilor și opiniilor: informațiile colectate în cadrul consultării sunt analizate pentru a identifica tendințele, preocupările și sugestiile exprimate de copii;

–

sintetizarea informațiilor: redactarea unui raport clar și concis care să reflecte principalele concluzii și recomandări, oferind o imagine fidelă a rezultatelor consultării.

5.4.

Comunicarea rezultatelor consultărilor:

–

comunicarea rapoartelor tuturor părților interesate relevante, precum: decidenți politici, organizații neguvernamentale din domeniu, copii care au participat la consultări și, bineînțeles, publicului larg, prin diverse canale de comunicare precum mass-media, site-uri web, rețele sociale etc.;

–

autoritățile publică rapoarte care să reflecte concluziile consultărilor cu copiii și modul în care opiniile acestora au fost luate în considerare la elaborarea documentelor de politică publică și în cadrul procesului decizional;

–

pentru a susține participarea copiilor se recomandă ca aceștia să primească un rezumat accesibil, adaptat vârstei și nevoilor acestora, de exemplu, printr-un vizual ilustrativ, un pliant sau un videoclip explicativ;

–

organizarea unor sesiuni de feedback cu copiii, pentru a le explica modul în care opiniile lor au fost integrate și utilizate în elaborarea politicilor publice sau a măsurilor propuse.

Capitolul VI Evaluarea și monitorizarea

6.1.

Evaluarea impactului consultărilor Evaluarea impactului consultărilor va fi realizată prin analiza indicatorilor specifici, care măsoară schimbările concrete care au avut loc în viața copiilor ca urmare a participării lor la consultările publice organizate de autorități. Acești indicatori sunt esențiali pentru a evalua efectele pe termen lung ale implicării copiilor și modul în care opiniile lor influențează procesul decizional.

Se recomandă analizarea următorilor indicatori:

–

indicatori de ieșire (output) - măsoară gradul de angajament față de participarea copiilor și crearea unui mediu favorabil acestora. Exemplu: organizarea și desfășurarea consultărilor cu copiii;

–

indicatori de rezultat (outcome) - evaluează schimbările comportamentale și instituționale ce rezultă din participarea copiilor la consultările publice. Exemplu: numărul de recomandări sau opinii exprimate de copii care au fost implementate de autorități;

–

indicatori de impact - măsoară schimbările pe termen lung în viața copiilor, ca urmare a influenței politicilor publice. Exemplu: îmbunătățirea bunăstării copiilor ca rezultat al politicii publice adoptate ca urmare a consultărilor participative ale copiilor.

6.2.

Monitorizarea implementării recomandărilor În vederea monitorizării implementării recomandărilor/opiniilor copiilor este esențial să existe:

–

responsabilitate clară - identificarea precisă a autorității responsabile de implementarea fiecărei recomandări (de exemplu, autorități locale, autorități centrale etc.);

–

urmărirea progresului - prin stabilirea unor termene-limită pentru implementarea recomandărilor, precum și prin organizarea unor întâlniri periodice în cadrul cărora se evaluează progresul și se identifică măsurile necesare pentru sprijinirea sau, după caz, accelerarea implementării recomandărilor;

–

feedback comunicat copiilor - furnizarea unui feedback clar referitor la modul în care recomandările lor au fost integrate și crearea de rapoarte accesibile pentru copii, astfel încât aceștia să poată observa impactul contribuțiilor lor.

6.3.

Feedback și îmbunătățirea continuă a procesului Pentru a obține un feedback autentic și relevant pot fi utilizate diverse metode și instrumente, cum ar fi: chestionare anonime pentru a încuraja exprimarea sinceră a opiniilor copiilor, interviuri și grupuri de discuție pentru a identifica experiențele și provocările cu care se confruntă copiii în cadrul procesului de consultare, precum și jurnale de participare în care copiii își pot nota percepțiile despre proces.

Un sistem de feedback bine organizat poate contribui semnificativ la asumarea responsabilității autorității față de participarea copiilor.