Decizia nr. 95/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Gheorghe Preotu în Dosarul nr. 2.888/258/2016 al Judecătoriei Miercurea Ciuc și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 45D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât, raportat la

art. 16 din Constituție , se compară categorii diferite, solicitându-se aplicarea unui tratament egal. De asemenea, critica de neconstituționalitate raportată la

art. 21 din Constituție

este inadmisibilă, deoarece accesul liber la justiție presupune accesul la o instanță, or, autorul excepției este nemulțumit că cererile se soluționează de către un judecător, așa încât norma constituțională invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 6 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.888/258/2016, Judecătoria Miercurea Ciuc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Preotu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni având ca obiect constatarea dării în plată, formulată în temeiul

Legii nr. 77/2016 .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că este neconstituțional ca o categorie profesională, exceptată perpetuu de la recalcularea sau aplicarea altor legi în privința drepturilor de pensie acordate pe o lege similară (a se vedea

Decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 ), în comparație cu categoria profesională a militarilor (a căror pensie a fost recalculată și diminuată), să procedeze la analiza condițiilor impreviziunii tocmai din această perspectivă, să analizeze aspecte care țin de riscul supraadăugat al contractului de credit, să constate că nu reprezintă un risc aceste tăieri și diminuări de venituri periodice și să aibă dreptul legal să judece cauze pentru alte categorii profesionale care sunt exceptate de la recalcularea sau aplicarea altor legi în privința drepturilor de pensie, în privința analizării din perspectiva teoriei impreviziunii.

6.

De asemenea, autorul excepției apreciază că are un interes legitim în invocarea acesteia, deoarece prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, i-au fost diminuate veniturile, or, categoria profesională a magistraților, exceptată de la aplicarea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, este chemată să analizeze dacă aceste diminuări de venituri reprezintă un risc supraadăugat contractului de credit.

7.

În final, se mai susține că nu judecătoria sau alte instanțe de judecată ar trebui să judece cauzele prevăzute de

Legea nr. 77/2016 , ci o altă entitate juridică, imparțială și echitabilă în aplicarea acestei legi, din perspectiva excepțiilor de la recalcularea sau aplicarea altor legi în privința drepturilor de pensie, acordate în baza unei legi similare acestei categorii profesionale.

8.

Judecătoria Miercurea Ciuc apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul este cel care stabilește competența instanțelor judecătorești în ceea ce privește soluționarea diferitelor tipuri de cauze, conform

art. 126 alin. (1)

și

(2) din Constituție , iar accesul liber la justiție prevăzut de

art. 21 din Constituție

nu este îngrădit prin legiferarea competenței în soluționarea prezentei cauze către judecătorii, conform

art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 . În temeiul

art. 61 din Constituție , Parlamentul este unica autoritate legiuitoare îndrituită să reglementeze organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, potrivit cărora: „Cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.“

13.

Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 21

privind accesul liber la justiție,

art. 24

privind dreptul la apărare,

art. 47

referitor la nivelul de trai,

art. 52

privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și

art. 146 lit. d)

privind atribuțiile Curții Constituționale.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. 7 din Legea nr. 77/2016

reprezintă norme de procedură aflate la dispoziția creditorului în situațiile în care acesta consideră că notificarea formulată de debitor, potrivit

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 , nu îndeplinește condițiile prevăzute de

Legea nr. 77/2016 . Dispozițiile

alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 77/2016 , criticate prin prezenta excepție de neconstituționalitate, prevăd că soluționarea contestației este de competența judecătoriei în circumscripția căreia domiciliază consumatorul, judecata făcându-se de urgență, cu citarea părților.

15.

Curtea observă însă că, în argumentarea pretinsei neconstituționalități a

art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 , autorul acesteia doar afirmă că se încalcă dispozițiile

art. 16 ,

21 ,

24 ,

47 ,

52

și

art. 146 lit. d) din Constituție

și realizează unele comparații între magistrați și militari sub aspectul statutului profesional al acestora, fără să arate în ce anume ar consta neconcordanța reglementării legale criticate cu textele Legii fundamentale invocate. Or, potrivit

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, întrucât instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate.

16.

Prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente.

17.

În jurisprudența sa, Curtea a statuat că simpla indicare a temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepției ( Decizia nr. 426 din 21 iunie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 7 septembrie 2018, paragraful 23). În același sens s-a statuat și prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional sar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.“

18.

Prin urmare, în lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a prevederilor de lege criticate față de textele din Constituție enumerate, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția formulată într-o atare manieră este inadmisibilă.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.-d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Gheorghe Preotu în Dosarul nr. 2.888/258/2016 al Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Miercurea Ciuc și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.