Decizia nr. 181/2025

alin. (1) și (2):

Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.

La stabilirea venitului impozabil lunar aferent sumelor primite ca plată unică potrivit

Legii nr. 411/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, și

Legii nr. 204/2006 , cu modificările și completările ulterioare, fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit potrivit prevederilor alin. (1).

–

alin. (1) și (2):

Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reține și de a-l plăti la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.

Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

13.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 1

- Statul român, ale

art. 4

- Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale

art. 16

- Egalitatea în drepturi, ale

art. 41

- Munca si protecția socială a muncii, ale

art. 44

- Dreptul de proprietate privată, ale

art. 47

- Nivelul de trai, ale

art. 53

- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale

art. 56

- Contribuții financiare și ale

art. 136

- Proprietatea. De asemenea, este menționat

art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată s-a regăsit și în

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, și a format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care este

Decizia nr. 735 din 20 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 7 martie 2019.

15.

Cu acel prilej, în paragrafele 19-21 ale deciziei precitate, Curtea a subliniat că nicio dispoziție constituțională nu statuează în sensul că veniturile din pensii nu ar fi impozabile, iar dispozițiile

art. 41

și cele ale

art. 47 alin. (2) din Constituție , referindu-se la dreptul la protecție socială și, respectiv, la dreptul la pensie, nu au semnificația interzicerii posibilității impozitării pensiilor. Mai mult, întrucât determinarea categoriilor de venituri supuse impozitării, precum și a condițiilor de impozitare intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului și având în vedere

art. 139 alin. (1) din Constituție , potrivit căruia „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“, rezultă, fără echivoc, că impozitarea pensiilor pentru partea care depășește o anumită sumă pe lună nu poate fi considerată o dublă impozitare. Dimpotrivă, această impozitare (ce reprezintă o cotă de impozit asupra veniturilor din pensii) constituie o măsură socială prin care se majorează bugetul public național, care, potrivit

art. 138 alin. (1) din Constituție , cuprinde, printre altele, și bugetul asigurărilor sociale de stat și, prin urmare, creează posibilitățile bugetare pentru majorarea corespunzătoare a pensiilor, precum și pentru asigurarea unui minim nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării. Curtea a mai reținut că prin impozitarea unor categorii de venituri, și anume a acelor pensii peste un anumit cuantum, nu se aduce atingere dreptului de proprietate privată, garantat prin

art. 44 alin. (1) din Constituție . Curtea a arătat că însăși proprietatea este supusă impozitării, iar una dintre îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, prevăzută la

art. 56 alin. (1) din Constituție , este să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. Impozitarea doar a acelei părți a venitului din pensie care depășește o anumită valoare, modificabilă în timp în funcție de rata inflației sau de alți factori luați în considerare de legiuitor, constituie o opțiune a acestuia și depinde de posibilitățile financiare ale statului într-o anumită perioadă, pentru dimensionarea măsurilor de protecție socială (a se vedea, în acest sens, și

Decizia nr. 321 din 20 noiembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2002).

16.

De asemenea, prin

Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025, paragraful 105, în ceea ce privește sistemul de impozitare a pensiilor, Curtea a subliniat că veniturile obținute de beneficiarii pensiilor din sistemul public și ai celor de serviciu stabilite prin legi speciale, inclusiv pensiile militare, au fost impozitate în perioada activă a acestora, tocmai pentru a contribui la cheltuielile publice, între care se află și veniturile din pensii, astfel încât nu există niciun motiv rezonabil pentru a se realiza o impozitare progresivă sau excesivă în perioada pasivă a vieții titularului pensiei, respectiv o impozitare excesivă a veniturilor din pensie. În acest context, făcând referire la soluția legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea a constatat că rațiunea diminuării treptate a procentului de impozitare aplicabil veniturilor din pensii, ajungând în prezent la 10%, procent cu privire la care se observă că este păstrat de legiuitor ca punct de referință pentru impozitarea pensiilor, a fost aceea de a reflecta cât mai fidel baza de calcul al pensiei, indiferent de tipul acesteia. Ca atare, sistemul de impozitare trebuie să fie identic pentru toți beneficiarii de pensii, așa cum s-a demonstrat în cele peste două decenii de aplicare a impozitului proporțional în valoare fixă, iar baza de calcul al pensiei, o dată stabilită de legiuitor, trebuie menținută și nu poate fi supusă unor modificări care, indirect, duc la diminuarea acesteia.

17.

Ca atare, prin considerentele deciziilor antereferite, instanța de contencios constituțional confirmă constituționalitatea soluției legislative ce formează obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, respectiv faptul că venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare, iar impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii astfel determinat. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 100

și ale

art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 , în redactarea criticată, în raport cu prevederile constituționale menționate în susținerea acesteia, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

18.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 53 din Legea fundamentală , menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale dezvoltate în dinamica controlului de constituționalitate, acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece dispozițiile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale în sensul prevăzut de textul constituțional ( Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26), ci vizează aspecte ce țin de impozitarea unor venituri din pensii.

19.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ghiocel Ioan Vasile în Dosarul nr. 2.022/115/2020 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 100 alin. (1)

și

(2)

și ale

art. 101 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , astfel cum au fost modificate și completate prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 2/2017

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

și pentru modificarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății și prin

art. I pct. 30

și

pct. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2025.