Convenția din 29 aprilie 1986

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se aplică persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe avere stabilite într-un stat contractant, indiferent de modul cum sînt percepute.

2. Sînt considerate impozite pe venit și pe avere toate impozitele percepute pe venitul total, pe averea totală sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe cîștigurile din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile, impozitele pe totalul retributiilor plătite de întreprinderi, precum și impozitele pe creșterea valorii averii.

3. Impozitele asupra cărora se aplică convenția sînt:

a) În Iugoslavia:

i) impozitul pe venit;

îi) impozitul pe venitul personal al muncitorilor;

iii) impozitul pe venitul personal obținut din exercitarea activității agricole;

iv) impozitul pe venitul personal obținut din activității economice;

v) impozitul pe venitul personal obținut din activități profesionale;

vi) impozitul pe redevențele obținute din drepturi de autor, patente și inovații tehnice;

vii) impozitul pe venitul obținut din avere și din drepturi asupra averii;

viii) impozitul pe avere;

ix) impozitul pe venitul total al cetățenilor;

x) impozitul pe venitul persoanelor străine angajate în activități economice și profesionale;

xi) impozitul pe beneficiul obținut de o persoană străină din investițiile efectuate într-o organizație iugoslava de muncă asociata;

xii) impozitul pe beneficiul din activitatea de transport obținut de o persoană străină care nu are agenție pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

(mai jos denumite impozit iugoslav).

b) În România:

i) impozitul pe veniturile din retribuții;

îi) impozitul pe veniturile din lucrări de litere, arta și știința;

iii) impozitul pe veniturile din colaborări la publicații, expertize și din alte asemenea surse;

iv) impozitul pe veniturile din colaborări la spectacole, radio, televiziune sau cinematografie;

v) impozitul pe veniturile obținute din România de persoanele fizice și juridice nerezidente;

vi) impozitul pe beneficiile societăților constituite în Republica Socialistă România cu participare română și străină;

vii) impozitul pe veniturile din activități creative, cum ar fi meseriile, profesiile libere, precum și din întreprinderi altele decît cele de stat;

viii) impozitul pe veniturile din închirieri de clădiri și terenuri;

ix) impozitul pe veniturile realizate din activități agricole

(mai jos denumite impozit român).

4. Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite de natura identică sau analoagă care, după data semnării convenției, se vor adauga celor existente sau le vor înlocui. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse legislatiilor lor fiscale.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții:

a) Termenul Iugoslavia înseamnă Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Iugoslaviei și o suprafața dincolo de marea teritorială a Iugoslaviei, în cadrul căreia Iugoslavia poate, pe baza legislației interne și în conformitate cu dreptul internațional, sa exercite drepturi explorare și exploatare a resurselor naturale, biologice și minerale aflate în apele marii, solul și subsolul acesteia.

b) Termenul România înseamnă Republica Socialistă România și, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României și o suprafața dincolo de marea teritorială a României, în cadrul căreia România poate, pe baza legislației interne și în conformitate cu dreptul internațional, sa exercite drepturi de explorare și exploatare a resurselor naturale, biologice și minerale aflate în apele marii, solul și subsolul acesteia.

c) Termenii un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă Iugoslavia sau România, după cum cere contextul.

d) Termenul național înseamnă:

i) în cazul Iugoslaviei, orice persoană fizica avînd naționalitatea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în conformitate cu legislația iugoslava;

îi) în cazul României, orice persoană fizica avînd cetățenia Republicii Socialiste România, în conformitate cu legislația română în vigoare.

e) Termenul persoana înseamnă o persoană fizica și orice persoană juridică.

f) Termenul societate înseamnă:

i) în ce privește Iugoslavia, o organizație de muncă asociata și orice altă persoană juridică supusă impozitării;

îi) în ce privește România, orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă constituită conform legislației române și orice entitate considerată persoana juridică în vederea impozitării.

g) Termenii întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă:

i) în ce privește Iugoslavia, o organizație de muncă asociata și alte organizații și comunități autoconduse, oameni ai muncii care desfășoară individual activități independente și o întreprindere constituită în afară teritoriului Iugoslaviei, care este condusă de un rezident iugoslav;

îi) în ce privește România, o întreprindere condusă de un rezident român.

h) Termenul baza fixa înseamnă un loc permanent în care se desfășoară activități profesionale.

i) Termenul trafic internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava, aeronava, vehicul feroviar sau rutier exploatat de o întreprindere care își are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului cînd nava, aeronava, vehiculul feroviar sau rutier este exploatat numai între locuri situate în celălalt stat contractant.

j) Termenul autoritate competentă înseamnă:

i) în ce privește Iugoslavia, Secretariatul Federal pentru Finanțe sau reprezentantul sau autorizat;

îi) în ce privește România, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul sau autorizat.

În aplicarea prezentei convenții de un stat contractant, orice termen care nu este definit mai sus va avea sensul care i se atribuie prin legislația acelui stat referitoare la impozitele asupra cărora se aplică convenția.

Articolul 4

Rezident

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, conform legislației acelui stat, este subiect de impunere în acel stat datorită domiciliului, rezidentei, sediului conducerii sau oricărui alt criteriu de natura analoagă.

2. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1 al acestui articol, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci statutul sau va fi rezolvat astfel:

a) va fi considerată rezidență a statului în care dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa. Dacă dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în ambele state, ea va fi considerată rezidență a statului cu care legăturile sale personale și economice sînt mai strinse (centrul intereselor sale vitale);

b) dacă statul în care are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă nu are o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre state, va fi considerată rezidență a statului în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă locuiește în mod obișnuit în ambele state sau dacă nu locuiește în mod obișnuit în nici unul dintre ele, va fi considerată rezidență a statului al cărui național este;

d) dacă este un național al ambelor state sau al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor transa problema de comun acord.

3. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1 al acestui articol, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, va fi considerată ca rezidență a statului în care este situat sediul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, termenul sediu permanent indica un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își exercită în total sau în parte activitatea sa.

2. Termenul sediu permanent cuprinde, îndeosebi:

a) un sediu de conducere;

b) o sucursala;

e) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier și

f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.

3. Un șantier de construcții sau de montaj constituie un sediu permanent numai dacă durează mai mult de 24 de luni.

4. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1, 2 și 3 ale prezentului articol, termenul sediu permanent nu include:

a) folosirea de instalații în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparținînd întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținînd întreprinderii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării;

c) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținînd întreprinderii în scopul exclusiv de a fi prelucrate de o alta întreprindere;

d) produsele sau mărfurile aparținînd unei întreprinderi expuse la un tirg sau expoziție și care sînt vîndute de către întreprindere după închiderea tirgului sau expoziției respective;

e) menținerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mărfuri ori pentru a stringe informații pentru întreprindere;

f) menținerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informații, pentru cercetări științifice sau activități analoage care au un caracter preparator sau auxiliar pentru întreprindere;

g) menținerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinatii din activitățile menționate la subparagrafele de la a) la f), cu condiția ca întreaga activitate a sediului stabil de afaceri rezultind din aceasta combinație să aibă caracter preparator sau auxiliar.

5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2, cînd o persoană - alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 6 - activează în numele unei întreprinderi și dispune de împuternicire, pe care o exercită în mod obișnuit într-un stat contractant, de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se va considera ca are un sediu permanent în acel stat cu privire la orice activități pe care acea persoana le desfășoară pentru întreprindere, în afară de cazul cînd activitățile unei asemenea persoane sînt limitate la cele menționate la paragraful 4 care, dacă ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, n-ar constitui un sediu permanent conform prevederilor acelui paragraf.

6. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta își exercită activitatea în acest celălalt stat prin intermediul unui curtier (broker), al unui comisionar general sau al oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.

7. Faptul ca o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate rezidență a celuilalt stat contractant sau care exercită activitatea în celălalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuși suficient pentru a face din oricare din aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din proprietăți imobiliare

1. Venitul obținut de un rezident al unui stat contractant din bunuri imobile (inclusiv venitul din exploatări agricole sau forestiere) situate în celălalt stat contractant poate fi impus în acel celălalt stat.

2. Termenul bunuri imobile va avea înțelesul prevăzut în legislația statului contractant în care bunurile respective sînt situate. Navele, vapoarele și aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

3. Dispozițiile paragrafului 1 al acestui articol se vor aplica veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea sub orice alta forma a bunurilor imobile.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 ale prezentului articol se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunurile imobile ale unei întreprinderi și veniturilor din bunurile imobile folosite la exercitarea unor servicii personale independente.

Articolul 7

Beneficiile întreprinderilor

1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuibile acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat, se va atribui în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată exercitind activități identice sau analoage, în condiții identice sau analoage și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor acorda ca deducere cheltuielile făcute pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare, efectuate fie în statul contractant în care se afla sediul permanent, fie în altă parte.

4. Beneficiile de atribuit sediului permanent vor fi determinate pe baza registrelor ținute separat de sediul permanent. Dacă aceste registre nu constituie o baza corespunzătoare pentru determinarea beneficiilor sediului permanent, atunci aceste beneficii se vor determina pe baza repartizării beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei părți componente. Metoda repartiției adoptată trebuie, totuși, să fie astfel stabilită încît rezultatele sa concorde cu principiile cuprinse în acest articol. Dacă apare necesar, autoritățile competente din statele contractante se vor strădui sa cada de acord asupra metodei de repartizare a beneficiilor întreprinderii.

5. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile de atribuit unui sediu permanent se vor determina în fiecare an prin aceeași metoda, afară de cazul cînd exista motive valabile și suficiente pentru a proceda altfel.

6. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

7. Orice beneficiu obținut în Iugoslavia de un rezident al României din investițiile sale într-o organizație de muncă asociata poate fi impus în Iugoslavia, dar impozit nu va depăși 10 la suta din asemenea beneficiu.

8. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, dispozițiile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Transporturi internaționale și transporturi pe cai navigabile interioare

1. Beneficiile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor rutiere și feroviare vor fi impuse numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Beneficiile obținute din exploatarea ambarcatiunilor angajate în transportul pe cai navigabile interioare vor fi impuse numai în statul contractant în care situat locul conducerii efective a întreprinderii.

3. Dacă locul conducerii efective a întreprinderii de transporturi maritime sau a unei întreprinderi de transport pe cai navigabile interioare este situat la bordul unei nave sau ambarcatiuni, atunci se va considera ca acestea se afla în statul contractant în care este situat portul de armare a navei sau ambarcatiunii, sau, dacă nu exista un atare port de armare, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava sau ambarcatiunea.

4. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol se vor aplica, de asemenea, beneficiilor din participarea într-un pool, la o exploatare în comun sau printr-o agenție internationala.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

Atunci cînd:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant,

și, fie într-un caz, fie în celălalt, între cele doua întreprinderi s-au stabilit ori impus condiții în relațiile lor comerciale sau financiare care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care ar fi revenit uneia dintre întreprinderi dacă n-ar fi fost acele condiții, dar datorită acelor condiții nu i-au mai revenit, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi și impuse în mod corespunzător.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidență a României unui rezident al Iugoslaviei se impun în Iugoslavia.

2. Totuși, aceste dividende pot fi impuse în România, unde societatea plătitoare de dividende este rezidență, potrivit legislației României, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 5 la suta din suma bruta a dividendelor.

Prevederile acestui paragraf nu vor afecta impozitarea societăților pentru beneficiile obținute din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende folosit în acest articol indica beneficiile distribuite de societățile mixte române subscriitorilor de capital.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol nu se aplică dacă beneficiarul dividendelor, fiind rezident al Iugoslaviei, desfășoară activități în România în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercita în România profesii independente printr-o baza fixa situata acolo și deținerea pachetului de acțiuni pe baza căruia sînt plătite dividendele este legată în mod efectiv de un astfel de sediu permanent sau baza fixa. În astfel de situații se vor aplica, după caz, prevederile art. 7 sau 15 din prezenta convenție.

5. Cînd o societate rezidență a Iugoslaviei obține beneficii sau venituri din România, România nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, decît în măsura în care astfel de dividende sînt plătite unui rezident din România sau în măsura în care deținerea pachetului de acțiuni în virtutea căruia sînt plătite dividendele este legată în mod efectiv de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în România, nici sa supună beneficiile nedistribuite ale societății vreunui impozit chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din România.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat.

2. Totuși, dobinzile menționate la paragraful 1 al acestui articol pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depăși 7,50 la suta din suma bruta a dobinzilor. Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Termenul dobinzi, asa cum este folosit în acest articol, indica venituri din efecte publice de stat, din titluri de obligațiuni, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii și din creanțe de orice natura, precum și alte venituri asimilate, de legislația fiscală a statului din care provin veniturile, cu alte venituri din împrumuturi.

Penalitățile pentru plata cu întîrziere nu vor fi considerate dobinzi în sensul acestui articol.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol nu se aplică dacă beneficiarul dobinzilor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activități în celălalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară profesii independente printr-o baza fixa situata acolo și creanta generatoare de dobinzi este efectiv legată de un astfel de sediu permanent sau baza fixa. În astfel de situații se vor aplica prevederile art. 7 sau 15 din convenție, după caz.

5. Dobinzile vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd plătitorul este un rezident al acelui stat.

6. Prin derogare de la prevederile paragrafului 5 al acestui articol, dobinzile vor fi considerate ca provin din statul contractant în care plătitorul de dobinzi își are sediul permanent sau o baza fixa de care împrumutatul pe baza căruia se plătesc dobinzile este efectiv legat și este purtător de dobinzi, chiar dacă plătitorul dobinzilor este sau nu rezident al statului contractant.

7. Dacă, pe considerentul unor relații speciale existente între plătitor și primitor sau între ambii și o altă persoană, suma dobinzilor plătite, ținînd cont de creanta pentru care s-a plătit aceasta, depășește suma care ar fi fost convenită de plătitor și primitor în lipsa unei astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămîne impozabilă conform legii fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Redevențele menționate în paragraful 1 al acestui articol pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acestui stat, însă impozitul astfel stabilit nu poate depăși 10 la suta din suma bruta a redevențelor. Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol indica plățile de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv filmele cinematografice și filmele sau benzile magnetice destinate televiziunii sau radiodifuziunii, oricărui brevet de invenție, marca de fabrica, desen sau model, plan, formula sau procedeu secret ori pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informații cu privire la experienta în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol nu se vor aplica dacă beneficiarul redevențelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate în celălalt stat contractant din cale provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, și dreptul sau bunul pentru care sînt plătite redevențele este efectiv legat de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. Într-un astfel de caz se vor aplica prevederile art. 7 sau art. 15, după caz.

5. Redevențele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd plătitorul este un rezident al acelui stat contractant.

6. Prin derogare de la prevederile paragrafului 5 al acestui articol, redevențele vor fi considerate ca provin din statul contractant în care plătitorul redevențelor își are sediul permanent sau o baza fixa în legătură cu care s-a stabilit obligația de plată a redevențelor și care sînt purtătoare de redevențe, chiar dacă plătitorul redevențelor este sau nu rezident al statului contractant.

7. Dacă, pe considerentul unor relații speciale între plătitor și primitor sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor plătite, ținînd seama de utilizarea, dreptul sau informația pentru care acestea sînt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiar în lipsa unei asemenea relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, ținînd seama și de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 13

Comisioane

1. Comisioanele provenind din România și plătite unui rezident al Iugoslaviei pot fi impuse în Iugoslavia.

2. Cu toate acestea, astfel de comisioane pot fi impuse în România, în conformitate cu legislația României, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la suta suma comisioanelor.

3. Termenul comisioane, asa cum este folosit în acest articol, înseamnă o plata facuta unui intermediar, unui reprezentant comisionar general sau oricărei alte persoane asimilate, de către legislația fiscală a României, unui astfel de intermediar sau reprezentant.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă primitorul comisioanelor, fiind rezident al Iugoslaviei, are în România un sediu permanent de care este legată efectiv activitatea care generează comisioanele. În asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7.

5. Comisioanele vor fi considerate ca provin din România cînd plătitorul este rezident al României. Cînd, totuși, persoana care are de plătit comisioanele indiferent dacă este sau nu rezidență a României, are în România un sediu permanent de care sînt legate activitățile pentru care este facuta plata și aceste comisioane sînt suportate de acel sediu permanent, atunci comisioanele vor fi considerate ca provin din România, unde este situat sediul permanent.

6. Cînd, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și primitor sau între aceștia și o altă persoană, suma comisioanelor plătite, ținînd seama de activitățile pentru care se plătesc, depășește suma pe care fi convenit-o plătitorul și primitorul în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz partea excedentară a plăților va rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 14

Cistiguri din capital

1. Cistigurile obținute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea bunurilor imobile aflate în celălalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ținînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unor profesii independente, inclusiv cîștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a unei asemenea baze fixe, sînt impozabile în acel celălalt stat.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2 al acestui articol, cîștigurile obținute din înstrăinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional, ambarcatiunilor angajate în transportul pe cai navigabile interioare sau a bunurilor mobile ținînd de exploatarea unor asemenea nave, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere sau ambarcatiuni vor fi impuse numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate la paragrafele 1, 2 și 3 ale acestui articol, sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează.

Articolul 15

Profesii independente

1. Veniturile realizate de către un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii libere sau a altor activități cu caracter independent vor fi impuse numai în acel stat, în afară de cazul cînd:

a) are o baza fixa la dispoziția sa în celălalt stat contractant în scopul desfășurării activității; în acest caz, numai partea de venit atribuibila acelei baze fixe poate impusa în acel celălalt stat contractant; sau

b) șederea sa în celălalt stat contractant este pe o perioadă sau perioade în suma de sau depasind în total 183 zile în anul fiscal vizat; în acest caz, numai partea din venit care este obținută din activitatea sa desfășurată în acel celălalt stat contractant poate fi impusa în acel celălalt stat.

2. Expresia profesii libere cuprinde, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a activității de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 16

Profesii dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 18, 19 și 21 din prezenta convenție, retribuțiile, salariile și alte remunerații similare pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate exercitată ca angajat sînt impozabile numai în acest stat, dacă activitatea nu este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea remunerată este exercitată în acest fel, remunerațiile primite acolo pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al acestui articol, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant, dacă:

a) primitorul rămîne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile în cursul anului calendaristic vizat, și

b) remunerațiile sînt plătite de către sau în numele unei persoane care nu este rezidență a celuilalt stat, și

c) remunerațiile nu sînt suportate de către un sediu permanent sau de o baza fixa pe care persoana o are în celălalt stat.

3. a) Remunerațiile plătite de un stat contractant sau o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane vor fi impuse numai în acel stat.

b) Remunerațiile plătite de un stat contractant sau o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice vor fi impuse numai în celălalt stat contractant dacă beneficiarul, care a desfășurat o munca în acel celălalt stat, este un rezident al acelui stat și care:

i) este un național al acelui stat; sau

îi) nu a devenit rezident al acelui stat numai în scopul de a presta o munca.

4. Remunerațiile obținute de o persoană fizica pentru munca prestată în legătură cu o activitate desfășurată de un stat contractant sau o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială vor fi impuse în conformitate cu prevederile paragrafelor 1 și 2 ale prezentului articol.

5. a) Remunerația obținută de un rezident al Iugoslaviei angajat în cadrul reprezentantei comerciale mixte a Iugoslaviei și Federației de turism iugoslave va fi impusa numai în Iugoslavia.

b) Remunerația obținută de un rezident al României angajat în cadrul Agenției comerciale a României și Oficiului român de turism va fi impusa numai în România.

6. Prin derogare de la dispozițiile precedente ale acestui articol, remunerațiile pentru activitatea salariata exercitată la bordul unei nave, aeronave, vehicul feroviar sau rutier exploatat în trafic internațional sau la bordul unei ambarcatiuni angajate în transportul pe cai navigabile interioare pot fi impuse în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 17

Venituri obținute din participarea în consiliile de administrație (tantieme)

1. Tantiemele și alte venituri similare obținute de un rezident al Iugoslaviei, în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți rezidente în România, pot fi impuse în România.

2. Tantiemele și alte venituri similare obținute de un rezident al României, în calitatea sa de membru al consiliului mixt de administrație al unei societăți rezidente în Iugoslavia, pot fi impuse în Iugoslavia.

Articolul 18

Artiști și sportivi

1. Prin derogare de la prevederile art. 15 și 16 ale prezentei convenții, veniturile obținute de artiștii de teatru, film, radio și televiziune, muzicienii, sportivii, precum și de alți profesionisti de spectacole din activitatea lor personală desfășurată în aceasta calitate, sînt impozabile în statul contractant în care aceste activități sînt exercitate.

2. Cînd veniturile în legătură cu activitățile practicate de un profesionist de spectacole sau sportiv, care sînt menționate în paragraful 1 al acestui articol, nu revine acestui profesionist însuși sau sportivului, ci altor persoane, prin derogare de la prevederile art. 7, 15 și 16 ale acestei convenții, acele venituri sînt impozabile în statul contractant în care se desfășoară activitatea artiștilor sau sportivilor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol, veniturile obținute în legătură cu activitățile menționate în paragraful 1 al acestui articol, în cadrul programelor de schimburi culturale și sportive aprobate de ambele state contractante, vor fi scutite de impozit în statul contractant în care se desfășoară aceste activități.

Articolul 19

Pensii

1. Pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca desfășurată în trecut ca angajat vor fi impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este primitorul pensiei.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al acestui articol:

a) orice pensie plătită de un stat contractant sau de o subdiviziune politica, o autoritate locală sau unitate administrativ-teritorială a acestuia în afară bugetului sau a fondurilor speciale, oricărei persoane fizice, va fi impusa numai în acel stat.

b) totuși, astfel de pensii vor fi impuse numai în celălalt stat contractant, dacă beneficiarul este un național sau un rezident al acelui stat.

3. Orice pensie obținută de o persoană fizica pentru munca prestată în legătură cu orice activitate industriala sau comercială desfășurată de unul dintre statele contractante sau de o subdiviziune politica, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială a acestuia va fi impusa numai în statul contractant în care persoana fizica este rezidență.

Articolul 20

Studenți

1. Sumele pe care le primește pentru întreținere, educare sau instruire un student, un practicant sau un stagiar, care este sau a fost, imediat anterior venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat contractant menționat numai în scopul educării sau instruirii sale, nu vor fi impuse în acel stat, cu condiția ca astfel de sume sa provină din surse din afară acelui stat.

2. În legătură cu alocațiile, bursele școlare și remunerațiile din munca salariata necuprinse în paragraful 1, un student, un practicant sau un stagiar la care se referă paragraful 1 va fi în plus îndreptățit, pe durata educării și instruirii, la aceleași scutiri, usurari și reduceri de impozite care se acordă rezidenților statului contractant în care studiază.

Articolul 21

Profesori

1. O persoana fizica care soseste într-un stat contractant în scopul predării sau al desfășurării de cercetări științifice la o universitate, școala sau alta instituție educațională recunoscută în acel stat contractant și care este sau a fost imediat anterior sosirii sale rezident al celuilalt stat contractant va fi scutită de impozit în primul stat contractant menționat pentru remunerația aferentă unei astfel de activități de predare sau științifice, pe o perioadă care să nu depășească 2 ani de la data primei sale sosiri în acel scop.

2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se aplică asupra venitului din cercetare, dacă astfel de cercetare nu este întreprinsă în interesul general, ci în primul rind în interesul personal al uneia sau mai multor persoane determinate.

Articolul 22

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, de oriunde provin, care n-au fost menționate în mod expres în articolele precedente ale prezentei convenții, sînt impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se aplică asupra venitului, altul decît venitul din bunurile imobile, dacă beneficiarul unui astfel de venit, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activități în celălalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo și dreptul sau bunurile pe baza cărora se plătește venitul sînt efectiv legate de un astfel de sediu permanent sau baza fixa. În astfel de situații se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

Articolul 23

Averea

1. Averea constituită din bunuri imobile deținută de un rezident al unui stat contractant și situata în celălalt stat contractant se impozitează în acel celălalt stat.

2. Averea constituită din bunuri mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau din bunuri mobile ținînd de o baza fixa la dispoziția unui rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant, în scopul exercitării unei profesii libere, este impozabilă în acel celălalt stat.

3. Navele, aeronavele, vehiculele rutiere și feroviare exploatate în trafic internațional, ambarcatiunile angajate pe cai navigabile interne și bunurile mobile ținînd de exploatarea unor astfel de nave, aeronave, vehicule rutiere și feroviare și ambarcatiuni sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective al întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de avere ale unui rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat.

Articolul 24

Metode de evitare a dublei impuneri

1. În Iugoslavia, dubla impunere va fi evitata după cum urmează:

1) cînd un rezident al Iugoslaviei obține venituri sau deține avere care, în conformitate cu prevederile prezentei convenții, sînt impuse în România, Iugoslavia, sub rezerva prevederilor subparagrafelor 2) și 3) ale acestui paragraf, va scuti de impozit astfel de venituri sau avere;

2) cînd un rezident al Iugoslaviei obține venituri care, în conformitate cu prevederile art. 10, 11 și 12 din prezenta convenție, pot fi impuse în România, Iugoslavia va acorda ca scădere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egala cu impozitul plătit în România. O astfel de scădere nu va depăși, totuși, acea parte a impozitului, asa cum a fost calculat înainte ca scăderea să fie acordată și care este atribuibila venitului obținut din România;

3) cînd, în conformitate cu orice prevedere a convenției, venitul obținut sau averea deținută de un rezident al Iugoslaviei este scutită de impozit în Iugoslavia, Iugoslavia poate aplica, în calcularea impozitului pe venitul sau averea rămasă unui astfel de rezident, o cota de impozit care ar fi fost aplicabilă dacă venitul sau averea scutită nu ar fi fost astfel scutită.

2. În România, dubla impunere va fi evitata după cum urmează:

1) cînd un rezident al României obține venituri sau deține avere care, în conformitate cu prevederile prezentei convenții, sînt impuse în Iugoslavia, România, sub rezerva prevederilor subparagrafelor 2) și 3) ale acestui paragraf, va scuti de impozit astfel de venituri sau avere;

2) cînd un rezident al României obține venituri care, în conformitate cu prevederile art. 11 și 12, pot fi impuse în Iugoslavia, România va acorda acelui rezident ca scădere din impozitul pe venit și din vărsămintele din beneficii efectuate de întreprinderile de stat din România la bugetul de stat o sumă egala cu impozitul plătit în Iugoslavia. O astfel de scădere nu va depăși, totuși, acea parte a impozitului, asa cum a fost calculat înainte ca scăderea să fie acordată și care este atribuibila unui asemenea venit obținut din Iugoslavia;

3) cînd, în conformitate cu orice prevedere a convenției, venitul obținut sau averea deținută de un rezident al României este scutită de impozit în România, România poate aplica în calcularea impozitului pe venitul sau averea rămasă unui astfel de rezident o cota de impozit care ar fi fost aplicabilă dacă venitul sau averea scutită nu ar fi fost astfel scutită.

Articolul 25

Nediscriminarea

1. Rezidentii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de impunere diferita sau mai împovărătoare decît impunerea sau obligațiile la care sînt sau pot fi supuși rezidentii acelui stat aflați în aceeași situație.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va face în acel celălalt stat în condiții mai puțin avantajoase decît impozitarea întreprinderilor acelui celălalt stat desfășurînd aceleași activități. Aceasta prevedere nu se va interpreta ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant nici un fel de înlesniri, reduceri sau deduceri personale pentru impozitare, pe baza statutului civil sau a responsabilităților familiale, pe care le acorda propriilor rezidenți.

3. Cu excepția cazurilor cînd se aplică prevederile art. 9, paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 7 al art. 12 din prezenta convenție, dobinzile, redevențele și alte sume plătite de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant, în scopul determinării beneficiului impozabil al unei astfel de întreprinderi, vor fi scăzute în aceleași condiții ca atunci cînd ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menționat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant față de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi scăzute, în vederea determinării averii impozabile a unei astfel de întreprinderi, în aceleași condiții ca atunci cînd ar fi fost contractate față de un rezident al primului stat menționat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, în totalitate sau în parte, deținut sau controlat direct sau indirect de unu sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menționat la nici un impozit sau obligație legată de impunere care să fie diferita sau mai împovărătoare decît acelea la care sînt sau ar putea fi supuse întreprinderile de același fel ale acestui prim stat menționat.

5. Prevederile prezentului articol se vor aplica impozitelor la care se referă art. 2 al prezentei convenții.

Articolul 26

Procedura amiabila

1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de unul sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformă cu prezenta convenție, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația naționala a acestor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului al cărui rezident este.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa aducă o rezolvare satisfăcătoare, să soluționeze problema pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu prezenta convenție.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultind din interpretarea sau aplicarea prezentei convenții. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de prezenta convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în scopul realizării unei înțelegeri în sensul paragrafelor 1, 2 și 3 ale acestui articol. Cînd, pentru a se ajunge la o înțelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb verbal de opinii, un atare schimb poate avea loc în cadrul unei comisii compuse din reprezentanții autorităților competente ale statelor contractante.

Articolul 27

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de astfel de informații în măsura în care este necesar pentru aplicarea dispozițiilor prezentei convenții sau ale legilor interne ale statelor contractante referitoare la impozitele vizate de prezenta convenție, în măsura în care impozitarea pe care ele o prevăd este conformă cu prezenta convenție. Orice informație astfel schimbată va fi considerată ca secret și va fi divulgată numai persoanelor sau autorităților implicate în stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezenta convenție.

2. În nici un caz prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu vor fi interpretate ca impunind autorităților competente ale unuia dintre statele contractante obligația:

a) de a dispune măsuri administrative contrare propriei legislații și practicii administrative a acelui stat contractant sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care ar putea fi obținute pe baza legislației sau în cadrul practicii sale administrative normale sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informații care ar divulga orice secret comercial sau oficial sau procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 28

Funcționari diplomatici și consulari

Nici o prevedere din prezenta convenție nu va afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acordate conform regulilor generale ale dreptului internațional sau în baza prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 29

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi ratificată și instrumentele de ratificare vor fi schimbate la București.

2. Prezenta convenție va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare și dispozițiile sale vor fi aplicabile cu privire la impozitele pe venit și pe avere aferente oricărui an fiscal începînd cu sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic următor celui în care s-au schimbat instrumentele de ratificare.

3. La data cînd aceasta convenție intră în vigoare, Convenția dintre România și Iugoslavia privitoare la suprimarea dublei impuneri și reglementarea asistenței administrative în materie de impozite directe, semnată la Belgrad la 30 ianuarie 1933, își încetează aplicabilitatea.

Articolul 30

Denunțarea

Prezenta convenție va rămîne în vigoare pe o durată nedeterminată.

Totuși, fiecare stat contractant poate să denunțe convenția, înainte de a 30-a zi a lunii iunie a fiecărui an calendaristic, începînd după al cincilea an următor celui intrării în vigoare a convenției, prin transmiterea notei de denunțare pe cai diplomatice.

În acest caz, convenția încetează de a mai avea efect cu privire la impozitele pe venit și pe avere pentru orice an fiscal începînd pe sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic următor aceluia în care s-a transmis nota de denunțare.

Drept care, subsemnații, fiind autorizați în buna și cuvenită forma, am semnat prezenta convenție.

Facuta în Belgrad la 29 aprilie 1986, în doua exemplare originale în limbile română, sirbo-croată și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe în interpretarea dispozițiilor acestei convenții, textul în limba engleza are precădere.

Pentru Guvernul

Republicii Socialiste România,

Petre Gigea

Pentru Consiliul Executiv

Federal al Republicii

Socialiste Federative Iugoslavia,

Vlado Klemencici