Decizia nr. 314/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România în Dosarul nr. 350/36/2019 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 675D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că stabilirea condițiilor pentru accederea la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție intră în competența exclusivă a legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 350/36/2019, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România, într-o cauză având ca obiect suspendarea executării și anularea Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.489 din 19 decembrie 2018 pentru aprobarea organizării concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în perioada 21 decembrie 2018-2 mai 2019.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, se critică faptul că modalitatea de accedere la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție constă doar în susținerea probei interviului, legiuitorul anihilând o garanție a derulării concursului într-un mod cât mai obiectiv, care să asigure accederea la instanța supremă a persoanelor cu un înalt nivel de pregătire profesională. Prin eliminarea probei scrise, cu caracter practic, și desfășurarea doar a probei interviului pentru candidații cu 10 ani vechime, se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calității activității magistraților, fiind sporită doza de subiectivism și creându-se, în același timp,

discriminări între promovările în funcții de execuție la celelalte instanțe și cele la Înalta Curte de Casație și Justiție.

6.

Se mai arată că obiectul interviului este identic cu cel al verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară în procedura prevăzută de Regulamentul privind promovarea în funcțiile de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că toate datele care formează obiect al interviului se regăsesc în raportul întocmit de inspectorii judiciari cu ocazia verificărilor privitoare la integritatea candidaților și modul în care aceștia se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea judecătorilor, motivația și competențele umane și sociale ale acestora. Se susține că inechitatea în reglementarea procedurilor de promovare la instanțele superioare este cu atât mai evidentă cu cât gradul de exigență profesională trebuie să fie direct proporțional cu ierarhia instanțelor de judecată în sistemul judiciar român, fiind necesar ca la instanța supremă să își desfășoare activitatea judecători care au dovedit că dețin cunoștințe teoretice și practice temeinice în specializarea pentru care candidează. Tratamentul diferențiat aplicat de legiuitor, nejustificat obiectiv și rațional, este contrar

art. 16 alin. (1) din Constituție .

7.

Autoarea excepției consideră că prin dispozițiile legale criticate se nesocotesc flagrant și actele internaționale care consacră principiile fundamentale privind independența judecătorilor și care subliniază importanța selecției, a pregătirii și a conduitei profesionale a acestora, respectiv a standardelor obiective ce se impun a fi respectate atât la intrarea în profesia de magistrat, cât și la instituirea modalităților de promovare. Se menționează, în acest sens, Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr. 94/12 din 13 octombrie 1994 cu privire la independența, eficiența și rolul judecătorilor). Arată, de asemenea, că, potrivit Comisiei de la Veneția, este important ca evaluarea să fie în primul rând calitativă și să se concentreze asupra competențelor profesionale, personale și sociale ale judecătorului, fără să se bazeze pe conținutul deciziilor și soluțiilor. Precizează că modalitatea de susținere a examenului de promovare potrivit legislației anterioare modificării

Legii nr. 303/2004

prin

Legea nr. 242/2018

a încorporat recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, ca materializare a obligației pe care România și-a asumat-o la momentul aderării, aceea de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță. În implementarea acestor recomandări,

Legea nr. 300/2011 , care a modificat

Legea nr. 303/2004

cu privire la modalitatea de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, a introdus concursul ca mod de promovare la instanța supremă, alcătuit din probele componente ale evaluării hotărârilor judecătorești redactate, a unui interviu susținut în fața Plenului CSM - nu doar a Secției pentru judecători - și a unei probe scrise, cu caracter teoretic și practic, dar a fost abandonată prin noile modificări legislative. Mai arată că, prin Raportul ad hoc privind România adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) la cea de-a 79-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-a reținut că există temeri cu privire la faptul că noul sistem de evaluare ar putea avea impact asupra neutralității și integrității sistemului judiciar. De asemenea, învederează și Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind mecanismul de cooperare și de verificare, din 2 decembrie 2018.

8.

Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, precizează că, anterior intervenției legiuitorului prin

Legea nr. 242/2018 , concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție consta într-o probă având ca obiect evaluarea hotărârilor judecătorești redactate, un interviu susținut în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și o probă scrisă, cu caracter teoretic și practic. Aceste dispoziții au fost adoptate prin

Legea nr. 300/2011 , în a cărei expunere de motive s-a arătat că motivația unui asemenea mod de susținere a concursului pentru promovarea la instanța supremă a urmărit implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană, făcându-se trimitere la Raportul Comisiei Europene din 20 iulie 2011 privind progresele României, care conține recomandări referitoare la modul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca atare, abrogarea acestor dispoziții legale este contrară art. 11 din Constituție.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile

art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Prevederile legale criticate aveau, la data ridicării excepției, următorul cuprins:

(2)

Concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție constă în:

a)

o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidați sau care privesc activitatea acestora;

b)

un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.“

13.

Legea nr. 303/2004

a fost abrogată integral prin

art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022

privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile de lege criticate pot forma obiect al controlului de constituționalitate, întrucât sunt aplicabile în cauza aflată pe rolul Curții de Apel Constanța, astfel că devin incidente cele statuate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sintagmă care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

14.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 1 alin. (5)

referitor la principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii,

art. 11

- Dreptul internațional și dreptul intern,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în fața legii,

art. 147 alin. (4)

privind efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și

art. 148 alin. (2)

și

(4)

privitor la prioritatea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004

reglementează cu privire la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind că acesta constă într-o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidați sau care privesc activitatea acestora și un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Prin

Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 15 noiembrie 2022, Curtea a exercitat controlul de constituționalitate a priori asupra Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, care, ulterior promulgării, a devenit

Legea nr. 303/2022

privind statutul judecătorilor și procurorilor, pronunțându-se, prin prisma unor critici similare, asupra soluției legislative cuprinse în dispozițiile legale criticate în cauza de față, care a fost preluată de noua lege și care se regăsește, de altfel, în prezent, într-o redactare asemănătoare, în

art. 114 din Legea nr. 303/2022 .

16.

Prin decizia menționată, Curtea a observat, la paragraful 264, că nicio dispoziție constituțională nu prevede condițiile în care judecătorii promovează la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că legiuitorul este liber să le reglementeze. Singura exigență pe care o impune

Constituția

cu privire la promovarea judecătorilor este ca aceasta să fie dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii [a se vedea, în acest sens,

art. 125 alin. (2) din Constituție

și

Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018, paragrafele 162-164].

17.

Curtea a reținut, la paragraful 265 din

Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022 , precitată, că

art. 114 din legea

a cărei constituționalitate a fost examinată cu acel prilej, devenită, după promulgare,

Legea nr. 303/2022 , stabilește regula potrivit căreia concursul de promovare constă într-o probă având ca obiect evaluarea hotărârilor judecătorești redactate și într-un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Faptul că probele de concurs sunt diferite de cele pentru promovarea pe loc sau efectivă la tribunale/tribunale specializate/curți de apel și nu constau, prin urmare, în susținerea unor probe pentru verificarea cunoștințelor practice și teoretice sau în evaluarea activității și conduitei candidaților în ultimii 3 ani, se explică prin caracterul unic și supraordonat al Înaltei Curți de Casație și Justiție în sistemul judiciar. Curtea a arătat că legiuitorul are o anumită marjă de apreciere în acest sens, putând diferenția modul de promovare a judecătorilor pentru tribunale/tribunale specializate/curți de apel, pe de o parte, și Înalta Curte, pe de altă parte. De altfel, Curtea a precizat că promovarea la instanța supremă este o promovare efectivă, astfel că are similitudini cu promovarea efectivă la tribunale/tribunale specializate/curți de apel. Împrejurarea că nu există o identitate în privința modului de promovare nu este o problemă cu relevanță constituțională, ci de opțiune legislativă, justificată de poziția instituțională a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

18.

Curtea a reținut, totodată, la paragraful 267 din decizia precitată, că recomandările sau dorințele exprimate cu acel prilej de autorii obiecției în vederea îmbunătățirii procedurilor pentru numirea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, similare celor formulate și în motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate, sunt aspecte de oportunitate legislativă, iar Curtea Constituțională nu se poate subroga în competențele Parlamentului.

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, jurisprudența mai sus invocată este aplicabilă și în prezenta cauză. Ca atare, nu se poate susține încălcarea dispozițiilor constituționale care consacră principiul egalității, realizarea unei particularizări a modului de desfășurare a concursurilor revenind legiuitorului, prin raportare la specificitățile funcțiilor/posturilor pentru care acestea se organizează. În același timp, Curtea nu poate reține nici critica referitoare la pretinsa nesocotire a prevederilor din Legea fundamentală privitoare la respectarea angajamentelor internaționale ale statului român, modalitatea de îndeplinire a acestora fiind determinată de concepția abordată de autoritățile competente în materie.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România în Dosarul nr. 350/36/2019 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 1 iulie 2025.