Decizia nr. 232/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 51/2008 21 aprilie 2008 (prevederi anume) privind ajutorul public judiciar în materie civilă
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor „ art. 8
și ale
art. 16 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru“, excepție ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 2.993/325/2021 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.091D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,
Decizia nr. 124 din 14 martie 2024 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 12 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.993/325/2021, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „ art. 8
și ale
art. 16 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru“. Excepția a fost ridicată de Carmen Grațiana Zorzon într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a ajutorului public judiciar.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece limita venitului mediu net lunar pentru care se acordă ajutorul public judiciar în ultimele două luni este stabilită sub nivelul de 300 lei, conform
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , și respectiv sub nivelul de 600 lei, pentru
art. 8 alin. (2)
din același act normativ. Aceste limite, stabilite la nivelul anului 2008, când salariul minim pe economie a fost de 540 lei, nu au fost actualizate cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum în intervalul de timp 2008-2020, având în vedere că la data formulării, de către autoarea excepției, a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, salariul minim pe economie este de 2.300 lei.
6.
Referitor la dispozițiile
art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , autoarea excepției susține că nu are posibilitatea să plătească suma de 2.000 lei estimată pentru plata onorariului avocatului, astfel încât accesul său efectiv la justiție este limitat. De asemenea, sintagma „ajutorul public judiciar se poate acorda“ din cuprinsul
art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
nu este clar definită, ceea ce permite instanțelor judecătorești să acorde sau nu ajutorul public judiciar. Autoarea excepției susține că i s-au respins mai multe cereri de ajutor public judiciar, deși a făcut dovada că, prin costurile estimate ale procesului, îi este limitat accesul efectiv la justiție.
7.
De asemenea, în opinia autoarei excepției, dispozițiile
art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
încalcă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la apărare, deoarece potrivit acestei norme abuzul nu este clar definit, folosindu-se doar mențiunea că, atunci când costul estimat al procesului este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, ajutorul public judiciar poate fi refuzat.
8.
Judecătoria Timișoara - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că limitele stabilite în cuprinsul
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă, creând premisele realizării unei distribuiri echitabile a ajutorului public, inclusiv prin intermediul prevederilor
art. 16
din același act normativ. Aceste norme au un conținut clar și previzibil sub aspectul terminologiei folosite, ce are ca scop prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice, lăsând la aprecierea instanței constatarea acestui aspect față de multitudinea situațiilor sociale ce pot fi incidente. Invocă
deciziile Curții Constituționale nr. 13 din 15 ianuarie 2019
și
nr. 845 din 13 decembrie 2018 .
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile „ art. 8
și ale
art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru“.
13.
Însă, din examinarea considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autoarei excepției, rezultă că, în realitate, sunt criticate dispozițiile
art. 8
și ale
art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 193/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările și completările ulterioare.
14.
În consecință, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 8
și ale
art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , care au următorul cuprins:
–
Articolul 8
:
Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la
art. 6
persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.“
Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
–
Articolul 16
alin. (1):
„Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale.“
15.
Curtea constată că, ulterior sesizării sale,
alin. (1)
și
(2)
ale
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
au fost modificate prin
art. I pct. 2 din Legea nr. 31/2023
pentru modificarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2023, fără a păstra soluția legislativă criticată. De asemenea, ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile
art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
au fost modificate prin
art. II pct. 2 din Legea 268/2024
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru și a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 31 octombrie 2024.
16.
Însă, având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, urmează a se reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a modificărilor antereferite.
17.
În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 16
privind egalitatea în drepturi,
art. 21
privind accesul liber la justiție,
art. 24
privind dreptul la apărare și
art. 47
privind nivelul de trai.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile
art. 8
și ale
art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, iar Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 124 din 14 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 19 august 2024,
Decizia nr. 156 din 17 martie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022,
Decizia nr. 615 din 5 octombrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2018 sau
Decizia nr. 433 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015).
19.
Curtea a reținut că dispozițiile
art. 7
și
8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege, fără nicio discriminare, acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale, aceste dispoziții fiind în concordanță cu dispozițiile
art. 16 din Constituție
(a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013).
20.
De asemenea, Curtea a precizat că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea acestuia și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu și se află întro dificultate materială. Reglementarea posibilității acordării ajutorului public judiciar vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale sau a celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de
Constituție
și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 400 din 15 septembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 9 noiembrie 2022, paragraful 27).
21.
Din analiza criticilor formulate cu privire la limita instituită de legiuitor în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar, potrivit cărora aceasta nu este corelată cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum pe anii 2008-2018 și nici cu creșterea salariului minim pe economie, Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ,
Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, paragraful 17, sau
Decizia nr. 156 din 17 martie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 18).
22.
Referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , Curtea a statuat că aceste prevederi îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate, norma criticată oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunța în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar. De altfel, așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, trebuie avută în vedere și funcția decizională acordată instanțelor, care are ca rol, alături de altele, și îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 433 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragraful 22, și
Decizia nr. 615 din 5 octombrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2018, paragraful 15).
23.
În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile
art. 21
și ale
art. 24 din Constituție
nu sunt încălcate.
24.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional antereferită își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.
25.
În ceea ce privește invocarea încălcării
art. 47 din Constituție , Curtea observă că excepția este nemotivată, instanța de contencios constituțional neputând să se substituie autoarei excepției în formularea unor motive de neconstituționalitate în susținerea acesteia.
26.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 2.993/325/2021 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 8
și ale
art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.