Decizia nr. 371/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 , 30 , 60 , 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 223/2015 24 iulie 2015 (prevederi anume) privind pensiile militare de stat
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale
art. 40 pct. 5 ,
6
și
25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale
art. 11 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare și ale
art. 108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Daniel Gheorghiu în Dosarul nr. 21.502/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.581D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,
Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022
și
Decizia nr. 89 din 5 martie 2024 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 22 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 21.502/3/2020, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale
art. 40 pct. 5 ,
6
și
25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale
art. 11 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare și ale
art. 108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Daniel Gheorghiu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii de pensionare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece permit interpretarea și calcularea în mod eronat a drepturilor de pensie, precum și judecarea cauzei de către instanțe diferite, fapt ce poate conduce la prelungirea termenului de soluționare, fiind logic ca și cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeași instanță ce se pronunță asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanța de contencios administrativ. Totodată, se solicită calificarea căii de atac a apelului ca recurs, deoarece competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secția de contencios administrativ. Cu referire la sporul prevăzut de
art. 108 din Legea nr. 223/2015
privind contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, autorul excepției consideră că acesta nu poate fi pierdut/redus prin efectul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , așa cum eronat consideră Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ci trebuie adăugat la pensia netă.
6.
În final, autorul excepției arată că dispozițiile
art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995
sunt neconstituționale, deoarece, fiind formulate ambiguu, au generat interpretări eronate, pensia sa fiind stabilită fără a fi avut în vedere sporul pentru pensia suplimentară. Or, conform
art. 11 din Legea nr. 80/1995 , sporul prevăzut de această normă trebuie să se adauge la cuantumul pensiei rezultate prin aplicarea limitei prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 .
7.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, ale
art. 40 pct. 5 ,
6
și
25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale
art. 11 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, și ale
art. 108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015.
12.
Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, referitor la dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 80/1995 , Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează doar
alin. 3 al art. 11
din legea menționată. De asemenea, Curtea observă că
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
modifică
art. 60 din Legea nr. 223/2015 . Dispozițiile
art. 40 pct. 5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
modifică
art. 29
și
30 din Legea nr. 223/2015 , iar
pct. 25 al art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
introduce
art. 122^1 în Legea nr. 223/2015 . Având în vedere acestea și ținând cont de prevederile
art. 62 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 29 ,
30 ,
60 ,
108
și
122^1 din Legea nr. 223/2015 , cu modificările și completările ulterioare, și ale
art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 .
13.
Dispozițiile
art. 29 din Legea nr. 223/2015
reglementează modalitatea de determinare a cuantumului pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de
art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 ),
art. 30
din lege vizează plafonarea pensiei de serviciu (așa cum a fost modificat de
art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 ), iar
art. 60
din lege stabilește că „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. Dispozițiile
art. 108
și
122^1 din Legea nr. 223/2015
au următorul cuprins:
–
Articolul 108
:
Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
a)
3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;
b)
6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;
c)
9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
–
Articolul 122
^1 : „În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne și directorului Serviciului Român de Informații.“ Dispozițiile
art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995
au următorul cuprins: „Pensionarii militari decorați cu ordinul «Semnul onorific» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“
14.
În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin. (4)
privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat,
art. 41
privind munca și protecția socială a muncii,
art. 44
privind dreptul de proprietate privată,
art. 47
privind nivelul de trai,
art. 51
privind dreptul de petiționare,
art. 52
privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică,
art. 73
privind categoriile de legi și
art. 118
privind forțele armate. De asemenea, sunt invocate dispozițiile
art. 1 din Primul Protocol
adițional la
Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. Din analiza criticilor formulate, rezultă implicit și invocarea încălcării dispozițiilor
art. 21 din Constituție
privind accesul liber la justiție.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză, iar Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022,
Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 8 august 2022, sau
Decizia nr. 89 din 5 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 23 august 2024).
16.
Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reținut că
art. 47 alin. (2) din Constituție , care consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. De asemenea, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum.
17.
În ceea ce privește susținerea referitoare la interpretarea și calcularea eronate ale drepturilor de pensie, Curtea a precizat că nici interpretarea legii și nici calcularea drepturilor de pensie nu țin de competența Curții Constituționale, ci de cea a instanțelor judecătorești, respectiv a caselor de pensii.
18.
Referitor la dispozițiile criticate din
Legea nr. 223/2015 , introduse sau modificate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , Curtea a reținut că stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat și a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, opțiune situată în marja sa de apreciere, care dă expresie dispozițiilor
art. 47 alin. (2) din Constituție , potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii.
19.
Referitor la critica adusă regulilor de competență privind soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor de pensionare formulate în temeiul
Legii nr. 223/2015 , Curtea a precizat că este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești și că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Totodată, accesul liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Curtea a observat că reglementarea potrivit căreia litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale, precum și cea potrivit căreia hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel nu contravin prevederilor sau principiilor constituționale, instituind reguli de competență a soluționării cauzei în primă instanță și în calea de atac a apelului. Pentru aceleași considerente, Curtea a reținut că nu este întemeiată nici solicitarea de a fi calificată calea de atac a apelului ca recurs.
20.
Cu privire la sporul pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de
art. 108 din Legea nr. 223/2015 , Curtea a stabilit că legiuitorul este liber să hotărască în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reținut că extinderea incidenței acestor reguli acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
21.
Cu privire la dispozițiile
art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 , Curtea a reținut că acestea prevăd acordarea la cuantumul pensiei a unui spor pentru pensionarii militari decorați, fără a încălca prevederi sau principii constituționale. Curtea a mai precizat că interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege care prevăd elementele ce intră în calculul pensiei de serviciu, precum și determinarea limitei maxime a pensiei de serviciu intră în sarcina instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Curtea a făcut referire la
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, prin care instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor
art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995
(...), raportate la prevederile
art. 60 din Legea nr. 223/2015
(...), pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. De asemenea, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a respins, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la interpretarea dispozițiilor
art. 108 , coroborate cu cele ale
art. 28
și
30 din Legea nr. 223/2015 , referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de
art. 30
din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.
22.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional antereferită își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.
23.
Distinct, Curtea observă că, în contradicție cu dispozițiile
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, autorul prezentei excepții nu a arătat în ce constă încălcarea celorlalte dispoziții din Constituție invocate. În consecință, fiind nemotivată, invocarea încălcării dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (4)
privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat,
art. 41
privind munca și protecția socială a muncii,
art. 51
privind dreptul de petiționare,
art. 52
privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică,
art. 73
privind categoriile de legi și
art. 118
privind forțele armate nu poate fi analizată.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Gheorghiu în Dosarul nr. 21.502/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 29 ,
30 ,
60 ,
108
și
122^1 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat și ale
art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.