Decizia nr. 265/2025

Articolul 3

alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011

are următorul conținut:

Procentul «p» se calculează astfel: p = [(CTt - BAt)/CTt] x 100, unde:

CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligația de plată prevăzută la

art. 1 , suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la

art. 12

pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății,

unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.

(3)

Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la

art. 1

de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la

art. 5 alin. (7) ;

–

Articolul 5

alin. (7^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011

are următorul conținut: „Începând cu data de 1 ianuarie 2018, Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la

art. 1 , în primele 5 zile lucrătoare a celei de-a doua luni următoare încheierii trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“

14.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 115 alin. (6)

privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și ale

art. 139

privind impozite, taxe și alte contribuții. De asemenea, autoarea excepției apreciază că prevederile criticate sunt în contradicție și cu dispozițiile

Codului fiscal

și ale

Codului de procedură fiscală .

15.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, printr-o jurisprudență bogată (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 485 din 28 septembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din data de 29 noiembrie 2023,

Decizia nr. 89 din 2 martie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iunie 2023 și

Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020), s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea soluției legislative criticate, reținând că aceasta este constituțională în raport cu critici asemănătoare.

16.

Astfel, în jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011

instituie o contribuție trimestrială ce revine deținătorilor autorizației de punere pe piață a medicamentelor (taxa de clawback), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilități). Curtea Constituțională a definit așa-numita taxă de clawback ca taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor

art. 139 din Constituție , în virtutea cărora „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare ( Decizia nr. 89 din 2 martie 2023 , precitată, paragraful 19, și

Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020 , precitată, paragraful 17).

17.

Curtea a mai reținut că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor

art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 , pot fi contestate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției trimestriale datorate. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit

art. 5 alin. (7) , și vor fi soluționate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora ( Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragraful 23). Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile criticate prevăd întrun mod lipsit de echivoc faptul că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sunt încunoștințați de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin

art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 , astfel că nu se poate susține încălcarea

art. 1 alin. (5)

și a

art. 31 din Constituție

( Decizia nr. 89 din 2 martie 2023 , precitată, paragraful 20, și

Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020 , precitată, paragraful 22).

18.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale

art. 139 , întrucât, prevăd posibilitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a președintelui acesteia să emită ordine prin care să stabilească valoarea consumului total trimestrial (CTt) și a procentului „p“, Curtea, prin

Decizia nr. 89 din 2 martie 2023 , precitată, paragraful 22, a reținut că această contribuție este instituită prin lege, inclusiv formula de calcul al cuantumului acesteia. Fără a avea vreo competență legală de reglementare, nici în drept și nici în fapt, Casa Națională de Asigurări de Sănătate este instituția cu atribuții de aplicare a prevederilor legii, sens în care efectuează operațiuni de gestionare a unor date necesare aplicării în concret a formulei de calcul al cuantumului contribuției, stabilită prin lege. Aceste date sunt fluctuante de la un trimestru la altul, se publică pe site-ul instituției și se comunică destinatarilor obligației de plată, prin adrese care sunt supuse căilor de atac prevăzute de

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, asemenea ordinelor pe care CNAS le emite în aplicarea prevederilor legale.

19.

De asemenea, prin

Decizia nr. 123 din 1 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 21 aprilie 2011, Curtea a reținut că termenul „numai“ folosit de prevederile

alin. (1) al art. 139 din Constituție

are semnificația de a interzice posibilitatea stabilirii de impozite și taxe pentru bugetul de stat prin acte normative inferioare, ca forță juridică, legii. În această categorie nu intră ordonanțele emise de Guvern, ci hotărârile Guvernului, care se emit pentru organizarea executării legilor, ordinele miniștrilor etc. A spune că expresia „numai“ exclude posibilitatea adoptării de ordonanțe, fiind un domeniu rezervat legii organice, înseamnă a adăuga la Constituție.

20.

Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la dispozițiile

art. 115 alin. (6) din Constituție , referitor la sfera noțiunii de „îndatoriri prevăzute de Constituție“, prin

Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 18 octombrie 2023, paragraful 17, Curtea a constatat că această noțiune se circumscrie oricărei îndatoriri specificate de dispozițiile constituționale, iar nu doar acelor îndatoriri prevăzute la

titlul II capitolul III

- Îndatoririle fundamentale din

Constituție . Cu privire la noțiunea „a afecta“, prevăzută de dispozițiile constituționale ale

art. 115 alin. (6) , Curtea a reținut că aceasta este susceptibilă de interpretări diferite, însă din punct de vedere juridic semnifică: „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecințe negative“. În acest sens este

Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a apreciat că legiuitorul delegat nu a afectat prin actul normativ criticat vreuna dintre îndatoririle prevăzute de Constituție, ci, din contră, a reglementat plata unei contribuții, care este venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În consecință, Curtea a constatat că adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011

nu încalcă dispozițiile constituționale ale

art. 115 alin. (6)

în ceea ce privește afectarea unei îndatoriri fundamentale, subiecții de drept vizați putându-și adapta conduita în funcție de ipoteza normei juridice criticate.

21.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

22.

Nu în ultimul rând, referitor la critica autoarei excepției potrivit căreia ar exista o contradicție între dispozițiile criticate și prevederile

Codului fiscal

și

Codului de procedură fiscală , Curtea reține că, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003) a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele. Prin urmare, nici această critică nu poate fi primită.

23.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.991/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios-administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 3 alin. (2)

și

(3)

și cele ale

art. 5 alin. (7^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011

privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios-administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 mai 2025.