Decizia nr. 503/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 alin. 1 pct. 5 și ale art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Mihaela-Carmen Munteanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 322 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 2.781/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 80D/2021.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.338D/2021 și nr. 1.339D/2021, având un obiect similar cu cel din primul dosar strigat, excepție ridicată de aceeași autoare în dosarele nr. 5/62/2020 și nr. 229/62/2020 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Președintele Curții, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.338D/2021 și nr. 1.339D/2021 la Dosarul nr. 80D/2021, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că aspectele invocate privesc interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 15 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.781/3/2020, prin Încheierea din 16 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5/62/2020, și, respectiv, prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 229/62/2020, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și, respectiv, Tribunalul Brașov - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 322 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Carmen Ionescu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de revizuire a unor sentințe civile pronunțate în litigii de dreptul muncii.
8.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că
art. 322 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 , care reglementează motivul de revizuire întemeiat pe descoperirea unor înscrisuri doveditoare noi, încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât ipoteza astfel prevăzută este una extrem de restrictivă, fiind aproape imposibil de utilizat chiar și în cazul în care una dintre părți a câștigat un proces în mod necinstit, tăinuind documente care ar fi demonstrat că partea adversă are dreptate. Se învederează că o situație specială apare în litigiile de dreptul muncii, în cazul în care angajatorul sancționează disciplinar un angajat sau când angajatorul poate induce în eroare un angajat prin ascunderea unor documente privitoare la raporturile de muncă. Dacă angajatul descoperă aspectele tăinuite de angajator după pronunțarea sentinței și formulează o cerere de revizuire, aceasta se dovedește imposibilă din cauza restricțiilor prevăzute de lege. Se arată că termenul „înscrisuri reținute“ este mult prea vag și intră în contradicție cu sintagma „s-au descoperit“ din cuprinsul
art. 322 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 , termenii „reținut“ și „descoperit“ excluzându-se reciproc. Legea nu definește exact termenii și situațiile în care se aplică, nu sunt reglementate limite și interpretări ale sintagmei „înscris reținut“, iar revizuirea devine inadmisibilă atât timp cât se bazează pe documente reținute de partea potrivnică.
9.
Se susține, cu privire la
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 , că sintagma „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii [...]“ este neconstituțională deoarece acționează ca o barieră în calea exercitării dreptului la un remediu efectiv și a dreptului la un proces echitabil, iar în situațiile mai sus menționate ar trebui ca revizuirea să fie admisibilă în principiu în toate cazurile.
10.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Brașov - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu conțin reglementări de natură să încalce prevederile constituționale invocate.
11.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12.
Guvernul, în dosarele nr. 1.338D/2021 și nr. 1.339D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată, având în vedere dispozițiile
art. 126 alin. (2)
și ale
art. 129 din Constituție , conform cărora procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege, iar legiuitorul are libertatea de a decide asupra condițiilor în care se pot exercita căile de atac.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992, republicată , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992, republicată , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie prevederile
art. 322 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 . Din actele Dosarului nr. 80D/2021 rezultă că autoarea a vizat și dispozițiile
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 , iar instanța judecătorească nu a respins în mod expres cererea de sesizare a Curții cu această excepție de neconstituționalitate. În considerarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional cu privire la stabilirea obiectului excepției în funcție de voința reală a părții, Curtea va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată (pentru identitate de rațiune, a se vedea
Decizia nr. 567 din 31 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 24 iulie 2025, paragraful 11, sau
Decizia nr. 201 din 9 aprilie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 27 august 2024, paragraful 23). Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 322 alin. 1 pct. 5
și ale
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 , care au următorul conținut:
–
Articolul 322
alin. 1 pct. 5 :
Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...]
5.
dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;
–
Articolul 326
alin. 3 : „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.“
16.
Dispozițiile legale criticate nu mai sunt în prezent în vigoare,
Codul de procedură civilă din 1865
fiind abrogat expres prin
art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, însă soluția legislativă criticată în speță, cuprinsă în
art. 322 alin. 1 pct. 5
și
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 , se regăsește, în prezent, cu un conținut normativ similar, în cuprinsul
art. 509 alin. (1) pct. 5
și, respectiv, al
art. 513 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012. Însă, având în vedere
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile de lege criticate, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în litigiile în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.
17.
În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 21 alin. (1)
-
(3)
privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează potrivit
art.20 din Constituție
și prin prisma dispozițiilor
art. 6
privind dreptul la un proces echitabil și ale
art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport cu critici și prevederi constituționale similare, invocate de aceeași autoare, Curtea respingând, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, prin
Decizia nr. 505 din 17 iulie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 4 februarie 2019, și
Decizia nr. 626 din 7 noiembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 15 mai 2025.
19.
Spre exemplu, prin
Decizia nr. 626 din 7 noiembrie 2024 , paragraful 20, Curtea a reținut, în esență, că aspectele criticate, referitoare, pe de o parte, la ipoteza în care se descoperă înscrisuri noi și, pe de altă parte, la înțelesul unor termeni prevăzuți de textele legale criticate, reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile
Constituției . Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța judecătorească este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 838 din 9 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 16 mai 2022). Așa fiind, raportat la cauzele deduse în concret judecății, modul în care instanțele care au judecat cererile de revizuire au înțeles să interpreteze și să aplice textele de lege criticate nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, aplicarea și interpretarea legii reprezentând atributul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile
art. 126 alin. (1)
și
(3) din Constituție .
20.
Așadar, modul în care instanțele au judecat cererile de revizuire, interpretând și aplicând textele de lege criticate, excedează controlului exercitat de Curtea Constituțională, astfel că, pentru identitate de rațiune, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.
21.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 322 alin. 1 pct. 5
și ale
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 2.781/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și în dosarele nr. 5/62/2020 și nr. 229/62/2020 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Mihaela-Carmen Munteanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.