Metodologia din 28 mai 2002
privind realizarea și reactualizarea Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura
prezumat în vigoare
Articolul 1
Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie (ICPA) București realizează/reactualizează și administrează Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultura și banca de date pedologice aferentă, pastrandu-se dreptul de autor pentru cercetările proprii.
Articolul 2
Datele și informațiile din Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultura, centralizat, sunt puse anual la dispoziție:
a) Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pentru fundamentarea programelor specifice și supravegherea calității solului-terenului;
b) Ministerului Apelor și Protecției Mediului, pentru integrarea acestora în Sistemul național de monitorizare integrată a mediului și elaborării Raportului privind starea mediului, prin Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului;
c) Institutului Național de Statistica, în vederea actualizării datelor pedologice specifice.
Articolul 3
Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultura are în structura Banca de date pedologice care cuprinde:
a) Baza de Date Pedologice a Siturilor de sol-teren (BDSit) care cuprinde datele/informațiile pedologice specifice, ale siturilor de sol din sistemul de monitoring la nivel I și II realizată conform normelor de conținut prezentate în anexa nr. 6;
b) Baza de Date a Unităților de Sol-Teren (BDUST) care cuprinde datele/informațiile rezultate din centralizarea sistemelor județene de monitorizare.
Articolul 4
Banca de date pedologice se organizează la Institutul de Cercetări de Pedologie și Agrochimie București, în mod corespunzător prelucrarilor necesare elaborării rapoartelor de monitorizare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, rapoartelor de mediu (pentru secțiunea sol) pentru Ministerul Apelor și Protecției Mediului și situațiilor solicitate de Institutul Național de Statistica.
Oficiile de studii pedologice și agrochimice teritoriale (OSPA) pun la dispoziție ICPA un exemplar din studiile pedologice și agrochimice realizate, conform normelor de conținut prezentate în anexa nr. 2, în vederea realizării băncii de date pedologice, cu respectarea dreptului de autor.
Articolul 5
Sistemele județene de monitorizare sol-teren pentru agricultura se realizează prin integrarea datelor și informațiilor din studiile pedologice și agrochimice la nivel de teritoriu administrativ, privind unitățile de sol-teren, pretabilitatea terenurilor pentru folosințe agricole sau silvicultura, tipurile de degradare, precum și a informațiilor obținute de OSPA din activitatea de supraveghere asupra terenurilor agricole și se finalizează cu elaborarea rapoartelor asupra stării solurilor agricole la nivel de județ și raportarea zonelor de risc.
Articolul 6
Baza de Date a Unităților de Sol-Teren se realizează conform metodologiei ICPA.
Articolul 7
Informațiile integrate în Sistemul județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura sunt: unitățile de sol și teren, notele de bonitare și clasele de calitate pe folosințe agricole, clasele de pretabilitate pentru folosințe agricole sau silvicultura, favorabilitatea pentru culturile grâu, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, cartof și altele, categoria de folosință, forme de macro- și mezorelief, zone naturale protejate, microzone pedoclimatice, terenuri cu soluri erodate sau colmatate, terenuri afectate de eroziune în adancime, alunecări de teren, inundabilitate, terenuri cu soluri gleizate și pseudogleizate, terenuri cu soluri sărăturate, terenuri poluate și altele, ce vor fi transmise la ICPA.
Articolul 8
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București elaborează și înaintează la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea și finanțarea sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
Articolul 9
După aprobarea acestora de către conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București încheie cu OSPA contracte privind elaborarea sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, în limita sumelor comunicate.
Articolul 10
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin ICPA elaborează și înaintează la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
Articolul 11
După aprobarea acesteia de către conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor pe bază de contract, începe derularea activităților specifice.
Articolul 12
ICPA elaborează și pune la dispoziție Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Serviciului de fond funciar și cadastru forestier raportul anual privind starea solului-terenului, precum și a zonelor de risc din România, pe baza studiilor proprii și a rapoartelor sintetice elaborate de OSPA.
OSPA elaborează și pun la dispoziție direcțiilor generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București și ICPA raportul anual privind starea solului-terenului și a zonelor de risc din județ și, respectiv, informațiile solicitate din sistemul județean de monitorizare sol-teren actualizate.
Prin intermediul Corpului de inspecție OSPA informează direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Serviciul de fond funciar și cadastru forestier, ori de câte ori este cazul asupra situațiilor de risc.
Articolul 13
ICPA furnizează Ministerului Apelor și Protecției Mediului informațiile obținute în Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultura în vederea integrării acestora în Sistemul național de monitorizare integrată a mediului.
Articolul 14
Sistemul național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se reactualizează anual în limita sumelor alocate de la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor pentru aceasta activitate.
Anexa 6 NORME DE CONȚINUT
privind realizarea și reactualizarea Sistemului
de monitoring la nivel I și II și a Bazei de Date
Pedologice ale Siturilor de sol-teren
Articolul 1
Începând cu anul 2002 se trece la a doua determinare a parametrilor pedologici analizati în perioada 1992-1999. Categoriile principale de lucrări care se vor executa sub coordonarea ICPA și cu colaborarea OSPA sunt:
● recoltarea probelor de sol din siturile de monitoring de nivel I amplasate anterior;
● recoltarea de probe de sol și vegetație din siturile amplasate în zone de impact (nivel II);
● recoltarea de probe de apa din sursele folosite pentru irigatie aflate în vecinătatea zonelor afectate de diferite tipuri de poluare;
● analizarea probelor de sol, de vegetație și de apa (indicatori ai poluarii), precum și prelucrarea și interpretarea datelor se executa de către ICPA.
În cadrul lucrărilor menționate se vor respecta precizările metodologice prezentate în continuare.
Articolul 2
Lucrări de teren
Reamplasarea siturilor de monitoring de nivel I pe teren se va face pe baza coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se harti la scara 1:25.000, harti și schite la scări mai mari și echipamente adecvate (rulete, busola, sistem de pozitionare globală - G.P.S. etc.).
În mod excepțional, în cazul în care, pe baza noilor determinări, mai precise, rezultă o deplasare mai mare de 400 m față de coordonatele geografice, se reamplaseaza noul sit.
Numărul sitului de pe vechiul amplasament este cel anterior, la care se adauga 1.000 (de exemplu, pentru situl 928 va fi 1928), iar pentru siturile noi se adauga 2.000 (de exemplu, pentru situl 869 va fi 2.869). În rest se respecta vechea metodologie a amplasarii, și anume: să se asigure reprezentativitatea sitului față de ponderea unităților de sol din zona analizata, iar fixarea lui în teritoriu să respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar, și anume: 100, 200, 300, 400 m față de punctul normal, în ordinea nord, sud, est sau vest. Siturile eliminate anterior din cauze subiective vor fi amplasate în locuri fezabile care să îndeplinească condițiile menționate.
Pentru studiile de nivel II se vor aplica rețele de situri special proiectate, ținându-se seama de tipul și intensitatea proceselor monitorizate.
Constituirea parcelelor de referința (siturilor) în punctele materializate. Acestea vor avea suprafața de 400 m 2 (20x20 m), amplasate în condiții omogene, reprezentative. Pe fișa profilului de sol (anexa 6.1 - fișa Profisol tip M), în câmpul liber din pagina 1 sau pe o fila atașată se înscrie schita amplasarii sitului, iar la terminarea lucrării se da o plansa cu schite, la scara 1:25.000 sau mai mare, cuprinzând poziția tuturor siturilor din cadrul fiecărui județ. Aceasta va permite regasirea siturilor în teren la determinarile ulterioare și compararea noilor determinări fizicochimice cu datele anterioare.
Amplasarea și executarea unui profil principal de sol se face într-un loc reprezentativ din cadrul sitului până la adâncimea fiziologic utila, dar nu mai mult de 1,5 m pentru siturile reamplasate pe același loc.
Descrierea profilului de sol se va efectua conform Metodologiei de elaborare a studiilor pedologice (1987, vol. I), completandu-se rubricile din fișa tip M "Condiții de teren și date morfologice" (anexa 6.1), ținându-se seama de instrucțiunile Profisol.
Se va acorda atenție sporită delimitării orizonturilor și grosimii suborizonturilor, respectându-se vechile delimitari în cazul în care acestea se potrivesc cu situația actuala. În cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50 cm, acestea se vor împărți în mai multe suborizonturi; pentru stratul 0-50 cm este necesar să se delimiteze 2-3 suborizonturi, iar pentru terenurile arabile se va delimita și orizontul cu talpa plugului.
Pe fișa tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii și, pe cat posibil, și cele opționale, inclusiv cele referitoare la modificări antropice, la efectul și starea lucrărilor ameliorative etc.
În spațiul "Observații" din anexa 6.1 sau în fise suplimentare se înscriu date privind: clasa de bonitare (stabilită după datele obținute), poziția unor surse de poluare apropiate și felul poluantilor, vanturi dominante etc. Fișa de tip M se întocmește în trei exemplare, dintre care unul rămâne la executant.
Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice și fizice se executa din profil și din suprafața sitului (proba agrochimica) în stare deranjata și nederanjata (în cilindri).
Probele deranjate. Ca regula generală, atât pentru analize chimice, cat și pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic sau din hârtie se respecta următoarele reguli:
● probele din profilele de sol se constituie prin prelevarea de pe 3 pereți ai acestora, pentru fiecare orizont sau suborizont descris. Lama ustensilei de recoltare se curata de fiecare data de solul cu care vine în contact. La ambalare se evita contactul etichetei cu solul. Probele nu se majorează. Eticheta se scrie citeț cu pixul;
● probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 kg pentru fiecare orizont sau suborizont. Probele agrochimice se recolteaza în cantitate de 1,5 kg din suprafața de 400 mp din jurul profilului de sol. Adâncimea de recoltare este de 0-20 cm în cazul solurilor arabile din siturile de nivel I și de 0-10 și 10-20 cm în siturile intelenite de nivel I, precum și în siturile poluate din toate folosintele;
● probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg. Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grija pentru evitarea deteriorării agregatelor structurale, acordându-se atenție deosebită la umiditate foarte mare sau foarte mica;
● la fiecare profil se recolteaza un micromonolit, din probe pe cat posibil cu agregate structurale întregi, având notate datele de identificare atât pe capac, cat și pe cutia propriu-zisa, precum și denumirea și grosimea orizonturilor. După ultimul suborizont se adauga un esantion de material parental și/sau roca subiacenta.
Probele în cilindri se recolteaza numai din profilul proaspăt deschis (1-3 ore) și nu se admit cele din profile reimprospatate. Se recolteaza 4 cilindri de 100 cmc sau 2-3 cilindri de 200 cmc din fiecare orizont sau suborizont, până la 1 m adancime pentru siturile vechi și peste aceasta adancime pentru siturile noi. În cazul solurilor arabile se va recolta neapărat și suborizontul având talpa plugului. În solurile cu apa freatica la adancime mica recoltarea probelor se va face până la nivelul respectiv, dar descrierea se va face până la 1,50 m.
Atenție! La recoltare nu se va sari peste orizonturile de tranzitie, în special în primii 50 cm!
Probele de vegetație din zone de impact. Din partea aeriană a plantelor de cultura se vor recolta probe compuse din cadrul siturilor poluate și al siturilor-martor pentru fiecare organ vegetativ (tulpina, frunze, organe fructifere, radacina). Pe eticheta probei și în inventarul de probe se noteaza toate elementele de identificare, inclusiv specia și fenofaza. Pentru plantele de cultura interesează și probe de organe la maturitate. În cazul folosinței arabil se recolteaza separat planta cultivată și flora spontana, specificându-se speciile majoritare. În cazul pajiștilor se noteaza, de asemenea, speciile dominante.
Condiționarea probelor de sol și vegetație până la expediere trebuie să asigure uscarea la aer a solului și în etuva a plantelor la 70°C.
Transportul probelor la ICPA, însoțite de borderouri, se poate face în 2-3 transe, în funcție de numărul siturilor, acordându-se atenția cuvenită integrității ambalajelor și a etichetelor.
Probele de apa. Se vor recolta în sticle curate, bine închise , în cantitate de 2 l, din areale divers poluate etc.
Articolul 3
Lucrări de laborator - analiza probelor de sol, apa și vegetație
Aceste lucrări se executa în funcție de nivelul studiului (I sau II), conform metodologiei ICPA (1987), și completărilor prezentate în anexa nr. 6.2 și precizărilor făcute în cele ce urmează.
3.1. Analiza probelor de sol
Analizele fizice pe probe în structura deranjata, care se vor executa sunt:
- compozitia granulometrica (se determina după scara Atterberg: 2-0,2; 0,2-0,02; 0,02-0,002 și < 0,002 mm, la care se adauga fracțiunile: 0,05-0,002 mm, < 0,01 mm și eventual < 0,001 mm;
- conținutul de macroelemente structurale hidrostabile (% g/g);
- dispersia microelementelor structurale (% g/g).
Se vor calcula:
- indicele de instabilitate structurală;
- densitatea (masa specifică) (numai în orizonturile organice sau organominerale);
- indicele de formare a crustei (Remy).
Analizele fizice pe probe în structura nederanjata (cilindri de 100 sau 200 cm 3 ) care se vor executa sunt:
- umiditatea momentană (% g/g);
- densitatea aparenta (kg x m^-3);
- rezistenta la penetrare (MPa);
- conductivitatea hidraulica saturata (mm x h^-1);
- conținut de apa reținută la diferite niveluri ale curbei de suctiune în domeniul pF 0-2 (% v/v);
- coeficient de higroscopicitate (% g/g);
- echivalentul umiditatii (% g/g).
Se pot calcul și estima:
- porozitatea totală (% v/v);
- gradul de tasare;
- distribuția după mărime a porilor (% v/v);
- CO, CC, CD, CT, %;
- alți indicatori privind aeratia (PA, Ida, conținut de aer etc.).
Analize chimice:
- reactia solului (pH) în extract apos;
- conținutul de materie organică (Ht, %);
- conținut de azot total (Nt, %);
- conținutul de baze schimbabile pe elemente (Ca, Mg, K, Na, mg x kg^-1)
sau total SB - me/100 g sol;
- aciditatea hidrolitica Ah;
- aciditatea de schimb totală (A 8.3);
- aluminiul schimbabil (Al sch.);
- capacitatea de schimb cationic [T(Ah) și T(8,3) me/100 g sol, prin calcul sau T(NH4) ori T(na), în funcție de tipul și gradul de saturatie];
- gradul de saturatie în baze [V(Ah) și V(8,3 %)];
- reziduul conductometric și balanța ionica (după caz), pentru solurile cu conținut de carbonati alcalino-pamantosi și/sau gips (V = 100%);
- conținuturile de fosfor și potasiu solubili [P(AL), K(AL);
În cazul suprafețelor cu poluare de impact se executa analize privind elementele și substantele poluante din probele de sol și vegetație, precum și analize microbiologice pentru sol, conform anexei 6.2.
3.2. Analizele de vegetație din zone poluate și situri-martor vor urmări:
- conținut de macro- și microelemente (Ca, Mg, K, Na, P, S, N, Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, metale grele etc.).
Analizeze se vor efectua conform metodologiilor ICPA (1981, 1986, 1987).
3.3. Analizele probelor de apa vor urmări:
- reactia pH;
- electroconductibilitatea specifică;
- conținutul de ioni: CO(3)^2-, HCO^3-, SO(4)^2-, Cl^-, Ca^2+, Mg^2+; Na^+ și K^+;
- în cazuri speciale: N-NO(3)^-LL, N-NO(2)^-LL, N-NH(4)^+, aciditatea, S^2-, Fe^2+, SiO(2), B etc.
- conținutul de aluminiu și metale grele, după caz.
În cazul apelor folosite la irigatie se vor calcula:
- coeficientul Priklonschi;
- raportul de absorbție a sodiului (indicele S.A.R.);
- carbonatul de sodiu rezidual (C.S.R.) etc., conform Metodologiei ICPA, 1987, partea I, cap. 3, paragraful 3.3.
Datele obținute din analize fizice și chimice vor fi înscrise pe fise Profisol tip F (anexa 6.3) și, respectiv tip C (anexa 6.4), iar pentru ape, pe tabele adecvate, verificate și semnate de către cercetatorii responsabili.
Pe total țara se vor executa cercetări în 940 de situri de nivel I, revenind 235 de situri/an.
În fiecare județ siturile de monitoring de nivel I vor fi analizate în cadrul unui singur an, cu o periodicitate de 4 ani.
Articolul 4
Lucrări de prelucrare și interpretare
Datele obținute din teren și laborator vor fi prelucrate ținându-se seama de Metodologia ICPA 1980, 1986, 1987; Kloke, 1980; Adriano, 1986; Rauta și colaboratorii, 1998 etc., Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 756/1997 etc. și vor fi comparate cu cele rezultate din determinarile anterioare și din literatura de specialitate, stabilindu-se tendintele de evoluție a solurilor și eventualele dereglari nutritionale ale vegetatiei.
Prelucrarea va fi asistată de calculator, iar datele vor fi sintetizate în rapoarte puse la dispoziție organelor abilitate, locale și centrale.
Pentru fiecare sit se pot reda parametrii climatici: temperatura medie anuală, suma precipitatiilor medii anuale, suma temperaturilor mai mari de 10°C, evapotranspiratia medie potențiala anuală, deficitul de umiditate al solului etc.
Datele vor fi prezentate sub forma de: sinteze, tabele, anexe, harti etc.
Anexa 6.1 *)
Anexa 6.2 Analize necesare pentru monitorizarea stării de calitate a solurilor
și a unor caracteristici chimice ale plantelor Tipuri de analize Adâncime (cm)/felul probei Metodă 1 2 3 A. Analize comune tuturor solurilor I. Probe în structură deranjată Cernere uscată și umedă, sedimentare și pipetare Compoziție granulometrică Tot profilul Tratarea chimică cu diferiți dispersanți (H2O2, HCl, Na4P2O7 x 10H2O), în funcție de conținutul de materie organică și carbonați Coeficientul de higroscopicitate Tot profilul Metoda Mitscherlich Hidrostabilitate structurală Tot profilul Cernere umedă, sedimentare și pipetare Reacția solului (pH) Tot profilul Potențiometric, în suspensie apoasă (1:2,5) Humus total (H(t)) 0-50 Oxidare umedă, metoda Walkley- Black modificată Gogoașă Azot total (N(t)) 0-50 Metoda Kjeldahl Fosfor mobil (P(AL)) 0-50 Metoda Egner-Riehm-Domingo Potasiu mobil (K(AL)) 0-50 Metoda Egner-Riehm-Domingo II. Probe în structură nederanjată Umiditate momentană Tot profilul Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) Densitate aparentă Tot profilul Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) Conductivitate hidraulică saturată Tot profilul Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici) Umiditate la pF=0 Tot profilul Determinări pe probe recoltate în cilindri Porozitate totală Tot profilul Calcul Porozitate de aerație Tot profilul Calcul Grad de tasare 0-50 Calcul B. Analize specifice I. Soluri nesaturate cu cationi bazici Sumă cationi de schimb (SB) 0-50 Metoda Kappen (0,1n HCl) Aciditate hidrolitică (A(h)) și aciditate totală la pH=8,3 (A(8.3)) 0-50 Percolare cu acetat de K sau Na 1n Aluminiu schimbabil (la probe cu pH < 5,8) 0-50 Metoda Socolov Capacitate de schimb cationic (T(Ah) și T(8,3)) 0-50 Calcul Grad de saturație în baze (V(Ah) și V(8,3)) 0-50 Calcul II. Soluri saturate cu cationi bazici (V = 100%, pH = 7,4-8,5), cu carbonați alcalino-pământoși, fără săruri solubile Conținut total de carbonați (CaCO3) Tot profilul Metoda Scheibler Capacitate de schimb cationic (T(NH4)) 0-50 Metoda Scholenberg-Cernescu III. Soluri cu săruri solubile și care conțin frecvent carbonați alcalino-pământoși și/sau gips (V = 100%) Reziduu conductometric Tot profilul Extract apos 1:5 și dozare conductometrică Sodiu schimbabil (Na(sch.)) Probe alcalizate Metoda Bower Grad de saturație (V(Na)) Probele alcalizate Calcul Compoziția sărurilor Probe cu reziduuri peste 0,09-0,17 g/100 g Extract apos 1:5 și dozare conductometrică IV. Soluri poluate1) Conținuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, Cd - forme totale) 0-20 Mineralizare în amestec de acizi tari (azotic, percloric, sulfuric, 2:1;0,2) și dozare prin spectrofotometrie cu absorbție atomică Conținuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, Cd - forme solubile) 0-20 Extracție în Na2EDTA, DTPA etc. și dozare prin spectrofotometrie cu absorbție atomică Conținut de sulf solubil 0-20 Extracție apoasă 1:5 și dozare gravimetrică Conținut de fluor solubil 0-20 Extracție cu CaCl2 1:10, dozare potențiometrică Conținut de reziduuri de insecticide organoclorurate HCH, DDT 0-20 Extracție cu eter de petrol-acetonă 2:1 și determinare prin cromatografie în fază gazoasă Conținuturi de azot nitric (N-NO3) și amoniacal (N-NH4) - Extracție cu sulfat de potasiu 1:3 și dozare potențiometrică cu electrod ion-selectiv și respectiv distilare și titrare Conținut de hidrocarburi policiclice aromatice (PAH) 0-20 Extracție cu clorură de metilen; dozare prin metoda cromatografică lichidă de presiune înaltă Conținut total de hidrocarburi din petrol (THP) 0-20 Extracție cu clorură de metilen/sau cloroform; metodă spectrometrică în IR Conținut de fenoli, detergenți 0-20 Extracție în metanol; metodă spectrometrică UV-VIS Număr de bacterii 0-20 Diluții Pochon Număr de ciuperci 0-20 Diluții Pochon Respirația solului 0-20 Metoda Ștefanic V. Analize de plantă2) Metale grele - Idem ca la forme totale sol Conținut de macroelemente - N - Mineralizare umedă cu H2SO4 urmată de distilare - N-NO3 - Extracție, electrod ion-selectiv - P, K, Ca, Mg, K, Na - Mineralizare uscată (calcinare la 450°C) - P - Determinare colorimetrică (spectrometru UV-VIS) cu soluție de vanadat - molibdat de amoniu - K, Na - Determinare flamfotometrică - Ca, Mg - Determinare spectrometrică cu absorbție atomică ────────────── *1) În funcție de rezultatele obținute, comparativ cu valorile normale, grosimea stratului (orizontului) analizat poate crește. *2) Analizele efectuate pe organe vegetative (frunze, tulpini, boabe etc.).
Anexa 6.3 ──────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.