Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 423/2025

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (4^1) și (4^2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie

prezumat în vigoare

Data actului
14 octombrie 2025
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 285 din 8 aprilie 2026
Citează
9 acte
Structură
0 articole · 22.215 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 alin. (4^1)

și ale

art. 4^2

din

Legea nr. 23/2014

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, excepție ridicată de Societatea Ges-Green Energy Specialists - S.R.L. din Bistrița în Dosarul nr. 33.007/3/2015/a7 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.241D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 397D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (4^1)

și

(4^2) din Legea nr. 23/2014 , excepție ridicată de Societatea BN Solar Park - S.R.L. din Bistrița, prin administrator judiciar RTZ & Partners - S.P.R.L. din ClujNapoca, în Dosarul nr. 26.866/3/2014/a7 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă.

4.

La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Angela Porumb, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul autoarei, precum și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 397D/2021 la Dosarul nr. 2.241D/2020, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care susține admiterea acesteia. În acest sens, arată, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin principiului consacrat de

art. 1 alin. (5) din Constituție

referitor la accesibilitatea, claritatea și previzibilitatea legii. Totodată, susține că acestea contravin și

art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală

referitor la securitatea raporturilor juridice, respectiv contractuale în cauza de față. Stabilirea cotelor de energie electrică de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care, pentru determinarea acestora, trebuie să facă evaluări anuale, conduce la imprevizibilitate, chiar și în rândul profesioniștilor, asupra prețurilor de tranzacționare și afectează raporturile juridice contractuale.

7.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că în jurisprudența Curții Constituționale s-a arătat, în mod constant, că statul are posibilitatea să intervină legislativ pe anumite piețe, inclusiv pe piața energiei. În măsura în care există o autoritate care să emită măsuri obligatorii în ceea ce privește funcționarea pe această piață, ea trebuie să își desfășoare activitatea în condițiile respectării legii.

8.

Reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate face precizarea că Societatea BN Solar Park - S.R.L. nu se mai află în stare de insolvență.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

9.

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 10 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 33.007/3/2015/a7 Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (4^1)

și ale

art. 4^2 din Legea nr. 23/2014

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

10.

Prin Încheierea din 8 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 26.866/3/2014/a7, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (4^1)

și

(4^2) din Legea nr. 23/2014 .

11.

Excepția a fost invocată de Societatea Ges-Green Energy Specialists - S.R.L. din Bistrița și de Societatea BN Solar Park - S.R.L. din Bistrița, prin administrator judiciar RTZ & Partners S.P.R.L. din Cluj-Napoca, în cauze având ca obiect soluționarea unor recursuri.

12.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece încalcă principiul previzibilității, al clarității și al accesibilității legii, prin faptul că

Legea nr. 23/2014

înlocuiește sistemul cotelor obligatorii anuale fixe privind energia electrică, stabilite precis prin

Legea nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu un sistem în care îi revine Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei obligația de a determina nivelul cotelor obligatorii anuale.

13.

Mai mult, dispozițiile legale criticate sunt redactate într-un mod lipsit de precizie și claritate, fiind în contradicție și cu

art. 7 alin. (4) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, nerespectarea dispozițiilor privind claritatea și precizia legii duce la încălcarea

art. 11

coroborat cu

art. 20 din Constituție

prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind necesitatea respectării condițiilor de claritate și previzibilitate a legii, invocându-se în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

14.

Așadar, printr-o astfel de reglementare s-a modificat, într-un mod imprevizibil, sistemul de tranzacționare a certificatelor verzi, fiind contrar

art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală

raportat la principiul constituțional al previzibilității, clarității și accesibilității legii. Or, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență pentru a se evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții.

15.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În realitate, critica formulată vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate în raport cu situația de fapt ce urmează a fi reținută de către instanța judecătorească.

16.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

17.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

18.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile „ art. 1 alin. (4^1)

și ale

art. 4^2 din Legea nr. 23/2014 “, respectiv ale

art. 1 alin. (4^1)

și

(4^2) din Legea nr. 23/2014 . Referitor la prevederile criticate, examinând considerentele încheierii de sesizare, notele scrise ale autoarei excepției și criticile de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea se referă, în realitate, la

alin. (4^2) , și nu la

art. 4^2 , astfel cum reține instanța judecătorească în dispozitivul încheierii de sesizare.

20.

Totodată, având în vedere că dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta ( art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010), Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 4 alin. (4^1)

și

(4^2) din Legea nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, modificată și completată prin

Legea nr. 23/2014

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 14 martie 2014, care au următorul cuprins:

(4^1)

Începând cu anul 2014, ANRE monitorizează anual cotele anuale realizate de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi și, în funcție de gradul de realizare a obiectivului național și de impactul la consumatorul final, estimează, publică pe site-ul propriu și informează Guvernul până la data de 30 iunie a anului curent asupra nivelului cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul următor.

(4^2)

Pentru perioada 2015-2020, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, se stabilește anual și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Energie, în termen de 60 de zile de la data comunicării acesteia de către ANRE.

21.

În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2017

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 31 martie 2017. Cu toate acestea, având în vedere că dispozițiile legale criticate au produs efecte în cauzele deduse judecății instanței judecătorești, Curtea urmează să le analizeze în lumina

Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.

22.

În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

(5)

privind principiul legalității,

art. 11

- Dreptul internațional și dreptul intern și

art. 20

- Tratatele internaționale privind drepturile omului.

23.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 108 din 25 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 10 mai 2016, și

Decizia nr. 665 din 8 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 3 martie 2017, a respins criticile de neconstituționalitate. Curtea a reținut, în esență, că, în scopul stimulării creșterii producției de energie regenerabilă și atingerii obiectivului impus la nivelul Uniunii Europene de creștere cu 20% până în 2020 a resurselor regenerabile de energie, prin

Legea nr. 220/2008

au fost adoptate unele dispoziții de natură să asigure investitorilor români și străini un sprijin pentru promovarea activităților economice în acest domeniu. Între facilitățile acordate potrivit legii se regăsește acordarea cu titlu gratuit de certificate verzi, care, în urma valorificării pe piața centralizată sau pe piața bilaterală, are scopul de a asigura obținerea unor venituri suplimentare producătorilor de energie din surse regenerabile.

24.

Curtea a mai reținut că adoptarea

Legii nr. 23/2014

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie [prin care au fost introduse în cuprinsul legii prevederile

art. 4 alin. (4^1)

și

(4^2)]

nu echivalează cu încheierea unui contract între statul român și potențialii investitori români sau străini și nici nu garantează în favoarea acestora un drept de proprietate asupra unei anumite valori a certificatelor verzi atribuite, ci doar creează cadrul legislativ care, ținând seama de imperativele dreptului la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, să le ofere investitorilor un climat de afaceri atrăgător.

25.

Ceea ce modifică noua reglementare este modalitatea de stabilire a cotelor anuale obligatorii. Dacă vechea lege prevedea în chiar conținutul său cuantumul cotei, actuala reglementare stabilește că acesta poate varia în funcție de anumite criterii, instituind un mecanism suficient de flexibil care să permită o adaptare dinamică la condițiile existente pe piață. Modificarea a fost justificată în expunerea de motive ce însoțește legea. Astfel, Curtea a reținut că noua lege introduce obligația Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei de a reglementa, cu aprobarea Guvernului, prin cote anuale, cantitatea de energie electrică din surse regenerabile care se va prelua în Sistemul Electroenergetic Național, cu beneficiul sistemului de promovare prin certificate verzi, pe baza unor contracte încheiate cu producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Tranzacționarea certificatelor verzi se realizează, în continuare, pe piața de certificate verzi, care este o piață concurențială, separată de piața de energie electrică. Deși legea stabilește un preț minim al certificatului verde, Curtea a constatat că nici vechea reglementare nu garanta și nici actuala schemă de sprijin nu garantează un venit minim pentru beneficiarii săi. În plus, prin Decizia Comisiei Europene nr. 2.886 din 4 mai 2015 - Ajutor de stat S.A. 37177 (2015/NN) - România - Modificări ale schemei de sprijin pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile prin certificate verzi, rectificată prin Decizia nr. 5.149 din 28 iulie 2015, Comisia Europeană a autorizat modificările aduse schemei, inclusiv pe cele aduse prin

Legea nr. 23/2014 , la paragraful 79. Așa fiind, Curtea a constatat că, prin aplicarea schemei de sprijin, în patrimoniul beneficiarilor nu s-a născut un drept de proprietate privată asupra unui venit minim (bun), ci, legea acordă o facilitate investitorilor, sub forma unor venituri suplimentare celor realizate din vânzarea energiei produse, de natură să compenseze costurile generate de investițiile efectuate pentru implementarea tehnologiilor necesare producerii de energie electrică din surse regenerabile.

26.

Dispozițiile legale criticate nu prevăd eliminarea facilităților acordate investitorilor, ci doar reglementarea obligației Guvernului de a stabili, prin hotărâre, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, cotă anuală comunicată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Potrivit noilor norme, cota anuală nu este fixă, prestabilită, ci variază de la an la an, fiind calculată în funcție de gradul de realizare a obiectivului național și de impactul la consumatorul final, pe baza unor criterii economice clare și previzibile, adaptate pieței astfel reglementate.

27.

Curtea a reținut drept o certitudine faptul că numărul de certificate verzi necesare pe piață într-un anumit an este direct proporțional cu nivelul cotei anuale obligatorii, astfel că orice modificare a acesteia produce un efect asupra numărului de certificate verzi ce vor putea fi valorificate de beneficiarii acestora, respectiv de producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Însă, în măsura în care autoritățile cu competențe de monitorizare în domeniu au constatat o supracompensare a acestor costuri, coroborată cu dezvoltarea susținută a capacităților instalate, pe de o parte, și cu problemele de suportabilitate a prețului energiei din partea consumatorilor finali, pe de altă parte, opțiunea legiuitorului român de a adapta schema de sprijin la noile realități sociale și economice sub aspectul reevaluării cuantumului cotei anuale obligatorii de energie electrică apare ca fiind nu doar justificată, ci și necesară și oportună. O atare modificare nu produce însă nicio consecință asupra valabilității certificatelor verzi deja emise, valorificarea acestora urmând a se realiza în concordanță cu dispozițiile legii.

28.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile

art. 1 alin. (5) din Constituție , Curtea a apreciat că este neîntemeiată, întrucât normele modificatoare respectă exigențele de calitate inerente unui text de lege, conținutul lor fiind suficient de clar, precis și previzibil, astfel încât se pot determina neechivoc drepturile și obligațiile destinatarilor legii.

29.

De altfel, Curtea a subliniat că nu există o echivalență semantică între noțiunea de previzibilitate a normei juridice și cea de previzibilitate a pieței certificatelor verzi și, prin urmare, susținerile de neconstituționalitate ale autoarei excepției, referitoare la imprevizibilitatea normelor criticate, sunt neîntemeiate.

30.

Referitor la noțiunea de previzibilitate a normelor juridice, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita ( Hotărârea din 29 martie 2000 , pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55), iar cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă.

31.

Curtea a observat că din cuprinsul prevederilor

art. 4 alin. (4) ,

(4^1)

și

(4^2) din Legea nr. 220/2008

reiese că stabilirea nivelului cotei de energie electrică se face, anual, prin hotărâre a Guvernului, ca urmare a unor analize ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, iar stabilirea anuală a nivelului cotei de energie electrică, în funcție de exigențele sistemului energetic, nu are semnificația lipsei de claritate și previzibilitate a normelor legale criticate.

32.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

33.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Ges-Green Energy Specialists - S.R.L. din Bistrița în Dosarul nr. 33.007/3/2015/a7 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și, respectiv, de Societatea BN Solar Park - S.R.L. din Bistrița, prin administrator judiciar RTZ & Partners S.P.R.L. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 26.866/3/2014/a7 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă, și constată că dispozițiile

art. 4 alin. (4^1)

și

(4^2) din Legea nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial a României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 octombrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.