Memorandumul din 19 decembrie 2001

Anexa 1 (A și B)

ACORD-CADRU

Comisia Comunităților Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru și în numele Comunității Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, și România, de cealaltă parte, și împreună denumite părți contractante,

având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistența PHARE din partea Comunității, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunității Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul ca este convenabila menționarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal și administrativ pentru executarea măsurilor finanțate în România în cadrul programului de asistența al Comunității,

au convenit după cum urmează:

Anexa A

CONDIȚII GENERALE

privind memorandumurile de finanțare

În aceste Condiții generale termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice disputa între părțile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiți după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (denumit în continuare și conducător) va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective și descriere
1.1. Obiective
Obiectivul general al acestui program este să contribuie la îmbunătățirea securității nucleare în țările candidate beneficiare.
Obiectivul specific al acestui program este să asigure ca proiectele menționate mai jos vor fi finalizate în cadrul perioadei de plati și ca rezultatele acestora vor conduce la obținerea unui grad ridicat de securitate nucleara.
În ceea ce privește elementele programului ce conține asistența acordată organismului de reglementare, obiectivul este de a contribui la intensificarea factorilor care afectează eficienta organismului de reglementare, după cum sunt menționați, de exemplu, în concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT referitoare la conținutul tehnic al fiecărui proiect. Acești factori sunt*1):
● "Pentru a fi eficient, un organism de reglementare trebuie să aibă o sarcina foarte bine definită, procese de evaluare și de lucru foarte bine stabilite, să fie independent față de producătorii de energie, față de puterea politica și de grupurile de presiune, să fie transparent și deschis și să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului și un personal foarte bine motivat și competent pentru a-și realiza obiectivul.
● Un organism de reglementare eficient este acela care asigura un nivel acceptabil de siguranță nucleara, acționează pentru a preveni degradarea securității nucleare, promovează îmbunătățirile în domeniul securității nucleare, este eficient din punct de vedere al activității și al costurilor, asigura încrederea operatorilor, a publicului larg și a guvernului și face eforturi continue pentru îmbunătățirea performantei.
● Un sistem de reglementare este eficient atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a menține sau a îmbunătăți siguranța nucleara. Cu toate acestea, performanta operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alți factori și este dificil ca aceasta să se utilizeze pentru evaluarea eficientei unui organism de reglementare.
● Cooperarea internationala și evaluarile internaționale joaca un rol important în dezvoltarea și menținerea unui organism de reglementare eficient."
Detalii cu privire la obiectivele proiectelor de asistența tehnica în domeniile securității nucleare a reactorilor de putere, managementului deșeurilor radioactive, pregătirii în caz de urgenta, protecției împotriva radioactivitatii se regăsesc în fișele de proiect.
-------------
*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT din 29-30 iunie 2000.
1.2. Descrierea proiectelor
Datorită naturii specific tehnice a acestora și în scopul creșterii siguranței publice, proiectele finanțate în domeniul securității nucleare nu corespund în mod obligatoriu criteriilor generale de a fi catalitice, cofinantate sau adiționale. Proiectele au fost totuși selectate, fiind suficient de mature și pentru contribuția lor la îmbunătățirea susținută a nivelului de securitate nucleara prin obiectivele specifice ale acestora. O apreciere generală este aceea ca proiectul trebuie să intensifice procesul de aderare pentru țările candidate. Asa cum s-a menționat anterior, proiectele se împart în 7 tematici generale diferite:
● asistența pentru organismul de reglementare;
● securitatea reactorilor;
● pregătirea în caz de urgenta;
● managementul deșeurilor radioactive;
● radioprotectia;
● alocarea unui împrumut EURATOM pentru un proiect de investiții necesar îmbunătățirii securității reactorilor;
● garanții nucleare.
Importanța fiecăreia dintre aceste tematici depinde în mod evident de situația care predomina în fiecare țara candidata în domeniul securității nucleare. În scopul clarificarii proiectele care urmează să fie implementate în cadrul Programului PHARE 2001 sunt înregistrate pe tari, în funcție de specificul nuclear al fiecăreia dintre acestea.
1.2.1. Bulgaria
BG 0110.01 Investigarea fenomenelor și realizarea Ghidului pentru managementul accidentelor severe
În prezent documentația operationala a Centralei Nucleare de la Kozlodui (CNK) este în conformitate cu standardele occidentale. Aceasta înseamnă ca documentația cuprinde instrucțiuni pentru operare normală, instrucțiuni pentru condiții de urgenta, instrucțiuni pentru întoarcere la normalitate, un plan de urgenta pentru amplasament și un plan de urgenta național. Unicul document care mai este încă necesar este Ghidul pentru managementul accidentelor severe (GMAS) care defineste în mod remarcabil natura accidentelor și măsurile adecvate ce trebuie luate în situații accidentale. Pregătirea unui GMAS trebuie să se bazeze pe un număr de coduri de computer bine stabilite pentru CNK, care să simuleze comportarea zonei active a reactorului și a diferitelor altor componente importante. GMAS trebuie, de asemenea, sa stabilească o structura organizatorică pentru situații de urgenta și sa propună metodologii de instruire pentru personal. Beneficiarul acestui proiect este Centrala Nucleara de la Kozlodui. GMAS trebuie, de asemenea, sa furnizeze autorităților bulgare date pentru pregătirea Planului național de urgenta care defineste mijloacele, resursele și facilitățile disponibile în cazul unui accident nuclear. Este important de notat ca Programul PHARE a furnizat în trecut sprijin similar pentru centrale nuclearo-electrice din alte tari candidate. Acest proiect este în conformitate cu recomandarea de tip I din Raportul Consiliului.
BG 0110.02 Întărirea capacității Autorității de Securitate Nucleara din Bulgaria (ASNB) de evaluare a securității nucleare
Centrala Nucleara de la Kozlodui (CNK) s-a angajat într-un program de lucrări pentru îmbunătățirea securității nucleare la unitățile 3 și 4, în scopul asigurării operarii lor în siguranța până la închiderea finala a acestora, în conformitate cu angajamentul luat de către Bulgaria prin Înțelegerea cu Comisia Europeană semnată în 1999. În paralel CNK imbunatateste securitatea nucleara și fiabilitatea unităților 5 și 6 ale CNK, cu sprijin parțial printr-un împrumut EURATOM. Aceste acțiuni implica revizuirea tuturor analizelor de securitate pentru unitățile 3, 4, 5 și 6 ale CNK. CNK este, de asemenea, implicata în dezvoltarea unui sistem de management al calității bine documentat și modern. În cele din urma, CNK cauta să asigure măsuri adecvate pentru integritatea vaselor de presiune ale reactorului pentru unitățile 3, 4, 5 și 6 ale CNK. Scopul principal al proiectului este de a furniza pentru ASNB sprijin extern pentru a-și îndeplini sarcinile de autorizare în mod eficient și în strânsă colaborare cu alte proiecte de asistența pentru organismul de reglementare. Aceasta acțiune este în conformitate cu recomandările de tip I din Raportul Consiliului.
1.2.2. Republica Ceha
CZ 0114.01 Reevaluarea starilor de tensiune în componentele interne ale vasului de presiune al reactorului pe baza proprietăților mecanice în urma iradierii în timpul funcționarii reale
Proprietățile materialelor componentelor interne ale reactorului se modifica pe durata iradierii. Amploarea modificărilor este afectată de temperatura de iradiere și de fluxul de neutroni. Se propune determinarea proprietăților mecanice și de mecanică ruperii ale materialului iradiat pe perioada operarii reactorilor VVER de la Greifswald, pentru a determina parametrii necesari în evaluarea timpului de funcționare rezidual pentru structurile interne ale VVER (din zona activa a reactorului). Sunt foarte puține date disponibile în acest domeniu; anumite lucrări s-au realizat la reactorii Loviisa din Finlanda. Scopul acestui proiect (care va conține doua faze, ambele urmând să fie finanțate în cadrul acestui proiect) este, în primul rând, să se stabilească o metodologie pentru partea experimentala a lucrării, precum și să se determine integrarea bazei de date rezultate conținând proprietățile, în procedurile de reglementare cehe. Acest proiect este în conformitate cu recomandarea de tip II din Raportul Consiliului.
CZ 0114.02 Evaluarea și validarea codurilor de calcul pe baza datelor experimentale realizate în reactor PSBVVER
Organizațiile internaționale de specialitate (de exemplu: CSNI, Comitetul pentru securitatea instalațiilor nucleare al OECD) au identificat necesitatea urgenta de a îmbunătăți încrederea în utilizarea anumitor coduri termohidraulice de simulare a reactorilor VVER-1.000. Parametrii singurei instalații de testare VVER-1.000, amplasata în Rusia, permit investigarea experimentala a unei game largi de procese termohidraulice care pot aparea în circuitele primar și secundar ale reactorilor VVER-1.000 în timpul regimurilor tranzitorii și a situațiilor de accident. Întrucât mai multe coduri termohidraulice, inclusiv cele de proveniență UE, sunt disponibile organizațiilor tehnice suport (OTS) din Republica Ceha, se propune să se definească în faza inițială experimentele critice care pot fi efectuate în aceasta instalatie, pentru a sprijini evaluarea și fixarea reperelor. Pentru faza ulterioară, în afară proiectului, va avea loc un seminar internațional în vederea evaluării robustetii programului de experimente propus în lumina altor eforturi financiare, fie ale Comunității Europene, fie din alte surse. Experimentele actuale și analizele numerice postexperimentale vor fi posibile într-un stadiu ulterior care ar putea avea loc separat de sprijinul financiar PHARE. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.
CZ 0114.03 Închiderea unei camere din depozitul subteran de deșeuri Richard
Pentru deșeurile radioactive instituționale Republica Ceha utilizează de câteva decenii un depozit pentru stocarea/depozitarea pe termen lung, numit Richard. Acest depozit a fost construit într-o fosta mina de calcar, sapata în munte, în partea de nord a tarii. Coletele cu deșeuri sunt stivuite în camere care sunt situate în lungul galeriilor. Este planificata închiderea camerelor prin sigilarea acestora cu beton și prin umplerea cu materiale corespunzătoare a golurilor dintre coletele cu deșeuri. Principalul obiectiv al proiectului este dezvoltarea unei soluții tehnice pentru sigilarea galeriilor și efectuarea unei evaluări de securitate pentru soluția care va fi aleasă. Aceasta este o cerința obligatorie pentru a demonstra securitatea pe termen lung a întregului depozit de deșeuri radioactive. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
CZ 0114.04 Reconstruirea celulei de urgenta la depozitul Richard
În prezent în Republica Ceha exista câteva surse radio-active închise uzate pentru care nu exista modalități de depozitare finala sau stocare pe termen lung. Acestea sunt în principal surse radioactive cu viața lungă, care sunt stocate provizoriu în spațiile utilizatorilor. Organizația de stat RAWRA (Radioactive Waste Repository Authority) recunoaște ca este responsabilitatea sa sa prevadă modalitățile de depozitare pentru astfel de deșeuri. Se studiază posibilitatea de a primi asemenea surse la depozitul Richard pentru depozitare intermediara înaintea depozitarii finale în depozitul subteran. În conformitate cu reglementările cehe, depozitarea intermediara în camerele depozitului Richard necesita ambalarea sau reambalarea acestor surse și controlul integrității lor fizice. În acest scop o celula de urgenta corespunzătoare trebuie să fie operationala lângă depozitul Richard. Scopul acestui proiect este de a realiza un plan de imbunatatire a acestei celule de urgenta și de a efectua lucrările necesare de reconstrucție pentru ca operațiunile de reimpachetare să poată avea loc cat mai curând posibil. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
CZ 0114.05 Realizarea sistemului informațional de urmărire a deșeurilor
Pentru a îndeplini cerințele Convenției comune privind gestionarea în siguranța a deșeurilor radioactive, RAWRA, ca agenție responsabilă cu managementul deșeurilor radioactive și cu depozitarea acestora, a fost imputernicita sa realizeze un inventar al tuturor tipurilor de deșeuri care sunt stocate sau depozitate pe teritoriul ceh. În acest scop a fost creat un sistem computerizat de baza de date. Deși sistemul a devenit operational, acesta necesita optimizari pentru ca fiecare producător de deșeuri radioactive să poată fi conectat on-line la sistemul existent. Scopul principal al proiectului este sa întărească capacitatea RAWRA de a urmări toate tipurile de deșeuri radioactive de pe teritoriul ceh prin optimizarea bazei de date computerizate. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
1.2.3. Ungaria
HU 0111.01 Sprijin OTS pentru evaluarea PSA (analiza probabilistica de securitate) de nivel 2 pentru VVER 440/213
Un program complet de analize PSA de nivel 2 pentru CNE Paks a fost initiat de către centrala. În prezent autoritatea de reglementare nucleara HAEA/NSD se confrunta cu sarcina de a evalua relevanta datelor de intrare, metodologiile aplicate și rezultatele analizelor care pot fi utilizate cel mai bine în scopuri de reglementare. PSA de nivel 2 va fi efectuată prin analize atât de performanțe, încât resursele interne ale HAEA/NSD nu sunt suficiente pentru sarcina de a evalua calitatea lucrărilor executate. În cursul acestui proiect se propun stabilirea metodologiei de revizuire a PSA de nivel 2 pentru HAEA/NSD și implementarea ei prin revizuirea rapoartelor înaintate către HAEA/NSD. Sporirea proportiilor și a independentei sprijinului OTS către autoritatea de reglementare nucleara corespunde recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.
HU 0111.02 Evaluarea optiunilor de mutare și depozitare a deșeurilor radioactive la instalatia de depozitare și tratare a deșeurilor radioactive Puspokszilagy
În prezent în Ungaria exista în operare doar o instalatie de depozitare/stocare pentru deșeuri radioactive. Instalatia situata la Puspokszilagy este aproape plină. În scopul de a crește capacitatea de depozitare/stocare a instalației coletele de deșeuri radioactive vor fi mutate din celulele de depozitare amenajate pentru reducerea ulterioară a volumului, utilizându-se diferite procese de tratare. Scopul principal al proiectului este sa evalueze o serie de optiuni de mutare, tratare/condiționare, stocare intermediara și depozitare a diferitelor tipuri de deșeuri radioactive, stocate în mod curent pe amplasamentul menționat, astfel încât să poată fi eliberate spații suplimentare.
1.2.4. Letonia
LE 0109.01 Proiectarea unei celule de depozitare suplimentare și a instalației de stocare integrală pentru deșeurile cu viața lungă la Baldone, Letonia
Depozitul de suprafața pentru deșeurile radioactive, amplasat la Baldone, situat la 27 km de Riga, a intrat în funcțiune în anul 1961. Aceasta instalatie este singurul depozit pentru toate deșeurile radioactive colectate în Letonia (după tratare, dacă este cazul). Se asteapta ca în viitorul apropiat Letonia sa dezafecteze reactorul de cercetare Salaspils, de la care se estimeaza ca vor proveni mai mult de 1.200 mc de deșeuri cu activitate corespunzătoare pentru depozitare la Baldone. În plus se asteapta să se depoziteze în acest depozit sursele nucleare închise uzate, aflate pe teritoriul leton. În prezent nu exista la Baldone capacități de depozitare pentru acest tip de deșeuri, care să corespundă standardelor UE. Acest proiect are drept scop: indicarea în mod amănunțit a unui proiect detaliat pentru o celula de depozitare amenajată, din beton, pentru depozitare de suprafața, bazat pe experienta disponibilă în UE; indicarea în mod amănunțit a unui proiect pentru o instalatie integrală în cadrul acestei celule pentru stocare pe termen lung a deșeurilor radioactive cu viața lungă; și proiectarea documentației necesare pentru viitorul proiect de construcție. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
LE 0109.02 Îmbunătățirea radioprotectiei în legătură cu expunerea medicală
Transpunerea acquisului necesita implementarea în Letonia a cerințelor Directivei Consiliului 97/43 EURATOM din 30 iunie 1997 privind "protecția sănătății persoanelor împotriva pericolelor radiatiei ionizante legate de expunerea medicală". Într-o primă faza aceasta implica înlocuirea echipamentului existent care nu poate atinge standardele moderne; în plus sunt necesare schitarea și implementarea reglementărilor tehnice, precum și instruirea personalului. Acest proiect va sprijini pregătirea unor reglementări naționale privind supravegherea tehnica a echipamentului radiologic utilizat în practica medicală, incluzând îmbunătățirea laboratoarelor standard. În plus acest proiect va include un program larg de educație, realizat cu experți naționali calificați ca rezultat al asistenței anterioare. Deși recentul raport al Consiliului nu a făcut nici o recomandare privitoare la radioprotectie, a recunoscut ca aceasta are anumite legături cu securitatea nucleara. Implementarea cu succes a proiectului va influența pozitiv asupra sublinierii motivelor pentru derogarea pe care Letonia a cerut-o cu privire la implementarea directivei Consiliului menționate mai sus.
1.2.5. Lituania
Următoarele 3 propuneri de proiecte sunt legate de sprijinirea, într-o anumită măsura, a autorității lituaniene de reglementare, VATESI, privind pregătirea Raportului analizei de securitate pentru Unitatea 2 a CNE Ignalina. Aceasta este o cerința pentru exploatarea acestei centrale după anul 2003.
LI 0118.01 Sprijin pentru VATESI și OTS aferente în timpul revizuirii Raportului analizei de securitate pentru Unitatea 2 a CNE Ignalina
Centrala Nuclearo-Electrica Ignalina (INPP) consta din doi reactori RBMK-1.500. INPP-1 trebuie închisă înainte de anul 2005. Se intenționează ca INPP-2 sa funcționeze până în anul 2009. O dată definitivă pentru închiderea acestei unități este încă în discuție la autoritățile lituaniene. Totuși, pentru a o exploata după anul 2003, autoritatea lituaniana de autorizare (VATESI) trebuie să acorde o autorizație bazată pe Raportul de analiza de securitate (SAR). În trecutul apropiat a fost întocmit un SAR pentru INPP-1 cu sprijinul organizațiilor din UE. Deși o parte din acest raport ar putea fi folosită pentru SAR pentru INPP-2, vor trebui realizate analize suplimentare de securitate și vor trebui furnizate informații complementare. Aceasta implica includerea în SAR de informații și date suplimentare privind: managementul deșeurilor radioactive, radioprotectia, procedurile de funcționare în caz de urgenta și analizele de accident, supravegherea imbatranirii, precum și câteva aspecte suplimentare privind analiza de sistem și evaluarea consecințelor radiologice rezultând dintr-o selecție a scenariilor de accident. Sprijinul acordat VATESI se referă în principal la revizuirea SAR pentru INPP-2. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.
LI 0118.02 Programul de asistența acordată VATESI și OTS în analiza comportării dinamice a structurilor
În SAR pregătit pentru INPP-1 exista recomandări privind elementele ce trebuie investigate ulterior. Una dintre recomandări se referă la analiza dinamicii structurale a clădirilor și componentelor din INPP. Trebuie rezolvate mai multe aspecte, precum sarcinile dinamice obișnuite, calificarea seismică a tuturor clădirilor INPP (incluzând interactiunea sol-structura, răspunsul echipamentelor și sistemul de conducte) și consecințele exploziilor și ale undelor de soc (incluzând impactul caderilor de avioane sau rachete) și, în particular, clădirea reactorului. Acest proiect va conduce la elaborarea metodologiilor și ghidurilor naționale pentru analiza structurală a structurilor metalice și din beton, supuse acestor sarcini dinamice. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.
LI 0118.03 Sprijin pentru VATESI în îndeplinirea sarcinilor legate de activitățile de autorizare la CNE Ignalina
Acest proiect este continuarea logica a proiectului PHARE LI 9806.016, în derulare, care se termina la sfârșitul lunii octombrie 2001. Scopul proiectului este să asigure sprijin pentru VATESI în următoarele domenii: calificarea echipamentelor, implementarea metodologiei ENIQ pentru analizele nedistructive; analiza de autorizare și evaluarea accidentelor baza de proiect; și analiza accidentelor grave. Proiectul va oferi date suplimentare pentru pregătirea SAR al INPP-2. Programul de lucru al acestui proiect va fi coordonat în strânsă legătură cu proiectele LI 0118.01 și LI 0118.02, avându-se în vedere interactiunile evidente care exista între aceste proiecte și, în particular, în domeniul analizei de autorizare și al evaluării accidentelor baza de proiect. Acest proiect include organizarea de cursuri de pregătire și furnizarea de software și hardware relevante. Acest proiect este conform recomandarii de tip I din Raportul Consiliului.
1.2.6. Polonia
PL 0113.01 Îmbunătățirea condițiilor de stocare și închidere a depozitului de deșeuri radioactive Rozan
În Polonia este în funcțiune, la Rozan, o instalatie de depozitare la suprafața a deșeurilor cu viața scurta. În anul 1989 au fost evidentiate eliberari de tritiu din instalatie, acest lucru arătând existenta unor defecte în barierele utilizate pentru izolarea deșeurilor radioactive de biosfera. De atunci au fost elaborate mai multe studii de natura hidrogeologica pentru a se elucida fenomenele de imprastiere. Pe baza numeroaselor date astfel colectate va fi realizată o versiune revizuită a raportului de securitate pentru funcționarea instalației. Va fi definit, de asemenea, un concept de remediere. La final raportul de securitate pentru faza de închidere a depozitului va fi îmbunătățit. În absenta acestor rapoarte, Agenția Naționala pentru Energie Atomica a Poloniei poate opri în viitorul apropiat toate operațiunile de depozitare la instalatie și poate împiedica orice acțiune ce poate conduce la închiderea amplasamentului. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
PL 0113.02 Dezvoltarea tehnologiei și procurarea de echipamente pentru reincapsularea combustibilului nuclear uzat de la reactorii de cercetare din Polonia
În prezent combustibilul nuclear uzat provenit din funcționarea reactorilor de cercetare (de exemplu reactorii EWA și MARIA) este stocat în bazine de răcire la Institutul Polonez al Energiei Atomice de la Swierk. Sunt stocate mai mult de 5.000 de ansamble de combustibil nuclear. Pentru aceste ansamble de combustibil uzat, care au fost stocate de mai mult de 20 de ani, s-a observat corosiunea materialului tecii. Ca rezultat, a crescut în timp nivelul de contaminare a bazinelor de răcire. Pe baza investigatiilor preliminare acest proiect își propune dezvoltarea unui concept pentru stocarea uscata pe termen lung a acestor ansamble de combustibil uzat și crearea condițiilor corespunzătoare pentru incetinirea substantiala a procesului de corosiune prin reincapsulare într-un material corespunzător. Aproximativ 40% din valoarea acestui proiect vor fi alocate pentru furnizarea de echipamente. Acest proiect este conform recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
1.2.7. România
RO 0110.01 Consolidarea regimului de reglementare în domeniul securității nucleare
Proiectul își propune consolidarea tehnica a capacităților autorității române de reglementare în domeniul securității nucleare, CNCAN, cu privire la managementul deșeurilor radioactive, mineritul și prepararea materiilor prime naturale radioactive, garanții nucleare, protecție fizica și securitate nucleara. Se intenționează elaborarea procedurilor interne de lucru ale CNCAN în conformitate cu standardele europene de asigurare a calității (ISO 9000). Este prevăzut un program extensiv de instruire practica a personalului CNCAN. Activitatea corespunde atât prioritatilor pe termen scurt, cat și pe termen mediu, prevăzute în Programul Național de Aderare a României (PNAR) din 1999 și 2000. Acest proiect este conform recomandarii de țara de tip I din Raportul Consiliului.
RO 0110.02 Sprijin pentru autoritatea naționala de reglementare din România în procesul de revizuire a protecției la incendiu, a protecției la suprapresiune a circuitului primar și a elementelor de securitate nucleara privind proiectarea conductei principale de abur la CNE Cernavoda Unitatea 1
Exista un program continuu al operatorului CNE Cernavoda Unitatea 1 pentru a implementa securitatea nucleara și pentru alte îmbunătățiri corespunzătoare pentru centrala sau bazate pe recomandările grupului de operatori CANDU. Acest proiect are menirea sa sprijine CNCAN în procesul de revizuire a autorizării anumitor elemente specifice de securitate pentru CNE Cernavoda Unitatea 1. Acestea includ: întregul program de protecție la incendiu, analiza de hazard la incendiu și potentialele efecte ale incendiului; îmbunătățirea măsurilor pentru protecția la incendiu; analiza de securitate a "loviturii de berbec" în sistemele speciale de securitate (sistemul de răcire la avarie a zonei active și sistemul de oprire nr. 2); protecția la suprapresiune a circuitului primar și elementelor de securitate nucleara privind proiectarea conductei principale de abur. Aceasta răspunde recomandarii de tip I din recentul Raport al Consiliului.
1.2.8. Slovenia
SL 0110.01 Statia de monitorizare seismică din bazinul Krsko
Ca urmare a recomandarii din precedentul proiect PHARE (de exemplu, cercetări geofizice în zona inconjuratoare a CNE Krsko), Slovenia a decis sa imbunatateasca sistemul de monitorizare seismică din vecinătatea CNE Krsko. Stații seismice fixe vor fi instalate suplimentar în anul 2001, utilizând resursele proprii. Prevederea a doua stații seismice portabile suplimentare în cadrul acestui proiect, complementar cu creșterea acoperirii actuale și a celei planificate, va sprijini decizia de amplasare a viitoarelor stații seismice fixe (până la 4 în total) și va completa rețeaua seismică. O densitate ridicată a statiilor seismice este cruciala, îndeosebi în regiunile cu seismicitate de mica adancime, cum este cazul regiunii din jurul CNE Krsko. Acest proiect răspunde recomandarii de tip II din Raportul Consiliului.
1.2.9. Elementul multitara
ZZ 0125.01 Sprijinirea țărilor candidate pentru pregătirea lor pentru conformitatea deplina cu prevederile cap. VII din Tratatul EURATOM și cu Reglementarea de implementare EURATOM 3.227/76 - "Proiectul ACCESS"
Obiectivul proiectului ACCESS (Applicant Countries' Co-operation with the EURATOM Safeguards System) este pregătirea operatorilor instalațiilor nucleare din țările candidate pentru conformitatea deplina cu prevederile Tratatului EURATOM privitoare la obligațiile de contabilizare a materialelor nucleare. Proiectul prevede manuale tehnice, manuale de procedura și manuale de instruire în limba fiecărei tari beneficiare. Sunt incluse, de asemenea, seminarii de instruire și livrare de hardware. Proiectul a început în anul 2000 și se va termina în anul 2004, depinzand de aderarea țărilor candidate implicate. Primele faze ale proiectului au fost finanțate din programele PHARE anterioare în domeniul garanțiilor nucleare. Natura proiectului solicita o implementare centralizata în strânsă cooperare cu Biroul de Garanții Nucleare EURATOM.
ZZ 0125.02 Recomandarea Băncii Europene de Investiții în legătură cu împrumutul EURATOM pentru proiectul Cernavoda-2
Guvernul României a solicitat pe data de 11 mai 1999 un împrumut EURATOM pentru SNN (Societatea Naționala "Nuclearelectrica"). Conform procedurilor stabilite pentru acordarea împrumuturilor EURATOM, au fost efectuate 4 studii privind considerentele de securitate nucleara și impactul de mediu al CNE Cernavoda-2 finalizate, precum și justificarea economică pentru aceasta centrala și capacitatile financiare ale Beneficiarului de a returna împrumutul. Acest viitor proiect va acoperi costurile pentru o sinteza a acestor studii care vor fi analizate de către Banca Europeană de Investiții în vederea acordării împrumutului.
Datorită naturii acestei acțiuni, care necesita coordonare strânsă cu Banca Europeană de Investiții și cu experți juridici, acest proiect va fi condus centralizat de Comisia Europeană, ca o excepție de la politica generală care guvernează cea mai mare parte a acestui program.
ZZ 0125.03 Consultanța juridică acordată României și SNN în legătură cu împrumutul EURATOM pentru finanțarea proiectului Cernavoda-2
Guvernul României a solicitat pe data de 11 mai 1999 un împrumut EURATOM pentru SNN (Societatea Naționala "Nuclearelectrica"). Conform procedurilor stabilite pentru acordarea împrumuturilor EURATOM, au fost efectuate 4 studii privind considerentele de securitate nucleara și impactul de mediu al CNE Cernavoda-2 finalizate, precum și justificarea economică pentru aceasta centrala și capacitatile financiare ale Beneficiarului de a returna împrumutul. Acest viitor proiect va furniza României asistența urgenta solicitată pentru evaluarea poziției sale juridice cu privire la împrumut și în negocierile cu EURATOM legate de documentația necesară pentru împrumut.
Datorită naturii acestei acțiuni, care necesita coordonare strânsă cu EURATOM și cu experți juridici, acest proiect va fi condus centralizat de Comisia Europeană, ca o excepție de la politica generală care guvernează cea mai mare parte a acestui program.
1.3. Fișa de proiect
Fișele de proiect oferă detalii suplimentare cu privire la conținutul acțiunilor sus-menționate.
1.4. Observații cu privire la aspectele de mediu
Toate proiectele de investiții care, potrivit regulilor stipulate în
Directiva 85/337/CEE
, modificată prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu trebuie să facă obiectul unei evaluări asupra impactului de mediu. Dacă aceasta directiva nu a fost încă transpusa integral, procedura trebuie să fie similară celei stabilite în susmentionata directiva.
Toate proiectele de investiții vor trebui să fie derulate în acord cu legislația comunitara de mediu. Fișele de proiect vor conține clauze specifice în acord cu legislația comunitara în domeniul mediului, corespunzător tipului de activitate desfășurată în cadrul fiecărui proiect de investiții.
1.5. Condiționalitati
Lansarea efectivă a unora dintre proiectele menționate mai sus face obiectul unor condiții particulare ce sunt descrise mai detaliat în cadrul fișelor de proiect respective:
BG 0110.01: O atenție deosebită trebuie acordată rezultatelor obținute în cadrul proiectelor încheiate sau în derulare cu privire la analiza de accident la VVER în cadrul altor programe PHARE sau TACIS.
BG 0110.02: Coordonare strânsă cu proiectul BG/TS/15 finanțat din programul PHARE 1999 Securitate nucleara. Pentru dezvoltarea unui sistem de management al calității modern și bine documentat este necesar să se acorde atenție corespunzătoare rezultatelor proiectului BG/TA/03. În final, calendarul pentru implementarea acestui proiect trebuie să fie în concordanta cu angajamentele de închidere asumate de Bulgaria cu privire la unitățile 3 și 4 ale CNK.
CZ 0114.01: Modele mecanice importante pentru proiect trebuie puse la dispoziție de către Greifswald NPP, Germania.
CZ 0114.02: O atenție deosebită trebuie acordată rezultatelor obținute în cadrul altor proiecte finanțate prin PHARE și TACIS în domeniul respectiv, precum și altor proiecte ce vor fi derulate la instalatia PSB.
CZ 0114.03: Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fișa de proiect).
CZ 0114.04: Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fișa de proiect).
HU 0111.01: Rezultatele acestui proiect trebuie puse la dispoziție comunității utilizatorilor de reactori VVER 440/213. Rezultatele obținute în cadrul altor proiecte finanțate prin PHARE și TACIS în acest domeniu trebuie luate în considerare.
LE 0109.01: Evaluarea securității nucleare pe termen lung și evaluarea impactului asupra mediului, realizate în cadrul proiectelor finanțate de Comisia Europeană, finalizate în anul 2001, trebuie să fie luate în considerare. Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fișa de proiect).
LI 0118.01, LI 0118.02, LI 0118.03: Strânsă coordonare între aceste proiecte.
PL 0113.01: Luarea în considerare a rezultatelor proiectului anterior finanțat din PHARE. Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fișa de proiect).
PL 0113.02: Luarea în considerare a rezultatelor proiectului anterior finanțat din PHARE. Reglementările cu privire la mediu trebuie respectate (a se vedea detaliile în fișa de proiect).
RO 0110.01: Stabilirea unei legături cu proiectul RO/RA/02 finanțat din PHARE.
RO 0110.02: Stabilirea unei legături cu proiectul PH2/01/99 finanțat din PHARE.
2. Bugetul
Țara
Agenția de implementare
Cod
Alocare (milioane euro)
Bulgaria
OPCP
BG 0110
4,50
Proiect 1
BG 0110.01
2,50
Proiect 2
BG 0110.02
2,00
Republica Cehă
OPCP
CZ 0114
2,19
Proiect 1
CZ 0114.01
0,89
Proiect 2
CZ 0114.02
0,40
Proiect 3
CZ 0114.03
0,40
Proiect 4
CZ 0114.04
0,20
Proiect 5
CZ 0114.05
0,30
Ungaria
OPCP
HU 0111
1,05
Proiect 1
HU 0111.01
0,75
Proiect 2
HU 0111.02
0,30
Letonia
OPCP
LE 0109
1,75
Proiect 1
LE 0109.01
0,10
Proiect 2
LE 0109.02
1,65
Lituania
OPCP
LI 0118
2,70
Proiect 1
LI 0118.01
1,20
Proiect 2
LI 0118.02
1,00
Proiect 3
LI 0118.03
0,50
Polonia
OPCP
PL 0113
1,45
Proiect 1
PL 0113.01
0,45
Proiect 2
PL 0113.02
1,00
România
OPCP
RO 0110
1,40
Proiect 1
RO 0110.01
1,00
Proiect 2
RO 0110.02
0,40
Slovenia
OPCP
SL 0110
0,15
Proiect 1
SL 0110.01
0,15
Multițară
Comisia
ZZ 0125
3,137
Proiect 1
ZZ 0125.01
2,087
Proiect 2
ZZ 0125.02
0,750
Proiect 3
ZZ 0125.03
0,300
TOTAL:
18,327
3. Aranjamente de implementare
Cea mai mare parte din propunerea de finanțare este pentru un program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin structurile Programului național PHARE. Propunerea de finanțare va fi defalcata pentru fiecare țara, conducand la 8 memorandumuri de finanțare separate, asa cum sunt prezentate în tabelul de mai sus.
Doar pentru elementul multitara al acestui program (ZZ 0125) Comisia Europeană va implementa, va conduce și va coordona la nivel central prin intermediul Grupului operational pentru securitate nucleara din cadrul Direcției generale extindere, în numele țărilor beneficiare. Prevederile privind implementarea pot fi revizuite de către Comisie, dacă este necesar.
3.1. Implementare
Cu excepția programului multitara (ZZ 0125), programul va fi administrat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID), cu aprobare de tip "ex ante" de către Comisia Europeană și cu acordarea unei atenții deosebite "noilor reguli pentru contracte în domeniul siguranței nucleare", adoptate de Comisie la data de 6 septembrie 2000, în măsura în care prevederile nu se adresează în exclusivitate proiectelor implementate la nivel central ("Comisia va╔"). Coordonatorul național al asistenței (CNA) al fiecărei tari dintre cele 8 (a se vedea tabelul de mai sus) va avea responsabilitatea de ansamblu în ceea ce privește programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. Coordonatorul național al asistenței și responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF) vor fi împreună responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA și SAPARD.
Fondul Național (FN) din cadrul ministerului respectiv (după cum se menționează în tabelul de mai jos), condus de responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF), va superviza administrarea financiară a programului și va fi responsabil de raportarile către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea de ansamblu în ceea ce privește administrarea financiară a fondurilor PHARE. El va trebui să asigure ca regulile PHARE, reglementările și procedurile legate de achiziții, raportare și administrare financiară, precum și regulile comunitare privind ajutorul de stat sunt respectate și ca funcționează un sistem adecvat de informare și de raportare al proiectului. Responsabilul național cu autorizarea finanțării va trebui să aibă responsabilitatea contabilității de ansamblu pentru fondurile PHARE ale programului până la închiderea programului. Autoritatea naționala de control, competența cu privire la implementarea programului, va efectua controlul financiar adecvat.
Fondul Național (FN) în fiecare dintre țările respective este următorul:
Bulgaria - Ministerul Finanțelor;
Republica Ceha - Ministerul Finanțelor;
Ungaria - Trezoreria Statului;
Letonia - Ministerul Finanțelor;
Lituania - Ministerul Finanțelor;
Polonia - Ministerul Finanțelor;
România - Ministerul Finanțelor Publice;
Slovenia - Ministerul Finanțelor.
Comisia va transfera fonduri către Fondul Național, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și țările respective în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea responsabilului național cu autorizarea finanțării (RNAF).
O plata de până la 20% din fonduri, care urmează să fie administrată la nivel local, va fi transferata Fondului Național după semnarea memorandumului de finanțare și a acordurilor de finanțare dintre Fondul Național și agențiile de implementare/Oficiul de Plati și Contractare PHARE (OPCP). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național trebuie, de asemenea, să fie respectate. În plus RNAF trebuie să înainteze Comisiei spre aprobare numirea responsabililor cu autorizarea programului (RAP) și o descriere a sistemului creat, evidentiind fluxul de informații între Fondul Național și agențiile de implementare/OPCP și modul în care va fi îndeplinită funcția de plată.
Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fonduri pentru a fi administrate local sau din valoarea totală a bugetului, în varianta care presupune suma mai mica. Prima transa va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja plătită de agențiile de implementare și OPCP. A doua transa poate fi cerută atunci când o cota de 30% din bugetul total a fost plătită. Punctul de tragere al celei de-a treia transe este atunci când s-a plătit o cota de 50%, iar pentru rata a patra finala, când o cota de 70% este plătită. În afară unei autorizații exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de plată nu poate fi facuta dacă fondurile cumulate, aflate la dispoziția Fondului Național și la agențiile de implementare, depășesc 10% din exercițiul bugetar angajat. În mod excepțional RNAF poate cere o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în memorandumul de înțelegere sus-menționat.
Agențiile de implementare vor fi responsabile de subprograme după cum urmează:
Bulgaria:
OPCP
Republica Ceha:
OPCP
Ungaria:
OPCP
Letonia:
LE 0109.01: Ministerul Protecției Mediului și Dezvoltării Regionale
LE 0109.02: Ministerul Finanțelor
Lituania:
OPCP, Ministerul Finanțelor
Polonia:
OPCP
România:
OPCP, Ministerul Finanțelor Publice
Autoritatea de implementare: Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN)
Slovenia:
OPCP
Fondul Național va transfera fonduri agentiilor de implementare nominalizate în fiecare țara, inclusiv Oficiului de Plati și Contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanțare semnate între fondurile naționale și agențiile de implementare/OPCP, după caz. Fiecare acord de finanțare va fi avizat în prealabil de Comisia Europeană. În cazul în care Fondul Național este el însuși agent de plată pentru OPCP/agenția de implementare, nu se va efectua nici un transfer de la Fondul Național către OPCP/agenția de implementare. OPCP și agențiile de implementare vor fi, fiecare, conduse de câte un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNA după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operațiunile derulate de OPCP/agențiile de implementare relevante.
Un cont bancar separat, în euro, va fi deschis și administrat de Fondul Național într-un sistem contabil separat, la Banca Centrala (sau la o banca ce a fost anterior convenită cu Comisia). În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza unei propuneri din partea RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleași proceduri vor fi aplicate fondurilor transferate la agenția de implementare sau OPCP.
RNAF și RPA se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul SID.
Toate contractele trebuie încheiate până la data de 30 noiembrie 2003. Toate plățile trebuie efectuate până la data de 30 noiembrie 2004.
Orice fonduri neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie.
Pentru acele contracte cu fonduri păstrate pentru o perioadă de garanție prelungită peste data de sfârșit al perioadei de plată a programului, suma totală a fondurilor acelor contracte, calculată de RAP și stabilită de Comisie, va fi plătită agenției de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finala este scadenta și se asigura ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de păstrare. Agenția de implementare își asuma în continuare întreaga responsabilitate față de contractori pentru îndeplinirea condițiilor legate de clauzele de păstrare. Dobânzile obținute din fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după ce vor fi făcute plățile finale către contractori. Fondurile care nu au fost plătite contractorilor după ce au fost făcute plățile finale vor fi rambursate Comisiei. O analiza generală a utilizării fondurilor depozitate în conturi de garanție - și, în mod special, a plăților făcute din acestea - și a dobânzilor obținute va fi transmisă anual Comisiei de către RNAF.
4. Monitorizare și evaluare
Un comitet comun de monitorizare (CCM) a fost înființat pentru fiecare dintre cele 8 tari cuprinse în acest program. CCM va cuprinde RNAF, CNA și Comisia. CCM se va intalni cel puțin o dată pe an pentru a trece în revista programele finanțate din PHARE, cu scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanțare și în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor și/sau realocarea fondurilor PHARE. CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) care vor include CNA, RAP de la fiecare agenție de implementare (și de la OPCP, când este cazul) și serviciile Comisiei. SCM vor revizui în detaliu progresul înregistrat în cazul fiecărui program, inclusiv componentele și contractele sale, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare și evaluare realizate cu asistența consultantului extern (în conformitate cu prevederile manualului SID), și vor face recomandări cu privire la aspectele de management și proiectare, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. SCM vor raporta CCM, căruia îi vor inainta rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanțate prin PHARE.
5. Măsuri antifrauda, audit și evaluare
Toate memorandumurile de finanțare, precum și contractele care sunt încheiate ca urmare a acestor acorduri sunt supervizate și controlate financiar de către Comisie (inclusiv Biroul european împotriva fraudei) și de Curtea Europeană de Conturi. Aceasta presupune măsuri, cum ar fi verificarea ex ante a activităților de ofertare și de contractare efectuate de delegația din țara candidata, precum și inspecții inopinate.
Pentru asigurarea unei protecții eficiente a intereselor financiare ale Comunității, Comisia poate efectua verificări și inspecții la fața locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Reglementarea Consiliului (EURATOM, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996 cu privire la verificările și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în vederea protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor nereguli.
Se vor aplica procedurile prevăzute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 cu privire la comunicarea în cazul neregulilor și punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a informațiilor în acest domeniu.
Conturile și operațiunile Fondului Național și, unde este cazul, ale OPCP și ale tuturor agentiilor de implementare pot fi verificate oricând, la cererea Comisiei, de un auditor extern contractat de Comisie, fără a se aduce atingere responsabilităților Comisiei și ale Curții de Conturi a Uniunii Europene, astfel cum se precizează în Condițiile generale referitoare la memorandumul de finanțare, anexate la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor lua măsuri pentru realizarea unei evaluări ulterioare după terminarea programului.
6. Transparenta/publicitate
RAP va fi răspunzător de luarea măsurilor necesare în vederea asigurării publicității adecvate pentru toate activitățile finanțate din program. Aceasta se va face în strânsă legătură cu delegația Comisiei. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa nr. 3 (D) "Informare și publicitate".
7. Condiții speciale
În eventualitatea în care angajamentele stabilite de comun acord nu sunt îndeplinite din motive imputabile guvernului implicat, Comisia poate oricând revizui programul, în sensul anulării totale sau parțiale a acestuia și/sau realocarii fondurilor nefolosite pentru alte scopuri conforme cu obiectivele Programului PHARE.

Anexa 3 (D)

INFORMARE ȘI PUBLICITATE

pentru programele PHARE, ISPA și SAPARD ale Comunităților Europene

1. Obiectiv și scop

Informațiile și activitățile de publicitate privind asistența Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creșterii gradului de constientizare a publicului și a transparenței acțiunilor UE, precum și creării unei imagini consistente privind activitățile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc activitățile care primesc o contribuție de la Programul PHARE.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finanțare, precum și a altor forme de asistența va fi responsabil cu publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene care vor fi informate asupra măsurilor luate în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura toate activitățile necesare pentru asigurarea unei aplicari efective a acestor prevederi și colaborarea cu delegația Comisiei Europene din țara respectiva.

Informarea și măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- Reglementarea Comisiei Europene nr. 1.159/2000; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 182/58.

Informarea și măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate mai sus. Ghidul informativ primit de la delegația Comisiei Europene din țara respectiva este disponibil la autoritățile naționale, regionale și locale.

3. Informarea și publicitatea privind programele PHARE

Informarea și măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toată durata memorandumului de finanțare, și vor privi atât programele, cat și alte forme de asistența.

Costul informării și publicității privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b):

a) Autoritățile competente din țara beneficiara trebuie să publice conținutul programelor și al altor tipuri de asistența în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător și trebuie puse la dispoziție părților interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informațiilor și materialelor publicitare produse.

b) Informarea și măsurile publicitare la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) pentru investițiile de infrastructura ce depășesc 1 milion euro:

- panouri ridicate la fața locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus și cu indicațiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziție de delegația Comisiei Europene din țara beneficiara;

- plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus și în concordanta cu indicațiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziție de delegația Comisiei Europene din țara beneficiara;

(îi) în cazul investițiilor de producție, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potențiali și opinia publică cu privire la asistența PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările paragrafului 3 b) (i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicații în formularul care trebuie completat de acești solicitanți, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările specificate mai sus.

4. Transparenta asistenței UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari și publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistența care le privește direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și indicații privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alți beneficiari potențiali

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregătire profesională implicate în angajare, afaceri și grupuri de afaceri, centre de formare și organizații neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritățile locale, naționale sau regionale privind anunțarea și solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru acest fel de asistența vor trebui sa indice faptul ca UE și, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor trebuie să menționeze procentul sau volumul de asistența finanțat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema naționala sau regionala, trebuie să poarte și sigla UE de aceeași mărime.

4.3. Publicul larg

Mass-media

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuția PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.

În acest context demararea operațiunilor (odată adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acțiuni de publicitate, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei din țara respectiva.

Cele doua principii menționate mai sus se aplică anunțurilor, precum și comunicatelor de presa și comunicatelor publice.

Acțiuni informative

Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi: conferințe, seminarii, târguri și expoziții, în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. În acest context vor fi expuse steagurile UE în camerele unde au loc intalniri și se va pune sigla UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și implementarea acestui tip de acțiuni.

Materiale informative

Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare, finanțate ori cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie să conțină pe prima pagina o indicare clara a participării UE, precum și sigla UE, în cazul în care este folosită stema naționala sau regionala.

În cazul în care aceste publicații au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.

Aceste publicații trebuie să se refere la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

Principiile menționate mai sus se aplică, de asemenea, și materialelor audiovizuale.

5. Prevederi speciale privind panouri, postere și plăci comemorative

Țările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parțial finanțate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu următoarele măsuri și informații publicitare:

Panouri

Panourile cu informații privind participarea UE la finanțarea investiției trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în valoare de 1 milion euro sau mai mult. Chiar dacă autoritățile locale sau regionale nu ridica un panou care să menționeze propria lor implicare, finanțarea UE trebuie menționată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ținându-se seama de mărimea contribuției UE) și trebuie să corespundă instrucțiunilor prevăzute în Ghidul informativ ce se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării și în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plăci comemorative

Aceste plăci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferințe, aeroporturi, stații etc.). Plăcile trebuie să cuprindă pe lângă sigla UE și o mențiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD și cofinantarea UE. În cazurile în care autoritățile locale, regionale sau naționale, precum și orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicată participarea UE.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situație măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata și informată delegația Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegației din țara respectiva, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate referitoare la cerințele de design.

-------------