OG nr. 47/2002

Anexa 1 (anexele A și B)

ACORD-CADRU

Comisia Comunităților Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru și în numele Comunității Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, și România, de cealaltă parte, și împreună denumite părți contractante,

având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistența PHARE din partea Comunității, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunității Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul ca este convenabila menționarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal și administrativ pentru executarea măsurilor finanțate în România în cadrul programului de asistența al Comunității,

au convenit după cum urmează:

Anexa A

CONDIȚII GENERALE

privind memorandumurile de finanțare

În aceste Condiții generale termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice disputa între părțile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiți după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (denumit în continuare și conducător) va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa 2 (anexa C)

PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective, descriere și condiții
1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
● promovarea bunei vecinătăți și a stabilitatii în regiunile de frontieră ale țărilor din Europa Centrala și de Est (și în particular în zona de frontieră bulgaro-română) prin finanțarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor și comunităților de ambele părți ale frontierei;
● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni să depășească problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorită poziției lor în cadrul economiilor naționale, în interesul comunităților locale și într-o maniera compatibila cu protecția mediului;
● promovarea creării și dezvoltării viitoare a rețelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei și stabilirea de legături între acestea și rețelele mai cuprinzatoare ale Comunității;
● promovarea coeziunii economice și sociale în regiunile de cooperare transfrontaliera.
1.2. Obiectivele specifice și rezultatele sunt reflectate în următoarele domenii de prioritate:
● îmbunătățirea infrastructurilor locale și transnationale, în particular, în domeniul transporturilor, prin construirea unei noi cai de acces între cele doua tari (proiectele BG0107.01 și RO0103.01) și prin îmbunătățirea unui drum de acces spre frontiera (proiectul BG0107.02);
● promovarea protecției mediului prin implementarea unui sistem comun de monitorizare a litoralului Marii Negre (proiectul BG0107.03 și proiectul RO0103.02) și prin protejarea unei mici insule din Delta Dunării (proiectul RO0103.03). Se vor pregati, de asemenea, și alte proiecte adiționale de mediu (proiectul BG0107.04);
● promovarea dezvoltării regionale socioeconomice în regiunea de cooperare transfrontaliera, prin continuarea Fondului de proiecte mici comune (proiectele BG0107.05 și RO0103.04).
1.3. Descrierea programului
Programul a fost conceput ca urmare a contactelor bilaterale dintre Bulgaria și România, în urma mai multor discuții cu delegatiile CE în ambele tari și a recomandărilor Direcției Generale Extindere ce reflecta în fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru susținerea Programului PHARE de cooperare transfrontaliera (CBC) Bulgaria-România 2001 au fost aprobate pe parcursul întrunirii Cooperării comune (JCC) care a avut loc la Constanta la 16 martie 2001 și sunt în conformitate cu conținutul Documentului de programare comuna (JPD).
O dovada a cooperării crescande dintre cele doua tari o constituie faptul ca majoritatea proiectelor acceptate în cadrul Programului PHARE de cooperare transfrontaliera (CBC) 2001 sunt proiecte "în oglinda".
1.3.1. Prioritatea JPD: Îmbunătățirea infrastructurilor locale și transnationale
Dunarea formează o granita naturala între Bulgaria și România și a constituit multă vreme un obstacol în calea relațiilor comerciale extinse și a cooperării între regiunile de frontieră. În acest context punctele de acces transfrontaliere nu sunt foarte numeroase. Este necesară crearea unora noi și îmbunătățirea celor existente, astfel încât sa nu reprezinte o piedica pentru dezvoltarea nici unei forme de cooperare transfrontaliera.
Proiectul BG0107.01 - Construirea de puncte de control la frontiera la Silistra și
Proiectul RO0103.01 - Trecerea frontierei între Calarasi (România) și Silistra (Bulgaria) (proiecte "în oglinda")
Proiectele propuse constau în construirea unui punct de trecere a frontierei la Silistra-Calarasi și darea în exploatare a unui nou feribot pentru traversarea Dunării pe teritoriul românesc. Aceste doua proiecte "în oglinda" au ca scop îmbunătățirea cooperării transfrontaliere dintre Bulgaria și România prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. Ele vor usura, de asemenea, trecerea frontierei pentru călători și vehicule prin reducerea timpului de asteptare și prin simplificarea și eficientizarea formalităților vamale.
În ceea ce privește impactul în regiunile transfrontaliere, aceste proiecte vor favoriza cooperarea în aceste zone, la nivel local și național, și vor promova schimburile culturale și integrarea celor două regiuni de frontieră. Vor mai incuraja, de asemenea, dezvoltarea economică de ambele părți ale granitei în regiunile aflate în criza economică.
Pentru partea bulgara activitățile prevăzute sunt:
● pregătirea de către autoritățile bulgare a documentației de oferta, în strânsă legătură cu autoritățile românești;
● asistența tehnica pentru revizuirea documentelor de oferta existente;
● lucrările civile pentru construirea punctului de control, incluzând clădirea pentru controlul vamal, clădirea pentru controlul pașapoartelor și al vizelor, clădirea pentru dezinfectia vehiculelor;
● autoritățile bulgare își asuma obligația de a asigura în același timp toate infrastructurile de întreținere necesare, inclusiv drumul de acces către punctul de control la frontiera;
● supravegherea lucrărilor.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice
Costul total al proiectului: 4,905 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,600 MEUR
Cofinantare: 2,305 MEUR (buget de stat)
Pentru partea română activitățile prevăzute sunt:
● conceperea și proiectarea detaliată a proiectului, în strânsă cooperare cu autoritățile bulgare;
● construcția infrastructurilor, care include realizarea platformelor de încărcare-descărcare, adaptarea și consolidarea malurilor, drumurilor interne, rețelelor și infrastructurii utilităților (alimentarea cu apa, energie electrica, energie termica);
● construirea punctului de trecere a frontierei;
● modernizarea și consolidarea drumului de acces;
● achiziționarea unui vas de transport pentru traversarea Dunării.
Beneficiarul român: Consiliul Județean Calarasi și Administrația Naționala a Drumurilor
Costul total al proiectului: 5,05 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 3,30 MEUR
Cofinantare: 1,75 MEUR (1,25 MEUR de la Consiliul Județean Calarasi și 0,5 MEUR de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței/Administrația Naționala a Drumurilor)
Datorită coordonării complexe necesare pe parcursul implementarii proiectelor "în oglinda" (între România și Bulgaria și în fiecare dintre aceste tari) și a structurării complexe pe faze a lucrărilor, se preconizeaza ca durata contractelor de lucru va fi de aproximativ 28 de luni. De aceea data limita a efectuării plăților pentru ambele proiecte va fi 30 noiembrie 2005.
Proiectul BG0107.02 - Reabilitarea drumului II-29 de la granita dintre Bulgaria și România (Negru Voda) până la General Toshevo
Pavajul drumului II-29 de la granita dintre Bulgaria și România (Negru Voda) până la General Toshevo este în stare proasta. Un studiu recent arata ca se constata existenta unor gropi extinse în asfalt (care au fost reparate doar prin umplere manuală) și a unor santuri, precum și dezintegrarea bordurilor și marginilor.
Proiectul propus consta în reabilitarea a aproximativ 13 km din drumul II-29, de la km 71+390 (General Toshevo) până la km 84+320 (punct de trecere a frontierei). Secțiunea reabilitata va fi în conformitate cu standardele UE, în special în ceea ce privește greutatea maxima admisă de 11,5 tone/osie. Orașe bulgaresti mari ca Varna și Dobrich, ca și unele orașe mici, cum ar fi Aksakovo, General Toshevo și Kardam (lângă granita), vor beneficia de pe urma implementarii proiectului.
În ceea ce privește impactul transfrontalier, acest proiect va contribui la înlesnirea caii de acces de trecere a frontierei bulgaro-române la Negru Voda și a legăturilor similare de transport de ambele părți. Va facilita sporirea legăturilor comerciale și culturale dintre cele doua regiuni de frontieră și va incuraja dezvoltarea economică de ambele părți ale granitei în regiunile aflate în criza economică.
Acest proiect este în conformitate cu Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999 privind coordonarea asistenței pentru preaderare. Într-adevăr, porțiunea de drum menționată nu face parte nici din Rețeaua de transport paneuropean, nici din Rețeaua ȚINĂ. Costul total este sub pragul minim de 5 milioane euro. Din aceste doua motive un astfel de proiect de transport nu ar fi eligibil pentru ISPA. Mai mult decât atât, acest proiect constituie o parte indispensabila din planul de dezvoltare regionala stabilit în Documentul de programare comuna (JPD) convenit.
Activitățile avute în vedere sunt:
● pregătirea documentației de oferta. Consultanții bulgari vor pregati proiectul detaliat. Apoi, pe baza acestui proiect detaliat va fi pregătit dosarul de oferta;
● supervizarea și revizia documentației de oferta. Va fi contractat un consultant pentru a revizui proiectul detaliat și dosarul de oferta, pentru a se asigura ca acestea respecta cerințele UE și PHARE. Același consultant internațional va fi responsabil pentru supravegherea contractului ulterior de lucrări;
● lucrări: reabilitarea drumului în conformitate cu standardele UE.
Beneficiarul bulgar: Agenția de Administrare a Drumurilor (REA), care face parte din Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice
Costul total al proiectului: 3,33 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,50 MEUR
Cofinantare: 0,83 MEUR (REA)
Din cauza termenului deficitar de îndeplinire a obligațiilor și a duratei lucrărilor, acest proiect de investiție va necesita o perioadă de efectuare a plăților de 2 ani, până la 30 noiembrie 2005.
1.3.2. Prioritatea JPD: Protecția mediului
Regiunile și municipalitatile de ambele părți ale granitei sunt înzestrate cu numeroase resurse naturale pe care doresc să le protejeze și să le susțină. În același timp dezvoltarea în domeniul industrial și energetic a cauzat în mai multe locuri daune de mediu, asupra aerului, apei și solului. În consecința, adoptarea de măsuri pentru monitorizarea și prevenirea poluarii și reabilitarea mediului a devenit o prioritate.
Proiectul BG0107.03 - Monitorizarea integrată a litoralului bulgaresc al Marii Negre între Durankulak și Rezovo
și
Proiectul RO0103.02 - Monitorizarea integrată a litoralului românesc al Marii Negre între Midia și Vama Veche
Aceste proiecte "în oglinda" vor asigura prevenirea și avertizarea la timp cu privire la poluarea accidentala a litoralului și vor stabili punctele vulnerabile de-a lungul întregului litoral. Ele vor asigura și instrumentele monitorizarii integrate a Marii Negre atât din sectorul românesc, cat și din cel bulgaresc. Monitorizarea litoralului Marii Negre va fi îmbunătățită, iar capacitatile instituțiilor ce implementeaza monitorizarea maritima vor fi sporite și consolidate.
În ceea ce privește impactul transfrontalier se va permite o cunoaștere mai buna a evoluției parametrilor de mediu în caz de poluare transnationala, estimarea rapida a gravitatii accidentelor și a impactului lor asupra mediului, elaborarea unei strategii comune între România și Bulgaria în situațiile de criza și înființarea unei celule de control la nivel interregional pentru urmărirea și menținerea calității apei.
Se va asigura o coordonare strânsă cu activitățile care ocupa loc în mod curent în cadrul Convenției dunarene și cu celelalte proiecte referitoare la monitorizarea apei (potabile), care sunt finanțate de programele naționale PHARE. În plus se vor organiza întruniri de coordonare de deschidere și de închidere la finalul proiectului cu instituții și organizații potențial interesate.
Partea bulgara va efectua următoarele activități:
● evaluarea laboratoarelor de monitorizare, conceperea și pregătirea documentației de oferta. O echipa de experți va efectua un inventar pentru evaluarea laboratoarelor existente de monitorizare în vederea identificarii lipsurilor și deficiențelor în instituțiile existente de implementare a programului de monitorizare maritima. Conceperea sistemului de monitorizare urmează să fie stabilită. Pe baza inventarului și a proiectului propus pentru sistemul de monitorizare echipa de experți va pregati specificațiile tehnice și documentația de oferta pentru achiziționarea efectivă a echipamentului, în cooperare strânsă cu autoritățile românești;
● achiziționarea echipamentului necesar pentru sistemul de monitorizare integrată. Se vor cumpara întregul echipament necesar și consumabilele respective. Acestea vor include (indicativ): echipament de laborator și consumabile, statie de recepție satelit cu hardware și software pentru procesarea imaginilor în vederea monitorizarii petelor de petrol de pe suprafața marii, hardware și software pentru trei stații GIS (sistem de informații geografice), un vas cu echipament de esantionare și echipament de laborator pentru analize la bord. Respectivii proprietari vor suporta costurile de întreținere și de operare a echipamentului;
● acreditarea laboratoarelor de monitorizare. Aceasta componenta va implementa noile proceduri standard de operare pentru analizele de laborator. Laboratoarele vor trebui sa îndeplinească cerințele respectivelor organisme de acreditare, să facă operational întregul echipament de laborator, sa instruiască personalul, iar apoi sa primească procedura de acreditare a organismelor naționale și/sau internaționale acreditate. Va fi implementata monitorizarea regulată a mediului marin în conformitate cu programul adoptat de Ministerul Mediului și Apelor.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului și Apelor, reprezentat de inspectoratele regionale din Varna și Bourgas și Agenția de Transport Maritim - Varna
Costul total al proiectului: 2,91 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,15 MEUR
Cofinantare: 0,76 MEUR (Ministerul Mediului și Apelor)
Partea română va efectua următoarele activități:
● asistența pentru pregătirea proiectului. Se va asigura o anumită asistența tehnica pentru revizuirea activităților prevăzute, evaluarea tipului de echipament care va fi necesar, pregătirea specificatiilor tehnice și a documentației de oferta pentru diferitele componente. Se va asigura conformitatea cu proiectele "în oglinda" ale părții bulgare;
● achiziționarea echipamentului de laborator. Conform acestei componente, se prevede achiziționarea de echipament suplimentar pentru îmbunătățirea calității activității de laborator, cum ar fi (indicativ): statie de epurare a apelor uzate ce conțin metale grele, autoclava, microanalizor N/C TOC/TN, spectrometru pentru absorbție atomica;
● darea în exploatare a unui sistem de monitorizare. Se planifica îmbunătățirea sistemului de monitorizare printr-o monitorizare continua a calității apei, precum și o mai mare acuratete. Următorul echipament va fi achiziționat (indicativ): stații automate pentru înregistrări rapide de date privitoare la parametrii apei marii, sisteme de informații geografice (GIS);
● modernizarea vasului "Chefalul" și achiziționarea unui vas de intervenție rapida. Vasul "Chefalul" efectuează măsurători pentru a face profiluri hidrometrice pentru determinarea parametrilor hidrometrici ai apei marii (temperatura, teste de salinitate și densitate, curenți marini, test de pământ de pe fundul marii, transparenta apei, culoarea apei etc.). Acest vas s-a aflat în anul 1999 în șantierul naval pentru lucrări de reabilitare, iar acum este în stare buna, însă are nevoie de dispozitive și aparate pentru a efectua măsurători precise. În vederea implementarii Planului strategic de acțiune al Marii Negre se va achizitiona un vas de capacitate mica pentru intervenții rapide în caz de poluare accidentala. Acest vas va fi folosit, de asemenea, pentru monitorizarea și prevenirea daunelor provocate de algele marine, fenomen în creștere, acestea fiind înregistrate în ultimii ani ca distrugand plajele turistice.
Beneficiarul român: Compania Naționala "Apele Române" - S.A.
Costul total al proiectului: 2,87 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,20 MEUR
Cofinantarea: 0,67 MEUR (Compania Naționala "Apele Române" - S.A.)
Proiectul RO0103.03 - Protecția zonelor mlastinoase ale Dunării - un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu
Dunarea marcheaza granita dintre Bulgaria și România. De-a lungul Dunării de Jos exista multe insule și campii inundate, dintre care unele sunt nedeteriorate, iar altele sunt grav afectate de activitatea omului, una dintre acestea din urma fiind insula Cama Dinu. Aceste insule sunt importante pentru starea mediului înconjurător al Dunării, întrucât ele au rol în autopurificarea apei. Mai mult decât atât, varietatea lor biologica este nepretuita. Proiectul are ca scop supravegherea la Cama Dinu a florei și faunei, precum și studierea influentei calității factorului de mediu asupra acestora.
În ceea ce privește impactul asupra frontierei trebuie menționat ca rezultatele proiectului-pilot sunt necesare la evaluarea posibilității de extindere a acestei inițiative pentru o porțiune mai mare a Dunării. În viitor supravegherea ar putea fi efectuată de toate agențiile de pe ambele maluri ale fluviului. Aceasta ar putea întări cooperarea dintre instituțiile locale de mediu. Ar putea influența, de asemenea, și calitatea apei, aerului și solului din zona de frontieră, iar România și Bulgaria vor beneficia de o Dunăre mai curata. Bulgaria este interesată de rezultatul acestui proiect și ar putea chiar întreprinde o abordare similară pentru insula Liuliak.
Se prevăd următoarele activități:
● elaborarea documentelor de oferta;
● asistența în realizarea bazei de date, supravegherea și inventarierea florei și faunei din zona Cama Dinu. Pentru a analiza evoluția florei și faunei din zona se va efectua un inventar al florei și faunei din zona insulei. Se va dezvolta o baza de date, iar autoritățile române vor supraveghea insula;
● achiziționarea echipamentului. În cadrul acestei secțiuni se va achizitiona echipamentul necesar pentru supraveghere și pentru laboratorul din Giurgiu, cum ar fi (indicativ): un aparat automat de control, aparat de control al aerului, echipament de distilare a cianurilor, echipament de supraveghere biologica;
● construirea centrului de control al mediului în Cama Dinu. Un centru de control al mediului va fi construit pe insula Cama Dinu. Construcția va cuprinde și un mic muzeu biologic, sali pentru echipamentul de control, laborator;
● campanie de informare. Intenția este de a informa populația locală despre diversitatea biologica din zona. Vor fi realizate pliante, broșuri, articole pentru mijloacele de informare în masa și se vor organiza ateliere pentru cei interesați.
Beneficiarul român: Ministerul Apelor și Protecției Mediului
Costul total al proiectului: 2,66 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,00 MEUR
Cofinantarea: 0,66 MEUR (Ministerul Apelor și Protecției Mediului)
Proiectul BG0107.04 - Elaborarea unor viitoare proiecte de mediu
Obiectivul general al acestui proiect este de a acorda sprijin regiunii de frontieră în îndeplinirea cerințelor UE pentru mediu și de a îmbunătăți și a proteja cooperarea dintre regiunile de frontieră din Bulgaria și România în probleme de mediu.
Activitatea prevăzută consta în elaborarea unui raport asupra situației existente, a specificatiilor tehnice și a documentației de oferta pentru următoarele doua proiecte: "Parcul din zona mlastinoasa" și "Sistemul de control comun pentru scurgeri". Primul dintre aceste proiecte ar trebui să fie proiectul "în oglinda" bulgar pentru proiectul român "Protecția zonelor mlastinoase ale Dunării- un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu" - PHARE CBC 2001, iar cel de-al doilea proiect ar trebui sa elaboreze un sistem de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria și România.
Acesta va determina cele mai mari avantaje la frontiera, după cum urmează:
● cadrul de conducere integrat transfrontalier pentru Parcul din zona mlastinoasa va asigura conservarea habitatelor și a unei rețele mari de mlastini de ambele părți ale frontierei, recunoscând relațiile lor complexe;
● sistemul de control comun pentru scurgeri va furniza informații și date specifice pentru a soluționa conflictele dintre aceste doua tari cu privire la originea substanțelor poluante și, pe baza acestor date și informații furnizate sub forma de rapoarte zilnice, trimestriale și anuale, inspectoratele regionale pentru mediu și municipalitatile împreună cu ministerele mediului vor elabora programe pentru evaluarea calității aerului, pentru controlul și reducerea poluarii aerului, în vederea îmbunătățirii calității aerului.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului și Apelor
Costul total al proiectului: 0,25 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 0,25 MEUR
1.3.3. Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomica
În ciuda problemelor economice curente, regiunea de frontieră oferă potențial clar pentru dezvoltarea resurselor economice locale. În acest scop trebuie dezvoltate initiativele individuale și proiectele locale cu impact transfrontalier.
Proiectele BG0107.05 și RO0103.04 - Fondul pentru proiecte mici comune (proiecte "în oglinda")
Fondul pentru proiecte mici comune (JSPF) va fi înființat ca un mecanism flexibil care finanțează proiecte "la scara mica și de la om la om", cu impact transfrontalier.
JSPF va funcționa respectând linii directoare specifice, dezvoltate pentru exercițiul 2000 și aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE), și Ghidul practic PHARE pentru ISPA și SAPARD. Vor fi elaborate linii directoare comune de către cele doua tari, care vor trebui să fie aprobate de delegatiile CE din Bulgaria și din România. Serviciile relevante ale Comisiei și în special Direcția Generală Agricultura vor avea, de asemenea, ocazia să facă observații asupra liniilor directoare. În principiu, JSPF va fi implementat după cum urmează: se va stabili un Comitet JSPF ad-hoc (comitet comun cu reprezentanți ai Bulgariei și ai României). Acest comitet va lansa o solicitare de propuneri, ce trebuie să fie deschisă și echitabila pentru toate organizațiile calificate. Cererile prezentate vor fi evaluate de o echipa de evaluatori numita de Comitetul JSPF. Deciziile finale se vor lua pe baza recomandărilor acestora.
Candidații pentru proiecte vor avea nevoie, în cele mai multe cazuri, de asistența considerabila pentru dezvoltare. Se pot organiza ateliere de instruire și informare pentru a-i informa și ajuta pe viitorii participanți, în asa fel încât să se asigure un înalt nivel de transparenta și pentru a se incuraja prezentarea de propuneri de buna calitate. Secretariatul va numi, de asemenea, experți care să îi viziteze pe candidații la proiecte pentru a le acorda asistența, în special în chestiuni cum ar fi evaluarea costurilor de proiecte.
Fondul pentru proiecte mici (SPF) are scopul de a pune la dispoziție o contribuție PHARE totalizand 500.000 euro/regiune de frontieră. O cota de până la 7% din contribuția PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare țara) poate fi folosită pentru cheltuieli legate de pregătirea, selecția, evaluarea și monitorizarea asistenței.
Este necesară cofinantarea și aceasta va constitui un criteriu pentru eligibilitatea proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul proiectelor soft (în numerar sau în natura).
Costul total al proiectului: 1,1 MEUR (0,55 MEUR pentru fiecare țara)
Fonduri alocate de PHARE: 1,0 MEUR (0,5 MEUR pentru fiecare țara)
Cofinantare: 0,1 MEUR (0,05 MEUR pentru fiecare țara)
1.4. Condiții
Se asigura asistența PHARE pentru toate proiectele, cu condiția disponibilității cofinanțării naționale prezentate în tabelul de buget de mai jos.
Toate proiectele de investiții care, în concordanta cu regulile stipulate în
Directiva 85/337/CEE
, completată prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu, trebuie supuse unei evaluări a impactului de mediu. Dacă directiva nu a fost încă transpusa, procedura trebuie să fie similară celei stabilite de directiva sus-menționată.
Toate proiectele de investiții se vor desfășura cu respectarea legislației comunitare de mediu. Fișele de proiecte vor conține clauze specifice referitoare la respectarea legislației UE cu privire la mediu, în conformitate cu tipul de activitate desfășurat în cadrul fiecărui proiect de investiție.
Regulile finale de implementare JSPF vor fi verificate și aprobate de cele doua delegații.
2. Bugetul
- milioane euro -
┌─────────┬────────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬────┬──────┐
│
│
│
PHARE
│Cofi-│În- │
│
│ Codul
│
Prioritatea/
├─────┬─────┬─────┤ nan-│ști-│
│
│proiec-
│
Titlul proiectului
│Con- │
│
│tarea│tu- │
│
│ tului
│
│struc│În-
│
│
│tii │
│
│
│
│tie
│ști- │Total│nati-│fi- │Total │
│
│
│în-
│tutii│
│onala│nan-│
│
│
│
│ști- │
│
│
│ci- │
│
│
│
│tuti-│
│
│
│are │
│
│
│
│onala│
│
│
│în- │
│
│
│
│
│
│
│
│ter-│
│
│
│
│
│
│
│
│na- │
│
│
│
│
│
│
│
│tio-│
│
│
│
│
│
│
│
│nale│
│
├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│Prioritatea JPD: Îmbunătățirea
│
│
│
│
│
│
│
│infrastructurilor locale și transnationale│ 0
│ 8,4 │ 8,4 │4,885│ 0
│13,285│
├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│RO0103.01│Trecerea frontierei între
│
│
│
│
│
│
│
│
│Calarasi (România) și Silistra
│
│
│
│
│
│
│
│
│(Bulgaria)
│ 0
│ 3,3 │ 3,3 │ 1,75│ 0
│ 5,05 │
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│BG0107.01│Construirea de puncte de control│
│
│
│
│
│
│
│
│la frontiera la Silistra
│ 0
│ 2,6 │ 2,6 │2,305│ 0
│ 4,905│
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│BG0107.02│Reabilitarea drumului II-29 de
│
│
│
│
│
│
│
│
│la granita dintre Bulgaria și
│
│
│
│
│
│
│
│
│România (Negru Voda) până la
│
│
│
│
│
│
│
│
│General Toshevo
│
0 │
2,5│ 2,5 │0,83 │ 0
│ 3,33 │
├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│Prioritatea JPD: Protecția mediului
│
1,3│
5,3│ 6,6 │2,09 │ 0
│ 8,69 │
├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│RO0103.02│Monitorizarea integrată a
│
│
│
│
│
│
│
│
│litoralului românesc al Marii
│
│
│
│
│
│
│
│
│Negre între Midia și Vama Veche │
0,2│ 2,0 │ 2,2 │ 0,67│ 0
│ 2,87 │
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│BG0107.03│Monitorizarea integrată a
│
│
│
│
│
│
│
│
│litoralului bulgaresc al Marii
│
│
│
│
│
│
│
│
│Negre între Durankulak și Rezovo│
0
│ 2,15│ 2,15│ 0,76│ 0
│ 2,91 │
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│RO0103.03│Protecția zonelor mlastinoase
│
│
│
│
│
│
│
│
│ale Dunării - un proiect-pilot
│
│
│
│
│
│
│
│
│pentru zona insulei Cama Dinu
│ 1,1 │
0,9│
2
│ 0,66│ 0
│ 2,66 │
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│BG0107.04│Elaborarea unor viitoare
│
│
│
│
│
│
│
│
│proiecte de mediu
│
0
│ 0,25│ 0,25│
0
│ 0
│ 0,25 │
├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│Prioritatea JPD: Dezvoltarea
│
│
│
│
│
│
│
│
socioeconomica
│
1
│
0 │
1
│ 0,1 │ 0
│
1,1 │
├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│RO0103.04│Fondul pentru proiecte mici
│
│
│
│
│
│
│
│
│comune
│ 0,50│
0
│0,50 │ 0,05│ 0
│ 0,55 │
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│BG0107.05│Fondul pentru proiecte mici
│
│
│
│
│
│
│
│
│comune
│ 0,50│
0
│ 0,50│ 0,05│ 0
│ 0,55 │
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│
│Subtotal România:
│ 1,8 │ 6,2 │ 8,00│ 3,13│ 0
│11,13 │
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│
│Subtotal Bulgaria:
│ 0,50│ 7,50│ 8,00│3,945│ 0
│11,945│
├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│ TOTAL:
│
│ 2,3 │13,7 │16
│7,075│ 0
│23,075│
└─────────┴────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴──────┘
3. Măsuri de implementare
3.1. Structuri instituționale din Bulgaria
Pentru partea bulgara agenția de implementare a programului este Ministerul Dezvoltării Regionale și al Lucrărilor Publice, care va deține răspunderea totală privind implementarea programului, inclusiv aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea și plățile facturilor.
Acesta va lucra strâns cu instituțiile beneficiare la elaborarea Termenilor de referința, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, la evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, a facturilor pentru plati etc.
3.2. Structuri instituționale din România
În România agenția de implementare va fi Ministerul Dezvoltării și Prognozei, prin intermediul Direcției cooperare transfrontaliera (CBC), care va deține răspunderea totală privind implementarea programului, inclusiv: aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu excepția plăților facturilor care vor fi efectuate de Direcția plati din cadrul aceluiași minister. Direcția CBC va mai cuprinde și o unitate pentru coordonarea naționala a programelor CBC, denumita Unitate de coordonare a programului CBC (PCU-CBC). Aceasta unitate va face legătură dintre instituțiile beneficiare și ministerele de resort pentru elaborarea Termenilor de referința, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, pentru evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, facturile pentru plati etc.
3.3. Măsuri luate în Bulgaria în vederea implementarii
Programul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul național al asistenței (NAC) va deține răspunderea totală privind programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. NAC împreună cu responsabilul național cu autorizarea finanțării (NAO) vor avea răspunderea coordonării comune între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA și SAPARD.
Fondul Național (NF) din cadrul Ministerului Finanțelor, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiară a programului și va deține răspunderea pentru toate aspectele controlului financiar și pentru raportarea către Comisia Europeană. NAO va deține răspunderea totală privind administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispozițiilor și procedurilor PHARE privind achiziționarea, raportarea și administrarea financiară, ca și respectarea regulilor Comunității de ajutorare a statelor, precum și efectuarea de rapoarte corespunzătoare și funcționarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea întreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program până la încheierea programului.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de către autoritatea naționala de control competența.
Comisia va vira fonduri către NF în conformitate cu memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Bulgaria. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.
O plata de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata către NF în urma semnării memorandumului de finanțare și a contractelor de finanțare (FA) dintre NF și agențiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati și Contractare (CFCU). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnați, împreună cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informațiilor dintre NF și IA/CFCU și modul în care funcția de plată va fi efectuată.
Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanțul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA și CFCU. A doua transa poate fi solicitată atunci când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plătit 50% din buget, iar cea de-a patra și ultima transa se va efectua când s-au plătit 70% din buget. Cu excepția cazului în care s-a acordat autorizarea expresă de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacă totalul fondurilor depuse în NF și la IA depășește 10% din bugetul total valabil al convenției. În mod excepțional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform FA semnate între NF și IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeană. Atât CFCU, cat și IA trebuie să fie conduse de un PAO, numit de NAO în urma consultării cu NAC. PAO va fi răspunzător de toate operațiunile efectuate de CFCU/IA competente.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice din Bulgaria va constitui agenția de implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobată în prealabil de Comisie și va administra un cont bancar separat în euro (principal) purtător de dobânda. În principiu toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, în baza unei propuneri a NAO, dobânda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzător de contabilitate și de gestiune a numerarului pentru conturile curente și de depozit utilizate pentru program.
NAO și PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.
Toate contractele trebuie să fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003.
Toate plățile trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2004, cu excepția proiectului BG0107.01 "Construirea de puncte de control la frontiera la Silistra" și a proiectului BG0107.02 "Reabilitarea drumului II-29 de la granita dintre România și Bulgaria (Negru Voda) până la General Toshevo", a căror data limita pentru efectuarea plăților este 30 noiembrie 2005.
Orice capital care nu a fost utilizat până la datele limita va fi returnat Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o anumită perioada de garanție care depășește perioada de efectuare de plati în cadrul programului, suma totală a fondurilor referitoare la acele contracte, calculată de PAO și stabilită de Comisie, va fi depusa de NF pentru siguranța într-un cont separat purtător de dobânda înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate pentru a asigura ca fondurile menționate vor fi folosite numai în vederea efectuării de plati referitoare la clauzele de reținere. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate și în fața contractorilor pentru îndeplinirea obligațiilor referitoare la clauzele de reținere. Dobânda acumulată din fondurile depuse va fi plătită Comisiei după efectuarea ultimei plati către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăților finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport către Comisie asupra utilizării fondurilor depuse în conturile de garanție - și mai ales asupra plăților efectuate din aceste fonduri -, precum și asupra dobânzii acumulate.
------------
*1) Avându-se în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului 1.266/1999.
3.4. Măsuri luate în România în vederea implementarii
Programul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul național al asistenței (NAC) va deține răspunderea totală privind programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. NAC împreună cu responsabilul național cu autorizarea finanțării (NAO) vor avea răspunderea coordonării comune între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA și SAPARD.
Fondul Național (NF) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiară a programului și va deține răspunderea pentru toate aspectele controlului financiar și pentru efectuarea de rapoarte către Comisia Europeană. NAO va deține răspunderea totală privind administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispozițiilor și procedurilor PHARE privind achiziționarea, raportarea și administrarea financiară, respectarea regulilor Comunității de ajutorare a statelor, precum și efectuarea de rapoarte corespunzătoare și funcționarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea întreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program până la încheierea programului.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de către autoritatea naționala de control competența.
Comisia va vira fonduri către NF în conformitate cu convenția semnată între Comisie și România la data de 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.
O plata de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata către NF în urma semnării acordului de finanțare și a contractelor de finanțare (FA) de către NF și agențiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati și Contractare PHARE (OPCP/CFCU). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnați, împreună cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informațiilor dintre NF și IA/CFCU și modul în care funcția de plată va fi efectuată.
Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanțul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA și de CFCU. A doua transa poate fi solicitată atunci când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plătit 50% din buget, iar cea de-a patra și ultima transa se va efectua când s-au plătit 70% din buget. Cu excepția cazului în care s-a acordat autorizarea expresă de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacă totalul fondurilor depuse în NF și la IA depășește 10% din bugetul total valabil al convenției. În mod excepțional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform FA semnate între NF și IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeană. În cazurile în care NF este chiar agentul de plată pentru CFCU/IA nu se vor vira fonduri de la NF către CFCU/IA. Atât CFCU, cat și IA trebuie să fie conduse de un PAO, numit de NAO în urma consultării cu NAC. PAO va fi răspunzător de toate operațiunile efectuate de CFCU/IA competente.
Ministerul Dezvoltării și Prognozei din România va constitui agenția de implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobată în prealabil de Comisie și va administra un cont bancar separat în euro (principal) purtător de dobânda. În principiu toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, pe baza unei propuneri a NAO, dobânda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzător de contabilitate și de gestiune a numerarului pentru conturile curente și de depozit utilizate pentru program. Aceleași proceduri se vor aplica și pentru fondurile virate agenției de implementare.
NAO și PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.
Toate contractele trebuie să fie încheiate înainte de data 30 noiembrie 2003.
Toate plățile trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2004, cu excepția proiectului RO0103.01 "Trecerea frontierei între Calarasi (România) și Silistra (Bulgaria)", a cărui data limita pentru efectuarea plăților este 30 noiembrie 2005.
Orice capital care nu a fost utilizat până la datele limita va fi returnat Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o anumită perioada de garanție care depășește perioada de efectuare a plăților în cadrul programului, suma totală a fondurilor referitoare la acele contracte, calculată de PAO și stabilită de Comisie, va fi plătită IA înainte de încheierea oficială a programului. IA își asuma întreaga responsabilitate pentru fondurile depuse până la efectuarea ultimei plati și pentru a asigura ca fondurile menționate vor fi folosite numai în vederea efectuării de plati referitoare la clauzele de reținere. IA își mai asuma întreaga responsabilitate și în fața contractorilor pentru îndeplinirea obligațiilor referitoare la clauzele de reținere. Dobânda acumulată din fondurile depuse va fi plătită Comisiei după efectuarea ultimei plati către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăților finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport către Comisie asupra utilizării fondurilor depuse în conturile de garanție - și mai ales asupra plăților efectuate din aceste fonduri -, precum și asupra dobânzii acumulate.
---------
*1) Avându-se în vedere regulile prezentate în anexa la Regulamentul Consiliului 1.266/1999.
3.5. Comitetul comun de cooperare
Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza condițiilor prevăzute în art. 7 (1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.
Copresedintii Comitetului comun de cooperare sunt la nivelul:
● ministrului adjunct/Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice din Bulgaria;
● secretarului de stat/Ministerul Dezvoltării și Prognozei din România.
Copresedintii stabilesc alcătuirea delegatiilor lor respective la JCC, la nivel administrativ public local și central, aceștia putând crea grupuri de lucru specializate pe anumite domenii care să fie alcătuite din reprezentanți ai autorităților locale și experți din ministere și alte instituții interesate. Aceste grupuri de lucru vor analiza în detaliu evoluția fiecărui proiect, făcând recomandări cu privire la aspectele de administrare și evaluare și înaintând rapoarte la JCC.
Reprezentanții Comisiei Europene iau parte la intalnirile JCC în calitate de membri. Aceștia vor controla respectarea regulilor UE, a cerințelor pentru măsurile propuse și ale proiectelor, respectarea măsurilor de implementare, analizând completările la propunerile de proiect în ceea ce privește componentele echivalente ale CBC PHARE.
Ședințele ordinare ale JCC trebuie să aibă loc la fiecare 6 luni pentru a analiza programul, în oricare dintre țările implicate, în vederea evaluării progresului acestuia pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Ședințele extraordinare ar putea fi necesare în perioada de elaborare a programelor și a propunerilor de finanțare anuale sau în cazul apariției unei probleme speciale de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite în orice moment, prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Ședințele extraordinare întrunite la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles.
Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi și a proceselorverbale pentru ședințele JCC este dispusă de copresedinti și serviciile acestora.
JCC decide printr-o aprobare unanima și trebuie:
● să își expuna părerea cu privire la prioritățile, obiectivele și măsurile CBC propuse să fie incluse în Documentul de programare comuna;
● sa aprobe selecția anuală finala a propunerilor de proiecte;
● sa primească rapoarte de activitate, studii și evaluări ale programelor deja aprobate și ale părților componente ale acestora;
● sa initieze și sa susțină activități care ar putea sa promoveze măsuri CBC și sa eficientizeze programe CBC prezente și viitoare.
4. Monitorizare și evaluare
Va fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi alcătuit din NAO, NAC și Comisie. JMC se va întruni cel puțin o dată pe an pentru a analiza toate programele finanțate de PHARE, în vederea evaluării progresului acestora pentru a îndeplini obiectivele prezentate în memorandumul de finanțare și Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona îndeaproape diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea prioritatilor și/sau redistribuirea fondurilor PHARE.
JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcătuite din NAC, NAO și PAO al fiecărei IA (și al CFCU, acolo unde este cazul) și serviciile Comisiei. MSC va analiza detaliat evoluția fiecărui program, inclusiv componentele și contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare și evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC va mai face recomandări referitoare la unele aspecte de administrare și proiectare, asigurându-se ca acestea au fost efectuate. Acesta va raporta către JCC, prezentându-i rapoarte generale detaliate asupra programelor finanțate de PHARE.
5. Măsuri împotriva fraudei. Audit și evaluare
Toate memorandumurile de finanțare, precum și contractele care sunt încheiate ca urmare a acestora sunt supravegheate și controlate financiar de către Comisie (inclusiv Biroul European împotriva Fraudei) și de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde măsuri cum ar fi verificarea ex ante a activităților de ofertare și de contractare efectuate de delegația tarii candidate implicate, precum și inspecții inopinate.
Pentru a asigura protecția eficienta a intereselor financiare ale Comunității Comisia poate efectua controale și inspecții la locul respectiv conform procedurilor prevăzute de Reglementarea Consiliului (EURATOM, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996 referitoare la controalele inopinate și la inspecțiile efectuate de Comisie în vederea protejării intereselor financiare ale Comunității Europene împotriva fraudei și altor neregularități.
Se vor aplica procedurile prevăzute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea în cazul existenței unor neregularități și punerea în aplicare a unui sistem pentru gestionarea informațiilor în acest domeniu.
Conturile și operațiile Fondului Național, precum și, acolo unde este cazul, CFCU și toate agențiile de implementare competente pot fi verificate oricând Comisia decide acest lucru de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a prejudicia responsabilitățile Comisiei și ale Curții de Conturi a Uniunii Europene, după cum este menționat în Condițiile generale privind memorandumul de finanțare, anexat la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor asigura ca evaluarea ex post este efectuată după încheierea programului.
6. Transparenta și publicitate
Responsabilul cu autorizarea programului corespunzător va avea îndatorirea de a asigura luarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitățile finanțate din program. Acest lucru se va realiza în strânsă legătură cu delegația Comisiei. Detalii suplimentare se regăsesc în anexa nr. 3 "Transparenta și publicitate".
7. Condiții speciale
În cazul în care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive care intră în limitele competentei Guvernului Bulgariei sau a Guvernului României, Comisia poate analiza programul în scopul anulării acestuia, în întregime sau parțial, conform deciziei Comisiei, și/sau realocarii fondurilor neutilizate în alte scopuri corespunzătoare obiectivelor Programului PHARE.
Toate structurile adecvate pentru implementare și administrare au fost deja înființate în timpul desfășurării programelor similare anterioare, demonstrand ca părțile implicate pot sa coopereze în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi însoțit de o scrisoare de angajament în care se va afirma faptul ca cofinantarea locală va fi efectuată de beneficiari.

Anexa 3 TRANSPARENTA ȘI PUBLICITATE

Informare și publicitate pentru Programul PHARE al Comunităților Europene

1. Obiectiv și sfera de acțiune Măsurile de informare și publicitate privind asistența din partea Comunității Europene prin Programul PHARE au intenția de a crește gradul de constientizare a publicului și transparenta acțiunilor UE, precum și de a crea o imagine consistenta privind măsurile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuție de la Programul PHARE.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanțare și a altor forme de asistența va răspunde pentru publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și pentru a colabora cu delegația Comisiei Europene la fața locului.

Măsurile de informare și publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificată prin Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L193/30 din 31 iulie 1993;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.

Măsurile de informare și publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor susmenționate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziție autorităților naționale, regionale și locale de către delegația Comisiei Europene din țara respectiva.

3. Informarea și publicitatea privind programele PHARE

Informarea și publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanțare, și va privi atât programele, cat și alte forme de asistența.

Costul informării și publicității referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când programele PHARE sunt implementate se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b):

a) Autoritățile competente din țările beneficiare trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător și trebuie să le pună la dispoziție părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare și publicitate produse.

b) Măsurile de informare și publicitate la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) În cazul investițiilor de infrastructura cu un cost ce depășește un milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificații tehnice din manual, care să fie furnizate de delegația Comisiei Europene din țara respectiva;

- plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificații tehnice din manual care să fie furnizate de delegația Comisiei Europene din țara respectiva.

(îi) În cazul investițiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și orice alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potențiali și publicul larg cu privire la asistența PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările citate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicații în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanți, conform căreia o parte a ajutorului vine din partea UE și în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.

4. Transparenta asistenței UE în cercurile de afaceri și printre potentialii beneficiari și pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistența care le privește în modul cel mai direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alți beneficiari potențiali

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forței de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregătire profesională implicate în ocuparea forței de muncă, afaceri și grupuri de afaceri, centre de instruire și organizații neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, solicitarea și acordarea de fonduri nerambursabile de asistența destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru asemenea asistența vor trebui sa indice faptul ca UE și în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor va menționa volumul sau procentul de asistența finanțat de programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naționala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, și sigla UE de aceeași mărime.

4.3. Publicul general

Mass-media

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile cofinantate de UE și în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare.

În acest scop lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio și televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei Europene din țara beneficiara.

Principiile menționate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.

Acțiuni informative

Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi: conferințe, seminarii, târguri și expoziții în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri și se pune sigla UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare finanțate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conțină pe pagina de titlu o indicație clara a participării UE, precum și sigla UE, în cazul în care stema naționala sau regionala este folosită.

În cazul în care asemenea publicații includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.

Aceste publicații se vor referi la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

Principiile menționate mai sus se vor aplica, de asemenea, și materialelor audiovizuale.

5. Măsuri speciale privind panouri, plăcuțe permanente și postere

Pentru a asigura transparenta măsurilor finanțate parțial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD țările beneficiare vor asigura faptul ca următoarele măsuri de informare și publicitate se supun condițiilor de mai jos:

Panouri

Panouri care furnizează informații privind participarea UE la finanțarea investiției ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunțe propria lor implicare în finanțare, asistența UE trebuie menționată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operațiunii (ținându-se seama de mărimea cofinanțării din partea UE) și trebuie să fie pregătite conform instrucțiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor și vor fi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificațiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuțe permanente

Plăcuțe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, stații etc.). În plus față de sigla UE asemenea plăcuțe trebuie să specifice partea finanțată de UE, alături de o mențiune a programului în cauza PHARE, ISPA sau SAPARD.

În cazul în care o autoritate naționala, regionala sau locală ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a da informații despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, să fie indicată.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situație măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele vor consulta delegația Comisiei Europene și o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegația să poată participa în mod corespunzător la realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fața locului, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate în forma electronică și va fi disponibil la cerere.

------------