Decizia nr. 211/2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ioana-Laura Paris

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Ecaterina Luminița Andronic în Dosarul nr. 14.000/301/2019 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.701D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate deoarece se critică neclaritatea legii prin raportare la modalitatea în care aceasta este aplicată de către instanțele judecătorești.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Decizia civilă nr. 958 A din 31 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.000/301/2019, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă . Excepția a fost invocată de Ecaterina Luminița Andronic în faza de apel a unei cauze având ca obiect soluționarea unei contestații la executare prin care sa solicitat desființarea tuturor actelor și formelor de executare din cadrul dosarului de executare silită.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că norma criticată din materia executării silite are o redactare defectuoasă, care lasă loc unei interpretări variabile asupra momentului de la care începe să curgă termenul de contestație la executare, care nu poate fi determinat obiectiv. Pentru că nu există o definiție legală riguroasă a luării la cunoștință de primul act de executare, consecințele produse pot fi dramatice prin prisma rigorilor impuse unei contestații la executare. Făcând referire la cazul înființării unei popriri asupra unui cont ce nu este folosit în mod frecvent de către debitor, dar și la cazul în care venitul poprit este pensia pentru limită de vârstă, autoarea excepției apreciază că modalitatea de reglementare, în

Codul de procedură civilă , a momentului luării la cunoștință de primul act de executare nu oferă garanții că dreptul persoanei de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, dar și a dreptului la un proces echitabil sunt protejate.

6.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât în realitate este criticată aplicarea textului legal de către o instanță judecătorească. Deși este invocată neconstituționalitatea textului din perspectiva

art. 21 din Constituție

cu privire la accesul la instanță, analiza motivului de nelegalitate invocat din perspectiva interpretării susținute de autoare a făcut obiectul cercetării judecătorești de către instanța de fond. Textul

art. 715 alin. (1) din Codul de procedură civilă

nu pune problema împiedicării analizei contestației la executare pe fond, nefiind afectat accesul la instanță prin reglementarea potrivit căreia momentul de la care începe curgerea termenului de contestare este cel în care se ia cunoștință de primele acte de executare.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul apreciază că excepția invocată este inadmisibilă întrucât, deși se susține în mod formal pretinsa încălcare a prevederilor

art. 21 din Legea fundamentală , criticile formulate vizează, în principal, modul în care instanța de executare a aplicat în cauză dispozițiile

art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă . Or, o excepție de neconstituționalitate care vizează exclusiv interpretarea sau aplicarea dispozițiilor legale nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale, ci revine instanței judecătorești competența de a interpreta și aplica legea în raport cu situațiile de fapt deduse judecății. De asemenea, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și ca urmare a lipsei motivării, autoarea acesteia limitându-se la a susține că prevederile legale contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 21 , fără a motiva o asemenea apreciere.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă , care au următorul conținut: „(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: [...] 3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.“

12.

În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în

art. 16 alin. (1)

referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și în

art. 21

- Accesul liber la justiție.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că susținerile autoarei din cuprinsul cererii de sesizare a Curții nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci elemente care țin de interpretarea și aplicarea legii în raport cu situațiile concrete supuse judecății, care excedează competenței instanței de contencios constituțional. Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești nu poate constitui motiv de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci este de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor

art. 126 din Constituție , potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, de exemplu,

Decizia nr. 188 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 18). De asemenea, Curtea Constituțională nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 15).

14.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Ecaterina Luminița Andronic în Dosarul nr. 14.000/301/2019 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2026.