Hotărârea nr. 52/2026

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/330, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 21 aprilie 2026, Camera Deputaților:

1.

susține obiectivele dezvoltării urbane enunțate în Agenda Uniunii Europene pentru orașe și remarcă validitatea provocărilor structurale majore identificate, care reclamă răspunsuri adecvate;

2.

salută consolidarea dimensiunii urbane a politicilor Uniunii, însă evidențiază necesitatea de a aborda, în mod integrat, nevoile zonelor periurbane și ale celor rurale, îndeosebi din perspectiva conectării și accesului la servicii, în vederea asigurării unei dezvoltări teritoriale echilibrate; propune elaborarea unor instrumente de stimulare a coordonării zonelor urbane și regiunilor vecine, în scopul abordării provocărilor structurale majore; salută recunoașterea diversității teritoriale a orașelor;

3.

sprijină luarea în considerare, în mod adecvat, a perspectivei dezvoltării teritoriale în procesele de elaborare a politicilor și normelor în Uniune;

4.

recomandă corelarea Agendei Uniunii pentru orașe cu politica de coeziune și cu strategiile naționale de dezvoltare; propune evaluarea coerenței dintre diversele inițiative destinate orașelor, promovate la nivel european, în scopul evitării fragmentării și concurenței dintre acestea;

5.

recomandă intensificarea schimbului de bune practici în multiple domenii de interes comun pentru zonele urbane, care să acorde atenție corespunzătoare experiențelor tuturor categoriilor de orașe - în funcție de situarea geografică - și variilor tematici, în scopul abordării problematicii dezvoltării inegale;

6.

subliniază, ca aspect de interes strategic, corelarea dezvoltării urbane cu politicile industriale și cu cele în domeniul competitivității;

7.

sprijină, în perspectiva inovației, dezvoltarea infrastructurii digitale urbane - precum inițiativele de tipul „orașelor inteligente“, interoperabilitatea, serviciile digitale - și utilizarea noilor tehnologii; subliniază rolul întreprinderilor nou-înființate și al ramurilor industriale inovatoare în centrele urbane;

8.

recunoaște importanța Planului european privind locuințele la prețuri accesibile în realizarea obiectivelor de ordin social care trebuie urmărite în privința zonelor urbane;

9.

propune creșterea atractivității turistice a orașelor și promovarea patrimoniului lor cultural prin investiții în regenerare urbană și digitalizare;

10.

subliniază importanța deosebită a consolidării capacității administrative și dezvoltării resurselor umane calificate, îndeosebi pentru orașele mici și mijlocii, prin măsuri de sprijin diferențiate;

11.

sprijină revitalizarea economică a orașelor mici și mijlocii;

12.

subliniază rolul esențial al orașelor mici și mijlocii din România ca furnizori de servicii publice (sănătate, educație, administrație, comerț, cultură) pentru populația rurală din

proximitate și susține abordarea comunicării privind zonele urbane funcționale și zonele rurale funcționale; recomandă dezvoltarea unor instrumente specifice de sprijin pentru cooperarea intercomunitară urban-rural, inclusiv prin consolidarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, care să permită planificarea integrată a investițiilor, optimizarea furnizării serviciilor publice și îmbunătățirea conectivității dintre urban și rural; consideră că această abordare contribuie în mod direct la obiectivele de coeziune teritorială și la reducerea disparităților interne din România;

13.

recomandă acordarea unei atenții particulare orașelor situate la frontiera estică a statelor membre;

14.

sprijină integrarea principiilor și valorilor Noului Bauhaus european în regenerarea urbană, reabilitarea fondului locativ și transformarea cartierelor, valorificând patrimoniul arhitectural și tradițiile locale din orașele României;

15.

apreciază utilitatea portalului web „Orașele UE“ ca instrument de fundamentare a viitoarelor politici urbane, subliniind totodată importanța actualizării constante a datelor și a asigurării accesibilității pentru toate părțile interesate;

16.

subliniază importanța sprijinirii orașelor românești desemnate ca noduri urbane ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T) în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de mobilitate urbană durabilă, în dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru combustibili alternativi și a nodurilor multimodale; recomandă utilizarea planului pentru căi ferate de mare viteză pentru îmbunătățirea conectivității principalelor noduri urbane din România cu rețeaua europeană;

17.

salută faptul că trei orașe românești - București, Cluj-Napoca și Suceava - sunt incluse în Misiunea UE „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030“ din cadrul programului Orizont Europa, iar municipiul Cluj-Napoca a fost printre primele orașe de la nivel european care au primit eticheta misiunii UE, ca recunoaștere a calității contractului său urban privind clima; subliniază că obiectivul ambițios al neutralității climatice până în 2030 nu poate fi atins fără resurse financiare pe măsură și solicită asigurarea unei finanțări adecvate, stabile și previzibile pentru orașele participante - atât prin continuarea sprijinului în cadrul programului Orizont Europa, cât și prin valorificarea deplină a platformei „Climate City Capital Hub“, a Fondului european pentru competitivitate și a planurilor de parteneriat naționale și regionale în cadrul financiar multianual 2028-2034; solicită, totodată, consolidarea Hubului național M100 și extinderea sprijinului metodologic către orașele românești urmăritoare, astfel încât experiența celor trei orașe-pionier să fie replicată la scară națională și să genereze efecte de antrenare în ansamblul sistemului urban românesc;

18.

solicită promovarea și extinderea utilizării concursurilor internaționale de soluții ca procedură standard pentru proiectele de investiții publice din orașe, în special pentru proiectele de regenerare urbană, spații publice, clădiri reprezentative, echipamente culturale și intervenții de anvergură asupra mediului construit; consideră că această procedură - aliniată la principiile și valorile Noului Bauhaus european, la standardele Uniunii Internaționale a Arhitecților și la practicile europene consacrate - asigură calitate arhitecturală și urbanistică, eficiență investițională pe termen lung, transparență a deciziei publice și o participare profesională lărgită; salută în acest sens viitoarea revizuire a cadrului european privind achizițiile publice, anunțată în comunicare, și solicită ca aceasta să clarifice și să simplifice utilizarea concursului de soluții, să consolideze rolul acestuia ca instrument de investiții strategice și să prevadă mecanisme de sprijin tehnic - în special în cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană și al viitoarei platforme „Orașele UE“ - pentru orașele mici și mijlocii care nu dispun de capacitate administrativă pentru organizarea unor asemenea proceduri; invocă experiența pozitivă acumulată de orașe românești, cu deosebire Cluj-Napoca, unde concursurile internaționale de soluții organizate în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România au generat proiecte de referință pentru spațiul public și au contribuit semnificativ la calitatea mediului construit și la coerența dezvoltării urbane;

19.

solicită asigurarea unei finanțări europene adecvate, stabile și multianuale pentru proiectele de mobilitate durabilă în zonele metropolitane românești - extinderea rețelei de metrou din București, magistrala I de metrou de la Cluj-Napoca, proiectele de tren metropolitan din Cluj-Napoca, Brașov, București, Iași, Timișoara și Constanța, precum și rețele coerente de piste pentru biciclete interconectate cu EuroVelo; subliniază că aceste proiecte necesită angajament financiar multianual și recomandă o alocare distinctă și predictibilă pentru nodurile urbane TEN-T în cadrul financiar multianual 2028-2034, cu facilitarea combinării fondurilor Uniunii cu finanțarea Băncii Europene de Investiții;

20.

solicită Comisiei Europene ca infrastructura verde-albastră urbană să fie tratată ca prioritate strategică în viitorul cadru financiar multianual 2028-2034 și în toate instrumentele relevante ale Uniunii; evidențiază susținerea României pentru includerea explicită a investițiilor în amenajarea, renaturarea și valorificarea cursurilor de apă din orașe ca infrastructură esențială pentru dezvoltarea urbană durabilă; consideră că dezvoltarea coridoarelor verzi-albastre, integrate cu mobilitatea activă, trebuie recunoscută drept investiție de interes european, cu impact direct asupra calității vieții, sănătății publice și competitivității urbane; subliniază rolul acestor intervenții în reducerea efectului de insulă de căldură urbană, în adaptarea la schimbările climatice și în creșterea rezilienței la riscuri, inclusiv inundații, și solicită mecanisme de finanțare dedicate și simplificate, care să permită orașelor să implementeze rapid astfel de proiecte; evidențiază exemple relevante din România, precum proiectele de regenerare urbană de-a lungul râurilor Someș, Dâmbovița și Bega, dar și altele, care demonstrează potențialul major al acestor investiții pentru transformarea spațiului urban și creșterea calității vieții;

21.

subliniază caracterul complementar al obiectivelor coeziunii și competitivității în Uniune, ceea ce reclamă asigurarea unui echilibru între cele două în viitorul cadru financiar multianual 2028-2034.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 9 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor

art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .