Normele din 11 iunie 2002

Capitolul 1 Condiții pentru zonele de producție

1. Amplasamentul și limitele zonelor de producție trebuie să fie stabilite de autoritatea competentă în scopul identificarii zonelor din care provin molustele bivalve vii; în acest sens acestea pot fi:

a) recoltate pentru consumul uman direct. Molustele bivalve vii provenind din zonele aprobate de autoritatea competentă trebuie să corespundă prevederilor cap. V;

b) recoltate, dar nu pot fi comercializate pe piața pentru consum uman decât după ce au fost tratate într-un centru de purificare sau după reconditionare. Molustele bivalve vii provenite din zonele aprobate nu trebuie să depășească limitele bazate pe un test MPN (NPP) cu 5 tuburi și 3 dilutii, de 6.000 coliformi fecali/100 grame pulpa sau 4.600 E. coli la 100 grame pulpa în 90% din probe. După purificare sau reconditionare trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute în cap. V;

c) recoltate, dar nu pot fi puse pe piața decât după o reconditionare pe o perioadă mai lungă (minimum 2 luni), asociata sau nu cu purificarea, sau după o purificare intensa pe o durată fixată pentru a satisface cerințele menționate la lit. a). Molustele bivalve vii din aceste zone nu trebuie să depășească limitele bazate pe un test MPN (NPP), cu 5 tuburi și 3 dilutii, de 60.000 coliformi fecali/100 grame de carne.

2. Orice schimbare în delimitarea zonelor de producție, inclusiv închiderea temporară sau definitivă a acestora, trebuie anunțată imediat de autoritatea competentă profesionistilor, în special producătorilor și responsabililor centrelor de purificare și celor de expediție.

Capitolul 2 Cerințele pentru recoltarea și transportul loturilor la un centru de expediție sau de purificare, zona de refacere ori la întreprinderile de prelucrare

1. Tehnicile de recoltare nu trebuie să afecteze excesiv cochiliile sau tesuturile molustelor bivalve vii.

2. Molustele bivalve vii, după ce au fost recoltate, vor fi protejate împotriva strivirilor, eroziunilor și vibratiilor și nu se expun la temperaturi extreme (prea calde sau prea reci).

3. Tehnicile de recoltare, transport, descărcare și manipulare a molustelor bivalve vii nu trebuie să producă o contaminare suplimentară a produselor, deprecierea calității sau modificări care să afecteze aptitudinea lor de a fi tratate prin purificare, prelucrare sau transfer.

4. Molustele bivalve vii nu trebuie să fie reimersate în apa suspecta de a cauza o contaminare suplimentară în intervalul de timp dintre recoltare și debarcarea pe țărm.

5.1. Mijloacele folosite pentru transportul molustelor bivalve vii trebuie să asigure protecția împotriva oricărei contaminari suplimentare și a spargerii cochiliilor. Ele trebuie să permită o drenare și o igienizare adecvate.

5.2. În cazul transportului în vrac pe distanțe mari al molustelor bivalve vii către centrele de expediție sau de purificare, zone de transfer sau unități de prelucrare, mijloacele de transport trebuie să asigure cele mai bune condiții de supravietuire a molustelor și în special sa îndeplinească prevederile cap. IX.

6.1. Fiecare lot trebuie să fie însoțit de un document de înregistrare pentru identificarea lotului de moluste bivalve vii pe durata transportului de la zona de producere la centrul de expediție, de purificare, zona de transfer sau întreprinderea de prelucrare. Documentul este întocmit de autoritatea competentă la solicitarea producătorului. Pentru fiecare lot culegatorul completează lizibil și fără ștersături rubricile din documentul de înregistrare care va conține următoarele informații:

- identitatea și semnatura producătorului;

- data recoltarii;

- localizarea zonei de producție cat mai detaliat posibil;

- specia de moluste și cantitatea;

- numărul de autorizare și locul de destinație pentru condiționare (ambalare), refacere, purificare sau procesare.

6.2. Documentul de înregistrare se numeroteaza în mod continuu și secvențial (în ordine crescanda) și se înscrie în registru. Autoritatea competența tine un registru care se completează cu numărul documentelor de înregistrare, numele persoanelor care colectează molustele bivalve vii și al persoanelor cărora li s-a emis documentul. Documentul de înregistrare al fiecărui lot trebuie să poarte data livrării lotului la centrul de expediție, de purificare, zona de refacere sau întreprinderea de prelucrare. Documentul de înregistrare se păstrează de către responsabilii acestor centre, zone sau întreprinderi minimum 60 de zile.

6.3. Dacă recoltarea s-a făcut de personalul aparținând centrului de expediție sau de purificare, zonei de refacere sau întreprinderii de prelucrare destinatare, documentul de înregistrare se poate înlocui cu o autorizație de transport acordată de autoritatea competentă.

7. În cazul în care zona de producție și de refacere este închisă temporar, autoritatea competentă nu mai eliberează documente de înregistrare pentru zona respectiva și suspenda imediat valabilitatea tuturor documentelor de înregistrare deja eliberate.

Capitolul 3 Condiții pentru refacerea molustelor bivalve vii

Pentru refacerea molustelor bivalve vii trebuie să se asigure următoarele condiții:

1. Molustele bivalve vii trebuie să fi fost recoltate și transportate conform prevederilor cap. II.

2. Tehnicile de manipulare a molustelor bivalve vii destinate refacerii trebuie să permită reluarea activității de hranire prin filtrare după imersia în apa naturala.

3. Molustele bivalve vii nu trebuie să fie reconditionate la o densitate care nu permite purificarea.

4. Molustele bivalve vii trebuie să fie imersate în apa de mare în zona de refacere, pe o perioadă care să depășească timpul necesar pentru ca procentul de bacterii fecale să se reducă la nivelul admis de norma sanitară veterinara, respectând standardele cuprinse în cap. V.

5. Temperatura minima a apei pentru refacerea efectivă când este cazul trebuie să fie determinata și să fie anunțată de autoritatea competentă pentru fiecare specie de moluste bivalve vii și pentru fiecare zona de refacere aprobată.

6. Zonele de refacere pentru molustele bivalve vii trebuie să fie aprobate de către autoritatea competentă. Limitele acestor zone trebuie să fie clar balizate prin diferite materiale fixe; se va respecta distanta minima de 300 m, care să separe zonele de refacere între ele, precum și zonele de refacere de zonele de producție.

7. Amplasamentele într-o zona de refacere trebuie să fie bine separate pentru a se evita amestecarea loturilor; sistemul "totul plin, totul gol" trebuie astfel aplicat încât sa nu fie posibila introducerea unui lot nou decât după evacuarea lotului anterior în totalitate.

8. Responsabilii zonelor de refacere trebuie să țină la dispoziția autorității competente un registru permanent de evidenta a originii molustelor bivalve vii, a perioadelor de refacere și a destinației ulterioare a fiecărui lot după refacere.

9. După recoltarea din zona de refacere, pe durata transportului de la zona de refacere la centrul de expediție aprobat, centrul de purificare sau întreprinderile de prelucrare autorizate, loturile trebuie să fie însoțite de documentul de înregistrare prevăzut în cap. II pct. 6.1, în afară cazului în care atât în zona de refacere, cat și în centrul de expediție, centrul de purificare sau întreprinderea de prelucrare intervine același personal.

Capitolul 4 Condiții pentru autorizarea centrelor de expediție și de purificare

A. Condiții generale de amenajare a spațiilor și de dotare

Centrele nu trebuie să fie situate în locuri apropiate de surse de mirosuri dezagreabile, fum, praf și alți contaminanti. Amplasamentele nu trebuie să fie expuse la inundații prin creșterea cotelor apelor sau scurgeri de apa din zonele inconjuratoare.

Centrele trebuie să dețină cel puțin:

1. pentru spațiile în care sunt manipulate sau depozitate molustele bivalve vii:

a) clădiri sau instalații cu o construcție solida, astfel concepute și întreținute încât sa prevină contaminarea molustelor bivalve vii prin orice fel de deșeuri, ape uzate, vapori, praf, fum, prezenta rozatoarelor sau a altor animale;

b) pavimente din materiale ușor de întreținut, prevăzute cu sistem de drenare;

c) spații de lucru suficiente pentru efectuarea tuturor operațiilor;

d) pereți rezistenti și lavabili;

e) luminozitate suficienta, naturala sau artificiala;

2. vestiare, spalatoare de mâini și toalete în număr suficient. În apropierea toaletelor trebuie să fie un număr suficient de spalatoare de mâini;

3. materiale necesare pentru igienizarea ustensilelor, recipientelor și utilajelor;

4. o instalatie permanenta de aprovizionare cu apa și, dacă este necesar, de stocare a apei exclusiv potabile, în sensul reglementărilor oficiale în vigoare referitoare la calitatea apei.

Spațiile, ustensilele și utilajele nu trebuie utilizate în alte scopuri decât pentru manipularea molustelor bivalve vii, fără autorizarea autorității competente.

Deșeurile trebuie depozitate în condiții igienice într-un spațiu separat cu temperatura scăzută, iar în caz de nevoie să fie colectate în recipiente adaptate acestui scop. Aceste deșeuri trebuie evacuate din vecinătatea unității cu periodicitatea necesară.

Produsele finite trebuie depozitate în stare acoperită și izolate de locurile în care se manipuleaza alte animale decât molustele bivalve vii, cum ar fi crustaceele.

B. Condiții pentru centrele de purificare

Fața de condițiile prevăzute la cap. IV mai trebuie îndeplinite și următoarele condiții:

1. Suprafața inferioară a bazinelor de purificare și a rezervoarelor de apa trebuie să fie neteda, dura și impermeabila, ușor de spălat prin periere sau cu apa sub presiune. Fundul bazinelor de purificare trebuie să aibă inclinare suficienta și un sistem de scurgere calculat la volumul de apa necesar activității.

2. Înainte de purificare molustele bivalve vii trebuie curatate de namol prin spalare cu apa de mare curata sub presiune sau cu apa potabilă. Curatarea de namol înaintea procesului de purificare se poate face și direct în bazinele de purificare prin păstrarea în poziție deschisă a sistemului de drenare pe toată durata spalarii și asigurarea unui timp suficient între cele doua operațiuni pentru ca bazinele să fie curate înainte de trecerea la purificare.

3. Bazinele de purificare trebuie să fie asigurate cu un debit suficient de apa de mare curata calculat pe ora și pe tona de moluste bivalve vii tratate.

4. Pentru purificarea molustelor bivalve vii se folosește apa de mare curata sau curatata printr-un sistem de tratare; perioada dintre încărcarea cu apa de mare și evacuarea apei reziduale trebuie să fie suficienta pentru a evita contaminarea; procedeul de tratare a apei de mare, dacă este necesar, se autorizeaza numai de autoritatea competentă prin verificarea eficientei; apa potabilă preparata din apa de mare trebuie să corespundă prevederilor reglementărilor oficiale referitoare la apa potabilă.

5. Funcționarea sistemului de purificare trebuie să permită molustelor bivalve vii reluarea cu rapiditate a activității de alimentare prin filtrare, eliminarea contaminarii reziduale, prevenirea recontaminarii și posibilitatea de a rămâne în viața în bune condiții după purificare în vederea condiționarii, depozitarii și transportului înainte de a fi comercializate.

6. Cantitatea de moluste bivalve vii supusă purificarii nu trebuie să depășească capacitatea centrului de purificare; molustele bivalve vii trebuie să fie supuse unei purificari continue pe o perioadă suficienta care să respecte standardele microbiologice prevăzute la cap. V. Aceasta perioada începe în momentul în care molustele bivalve vii depozitate în bazin sunt acoperite cu apa și se termina în momentul în care sunt scoase. Centrul de purificare trebuie să țină cont de datele referitoare la materia prima (tipul de moluste bivalve, zona de proveniență, incarcatura microbiana etc.), pentru cazul în care va fi necesară prelungirea perioadei de purificare, pentru a se asigura ca molustele bivalve vii îndeplinesc prevederile bacteriologice cuprinse în cap. V.

7. În cazul în care un bazin de purificare conține mai multe loturi de moluste, acestea trebuie să fie din aceeași specie și sa provină din aceeași zona de producție sau din zone diferite, dar care au același statut sanitar. Tratamentul se prelungește în funcție de perioada necesară lotului cu cea mai lungă perioada de purificare.

8. Containerele utilizate pentru păstrarea molustelor bivalve vii în sistemele de purificare trebuie să fie astfel construite încât să permită ca apa de mare să curgă; grosimea stratului de moluste nu trebuie să împiedice deschiderea cochiliilor în timpul purificarii.

9. În bazinele de purificare în care molustele bivalve vii sunt în curs de purificare nu trebuie introdus nici un fel de crustacee, peste sau alt animal marin.

10. După purificare cochiliile molustelor bivalve vii trebuie să fie minutios spalate cu apa potabilă sau apa de mare curata, operațiune care poate fi efectuată, dacă este necesar, în tancul de purificare; apa de spalare nu trebuie să fie recirculata.

11. Centrele de purificare trebuie să dispună de un laborator propriu dotat cu aparatura necesară pentru a asigura serviciile de control al eficientei purificarii prin aplicarea metodelor microbiologice. Laboratoarele din afară centrelor de purificare trebuie să fie recunoscute de autoritatea competentă.

12.1. Centrele de purificare trebuie să înregistreze permanent următoarele date:

a) rezultatele examenelor microbiologice la intrarea apei în bazinele de purificare;

b) rezultatul examenelor microbiologice executate la molustele bivalve vii înainte și după purificare;

c) data și cantitățile de moluste bivalve vii intrate în centrul de purificare, împreună cu numărul documentelor de înregistrare aferente;

d) orele de umplere și golire ale sistemelor de purificare (durata purificarii);

e) relații asupra expeditiilor după purificare.

12.2. Datele trebuie să fie complete, exacte și lizibile, înscrise într-un registru permanent care trebuie să fie pus la dispoziție autorității competente.

13. Centrele de purificare nu pot admite decât loturile de moluste bivalve vii care sunt însoțite de documentul de înregistrare prevăzut la cap. II pct. 6.1.

14. Fiecare ambalaj care conține moluste bivalve vii trebuie să poarte o eticheta care atesta purificarea acestora.

C. Condiții pentru centrele de expediție

1. În afară prevederilor referitoare la condițiile generale de amenajare a spațiilor și de dotare și la condițiile generale de igiena trebuie îndeplinite și următoarele condiții:

a) condiționarea sa nu producă contaminarea produselor; instalațiile de condiționare trebuie folosite conform condițiilor de autorizare stabilite de autoritatea competentă, în special cele referitoare la calitatea bacteriologica și chimica a apei de mare care se utilizează;

b) utilajele și recipientele utilizate nu trebuie să constituie sursa de contaminare;

c) metodele de calibrare aplicate nu trebuie să antreneze o contaminare suplimentară a produsului și nici o modificare care afectează capacitatea produsului de a fi transportat și depozitat după condiționare;

d) spalarea sau curatarea molustelor bivalve vii trebuie efectuată cu ajutorul apei de mare curate sau al apei potabile sub presiune; apa de spalare nu trebuie recirculata.

2. Centrele de expediție nu trebuie să admită decât loturi de moluste bivalve vii însoțite de documentul de înregistrare prevăzut la cap. II pct. 6.1 și care provin dintr-o zona de producție, refacere sau centru de purificare autorizat.

3. Centrele de expediție trebuie să dispună de laborator propriu dotat cu aparatura necesară pentru a controla, printre altele, îndeplinirea standardelor microbiologice prezentate în cap. V. Laboratoarele din afară centrelor de expediție trebuie să fie recunoscute de autoritatea competentă. Totuși aceste condiții nu se aplică centrelor de expediție care primesc molustele exclusiv și direct dintr-o întreprindere de purificare în care ele au fost examinate după purificare.

4.1. Centrele de expediție sunt obligate sa țină la dispoziția autorității competente evidenta următoarelor date:

a) rezultatul examenelor microbiologice ale molustelor bivalve vii provenite dintr-o zona de producție sau de refacere autorizata;

b) data și cantitățile de moluste bivalve vii primite în centrul de expediție, precum și numărul documentelor de înregistrare;

c) detalii asupra expeditiilor.

4.2. Aceste date trebuie înregistrate cronologic și arhivate pe durata stabilită de autoritatea competentă, dar nu mai puțin de 3 luni.

Capitolul 5 Condiții referitoare la molustele bivalve vii destinate consumului uman imediat

Molustele bivalve vii destinate consumului uman imediat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să prezinte caracteristicile vizuale specifice prospetimii și viabilitatii, absenta namolului pe cochilie, răspunsul adecvat la percutie și o cantitate normală de lichid intervalvular;

b) sa conțină mai puțin de 300 de coliformi fecali sau mai puțin de 230 E. coli la 100 grame de carne de molusca și de lichid intervalvular, constatat pe baza unui test MPN (5 tuburi, 3 dilutii) sau prin orice alta metoda bacteriologica a carei echivalenta ca nivel de precizie este demonstrata;

c) nu trebuie să conțină Salmonella/25 grame de carne de molusca;

d) nu trebuie să conțină compuși toxici sau nocivi de origine naturala, proveniți din mediul înconjurător sau prin adaugare la mediu;

e) limitele superioare ale conținutului de radionuclide nu trebuie să le depășească pe cele stabilite pentru produsele alimentare;

f) conținutul de toxina paralitica din moluste (paralytic shellfish poison=PSP), în părțile comestibile ale molustelor (corp întreg sau partea consumabila separată), nu trebuie să depășească 80 æg/100 grame de carne de molusca, după metoda de analiza biologica - în caz de necesitate, asociata cu metoda chimica de determinare a saxitoxinei - sau alta metoda recunoscută. În caz de contestare a rezultatelor metoda de referința trebuie să fie cea biologica;

g) metodele de testare biologica obișnuite nu trebuie să dea rezultate pozitive pentru prezenta de toxine diareice din moluste (diarrhetic shellfish poison=DSP) în părțile comestibile ale molustelor (corp întreg sau partea comestibila separată);

h) în absenta tehnicilor pentru testarea virusologica de rutina și în lipsa standardelor virusologice controalele de sănătate trebuie să se bazeze pe numaratoarea bacteriilor fecale.

Capitolul 6 Controlul de sănătate publică și supravegherea producției

1.1. Autoritatea competența stabilește sistemul de control de sănătate publică pentru verificarea respectării prevederilor normei sanitare veterinare. Acest sistem trebuie să cuprindă supravegherea periodică a zonelor de producție sau de refacere a molustelor bivalve vii în scopul:

a) evitării oricărui abuz în relație cu originea și destinația molustelor bivalve vii;

b) controlului calității microbiologice a molustelor bivalve vii în relație cu zona de producție și de refacere;

c) controlului posibilei prezente a planctonului toxic în apele de producție și de refacere și a biotoxinelor în molustele bivalve vii;

d) controlului posibilei prezente a contaminantilor chimici.

1.2. Pentru efectuarea controalelor prevăzute la pct. 1.1 lit. c) și d) autoritatea competentă stabilește un program de prelevare a probelor, pentru a controla aceasta posibila prezenta la intervale regulate sau, de la caz la caz, dacă recoltarea are loc la perioade neregulate.

2.1. Programul de prelevare a probelor prevăzut la pct. 1.2 trebuie să țină cont în special de:

a) variatia probabila de contaminare fecala a fiecărei zone de producție și de refacere;

b) posibilele variatii în zonele de producție și refacere ale prezentei planctonului cu conținut de biotoxine marine;

c) contaminarea posibila a molustelor din zona de producție și de reparcare.

2.2. Prelevarea de probe trebuie să se efectueze prin:

a) program de supraveghere (monitorizare): prin prelevare periodică de probe organizată pentru a determina schimbările în compozitia planctonului toxic și repartiția lui geografică. Orice rezultat care conduce la suspiciunea acumularii de toxine în carnea de moluste trebuie urmat de un program intensiv de prelevare de probe;

b) program de recoltare de probe intensiv:

- controlul monitorizarii planctonului în apele de creștere și de pescuit, pe un număr crescut de puncte de prelevare și de probe;

- teste de toxicitate în zona afectată pe molustele cele mai sensibile la contaminare.

Comercializarea molustelor din aceasta zona nu va putea fi reautorizata decât după o noua prelevare de probe care dau rezultate bune la testele de toxicitate.

2.3. Dacă rezultatele programului de prelevare a probelor demonstreaza ca punerea pe piața a molustelor bivalve vii poate constitui un risc pentru sănătatea publică, autoritatea competentă trebuie să inchida zona de producție a molustelor respective până la restabilirea situației.

3. Examene de laborator pentru controlul respectării prevederilor cap. V pe produsul finit

Trebuie pus în aplicare un sistem de control prin care să se verifice ca nivelul de biotoxine marine nu depășește limitele de siguranță.

4.1. Inspecția întreprinderilor la intervale regulate

Aceasta inspecție trebuie să includă controale:

a) destinate sa verifice respectarea permanenta a condițiilor de autorizare;

b) privind starea de igiena a spațiilor, instalațiilor, utilajelor, precum și a personalului;

c) de verificare a corectitudinii modului de manipulare și tratare a molustelor bivalve vii;

d) privind corectitudinea utilizării și buna funcționare a sistemelor de purificare sau de condiționare;

e) privind registrul de evidenta prevăzut la cap. IV lit. B pct. 12.2;

f) privind folosirea corecta a marcajelor sanitare.

4.2. În timpul acestor controale se pot preleva probe pentru examene de laborator; rezultatele examenelor se comunică responsabililor de întreprinderi.

5. Controlul condițiilor de antrepozitare și de transport al expeditiei de moluste bivalve vii

Capitolul 7 Ambalarea

1. Ambalarea molustelor bivalve vii trebuie să se efectueze în condiții igienice.

2. Containerele sau materialele pentru ambalare trebuie:

a) sa nu afecteze proprietățile organoleptice ale molustelor bivalve vii;

b) sa nu transmită molustelor bivalve vii substanțe nocive pentru sănătatea omului și a molustelor bivalve vii;

c) să fie suficient de rezistente pentru a asigura protecția eficienta a molustelor bivalve vii.

3. Stridiile trebuie ambalate cu partea concava a valvelor în jos.

4. Materialele de ambalare înaintea utilizării trebuie să fie depozitate într-un spațiu separat de zona de producție, protejate de praf, murdarie sau alte surse de contaminare.

5. Recipientele care conțin molustele bivalve vii ambalate trebuie să fie sigilate și sa rămână sigilate până la consumator sau detailist.

Capitolul 8 Conservarea și depozitarea

1. Molustele bivalve vii sunt păstrate în camere de depozitare la o temperatura care nu trebuie să aibă efect nociv asupra viabilitatii și calității lor; materialele de ambalare nu trebuie să fie în contact cu pavimentul; ele se păstrează pe suporturi distantate de paviment și cu suprafața curata.

2. Este interzisă reimersia sau aspersarea cu apa a molustelor bivalve vii după ambalare și după ce au părăsit centrul de expediție, cu excepția vânzărilor en detail făcute la centrul de expediere.

Capitolul 9 Transportul de la centrul de expediție

1. Livrările de moluste bivalve vii destinate consumului uman se transporta în colete închise, sigilate, de la centrele de expediție până la expunerea spre vânzare sau la detailist.

2. Mijloacele folosite pentru transportul molustelor bivalve vii trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

a) pereții interiori sau orice alte părți susceptibile de a intră în contact cu molustele bivalve vii trebuie să fie confectionate din materiale rezistente la coroziune, cu suprafețe lise și ușor de igienizat;

b) trebuie să fie prevăzute cu dispozitive eficiente de asigurare a protecției molustelor împotriva temperaturilor extreme, căldură sau frig, a prafului, murdariei, precum și pentru prevenirea spargerii cochiliilor prin vibratii sau abraziuni (frecari);

c) molustele bivalve vii nu pot fi transportate împreună cu alte produse susceptibile de a le contamina.

3. Pentru transportul și distribuirea molustelor bivalve vii se folosesc vehicule sau containere închise, care păstrează produsele la o temperatura care să nu afecteze calitatea și viabilitatea acestora.

4. Coletele care conțin moluste bivalve vii nu pot fi transportate direct pe pardoseala vehiculului sau containerului; acestea trebuie să fie prevăzute cu gratare suport sau alte dispozitive care să evite contactul.

5. Dacă pe durata transportului molustelor bivalve vii se folosește gheața, aceasta trebuie să fie obținută din apa de mare curata sau apa potabilă.

Capitolul 10 Marcajul

1.1. Fiecare colet cu moluste bivalve vii, pe durata transportului și a distribuirii, trebuie să poarte o marca (eticheta) de sănătate care să permită identificarea în orice moment a centrului de expediție până la vânzarea en detail.

1.2. Marca trebuie să cuprindă următoarele informații:

a) țara;

b) specia de moluste bivalve (numele comun și numele științific);

c) identificarea centrului de expediție prin numărul de autorizare acordat de autoritatea competentă;

d) data condiționarii: ziua, luna, anul;

e) data valabilității; ea poate fi înlocuită cu mențiunea "Aceste animale trebuie să fie vii în momentul cumpărării".

2. Marca de sănătate poate fi tiparita pe materialul de ambalare sau se poate pune pe o eticheta fixată pe materialul de ambalare sau plasata în interiorul acestuia. Mărcile de sănătate pot fi folosite numai dacă nu sunt detasabile. Fiecare model de marca de sănătate nu poate fi folosit decât o singură dată și nu trebuie să poată fi transferat.

3. Marca de sănătate trebuie să fie durabila și rezistenta la apa, iar informațiile pe care le cuprinde să fie lizibile, de nesters și cu caractere ușor de descifrat.

4. Mărcile de sănătate fixate pe recipientele cu moluste bivalve vii, neambalate în colete individuale pentru vânzarea directa către consumator, trebuie păstrate de către detailist cel puțin 60 de zile după fractionarea conținutului recipientului.

--------