Instrucțiunile din 1 aprilie 2002

I. Dispoziții generale
a) Prezentele instrucțiuni privind adăpostirea și îngrijirea animalelor, bazate pe informații științifice și practica de profil, au scopul de a sprijini autoritățile, instituțiile, persoanele juridice și fizice pentru îndeplinirea și respectarea
Ordonanței Guvernului nr. 37/2002
pentru protecția animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale.
b) Experimentarea pe animale reprezintă o etapa importanța pentru cercetarea biologica și medicală. În aceasta activitate trebuie acordată o importanța deosebită îngrijirii animalelor folosite în experimentari.
c) Noțiunea îngrijire constituie în acest cadru un ansamblu complex de condiții materiale și de alt ordin pe care omul este obligat să le asigure animalelor utilizate. Aceste animale trebuie obținute și menținute în stare fizica și mentala normală, corespunzătoare confortului de specie și cu cat mai putina suferinta. Acest tip de îngrijire trebuie respectat din momentul în care animalul este destinat pentru experimentare și se menține nemodificat până când animalul este sacrificat printr-o metoda umană sau este reținut în viața în aceleași condiții într-un spațiu adecvat, conform
art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2002 .
II. Definiții
În sensul prezentelor instrucțiuni, se înțelege prin:
a) încăperi de păstrare - camere sau spații amenajate pentru întreținerea în condiții normale a animalelor în perioada lor de creștere sau în timpul experimentului;
b) cusca - cutie de dimensiuni mici din material plastic, material lemnos sau tabla inox și plasa metalică prevăzută cu dispozitive pentru hrana și apa, utilizata la creșterea și transportarea animalelor;
c) baterie - un set (grup) de custi de același tip instalate etajat pe suport (raft) metalic;
d) baza - un complex de încăperi dotate adecvat și populate cu animale pentru activitatea de creștere sau de experimentare, precum și încăperi destinate pentru servicii auxiliare activității respective;
e) padoc - o arie imprejmuita cu gard de plasa metalică sau bare, amplasata în afară clădirilor, în care animalele beneficiază de libertate de mișcare. Padocul este dotat cu dispozitive de adapare și hranire;
f) staul/stand - o arie mica, exterioară, amplasata lângă construcții, cu o curte mica, cu acoperis, adapatori și hranitori, în care sunt menținute animalele mijlocii sau mari;
g) animale de laborator - un număr restrâns de specii de animale mici, animale crescute în mod expres cu destinația utilizării în experimente biomedicale: soarecele, sobolanul, cobaiul, hamsterul, iepurele, gerbilul.
III. Condiții care trebuie îndeplinite de spațiile de adăpostire
A. Funcții ale adaposturilor
1. Orice adapost trebuie să fie construit astfel încât să fie asigurat un mediu adecvat pentru speciile adapostite.
De asemenea, adăposturile trebuie astfel proiectate încât sa împiedice accesul persoanelor neautorizate. Adăposturile care fac parte dintr-un complex de clădiri trebuie să fie reglementate prin norme de construcție adecvate și prin dispoziții care să limiteze numărul intrărilor și sa prevină traficul neautorizat.
2. Este recomandat sa existe un program de întreținere a adaposturilor pentru a se evita deficientele la nivelul echipamentelor.
B. Spațiile pentru adaposturi
1. Trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru a asigura curățenia permanenta și eficienta a spațiilor și menținerea unui standard satisfăcător de igiena. Tavanele și pereții trebuie să fie rezistenti, cu suprafețe netede, impermeabile și ușor lavabile. O atenție deosebită trebuie acordată ușilor, coridoarelor, conductelor și cablurilor. Ușile și, dacă este posibil, ferestrele vor fi construite astfel încât să se împiedice accesul animalelor nedorite. Unde este posibil poate fi prevăzută o fereastra pentru supraveghere. Pardoseala trebuie să fie neteda, impermeabila, nealunecoasa, ușor lavabila și sa suporte greutatea dulapurilor și a altor echipamente grele. Când exista guri de evacuare, acestea trebuie acoperite în mod corespunzător și prevăzute cu un grilaj care să împiedice accesul animalelor.
2. Spațiile în care animalele sunt lăsate să se plimbe libere trebuie să fie prevăzute cu pereți și pardoseli din material deosebit de rezistent la uzura și ruperi cauzate de animale sau în timpul curățeniei. Compozitia materialului nu trebuie să dăuneze stării de sănătate a animalelor. O protecție suplimentară trebuie asigurata oricăror echipamente și conexiuni, astfel încât sa nu fie deteriorate de animale și nici animalele sa nu fie ranite. Unde exista zone exterioare pentru mișcare trebuie luate măsuri pentru prevenirea accesului publicului sau animalelor.
3. Spațiile destinate adapostirii animalelor de ferma (vaci, oi, capre, porci, cai, păsări etc.) trebuie să se conformeze standardelor stabilite de Convenția europeană pentru protecția animalelor de ferma și de Agenția Naționala Sanitară Veterinara.
4. Majoritatea spațiilor de adăpostire sunt proiectate sa gazduiasca rozatoare. Frecvent acestea pot fi folosite și pentru specii mai mari. Trebuie să se aibă grija sa nu fie gazduite împreună specii incompatibile.
C. Laboratoarele și spațiile speciale pentru experimente
1. Pentru creșterea și distribuirea animalelor trebuie să existe facilități adecvate pentru ca acestea să poată fi ușor manevrate atunci când trebuie scoase animalele.
2. Toate bazele trebuie dotate cu un minim de echipament de laborator pentru teste diagnostic simple, pentru examinari post-mortem și/sau prelevare de probe pentru teste de laborator mai ample.
3. Trebuie luate măsuri pentru primirea animalelor astfel încât animalele noi sa nu pună în pericol animalele prezente în baza, de exemplu, pentru carantina. Spațiile speciale pentru experimente trebuie să fie disponibile pentru situațiile în care un experiment sau o examinare nu se efectuează în spațiile de adăpostire.
4. Trebuie să se asigure spații speciale pentru separarea animalelor bolnave sau vătămate.
5. Unde este posibil trebuie să existe una sau doua sali de operație corespunzător echipate pentru experimente chirurgicale în condiții aseptice. Trebuie sa existe și facilități pentru recuperare postoperatorie.
D. Oficii
1. Camerele pentru păstrarea hranei trebuie să fie racoroase, uscate și curate, iar cele pentru odihna animalelor, uscate și curate. Materialele ce pot fi contaminate sau care prezintă vreun pericol trebuie să fie păstrate separat.
2. Trebuie sa existe camere pentru păstrarea custilor, instrumentelor și a altor echipamente curate.
3. Încăperile pentru curatat și spălat trebuie să fie suficient de incapatoare pentru instalațiile necesare în vederea decontaminarii și curatarii. Procesul de curatare trebuie să fie astfel realizat încât fluxul de curatare și echipamentul murdar să fie separate pentru a preveni contaminarea echipamentului curatat. Pereții și pardoselile trebuie să fie acoperite cu materiale rezistente, iar sistemul de ventilație să aibă capacitate mare pentru a îndepărta excesul de căldură și umiditate.
4. Trebuie să se ia măsuri speciale pentru stocarea și depozitarea igienica a cadavrelor. Dacă nu este posibila incinerarea, se vor face aranjamente corespunzătoare pentru depozitarea în siguranța a acestor materiale în conformitate cu reglementările existente. Trebuie luate precautii speciale cu privire la deșeurile foarte toxice sau radioactive.
5. Proiectul și construcția zonelor de circulație trebuie să corespundă standardelor pentru spațiile de adăpostire. Coridoarele trebuie să fie largi pentru a permite circulația echipamentelor mobile.
IV. Condițiile de mediu în spațiile de adăpostire și controlul acestora
A. Ventilatia
1. Spațiile de adăpostire trebuie să aibă un sistem de ventilație adecvat, care să satisfacă cerințele speciilor gazduite. Scopul acestuia este de a asigura aer curat, proaspăt și de a păstra un nivel scăzut al mirosurilor, al gazelor toxice, al prafului și al agenților infectiosi de orice fel. De asemenea, sistemul asigura și îndepărtarea excesului de căldură și umiditate.
2. Aerul din încăpere trebuie să fie improspatat permanent. O ventilație cu o rata de 10-20 de schimburi de aer pe ora este adecvată. Totuși, în unele cazuri în care capacitatea de gazduire este redusă, o rata de 8-10 schimburi de aer pe ora este suficienta sau ventilatia mecanică poate chiar lipsi. Recircularea aerului netratat trebuie evitata. Cu toate acestea, trebuie menționat ca nici cel mai eficient sistem nu poate compensa curatarea necorespunzătoare sau neglijența.
3. Sistemul de ventilație trebuie să fie proiectat astfel încât să se evite efectele dăunătoare.
4. Este interzis fumatul în încăperile unde sunt adapostite animale.
B. Temperatura
1. Temperatura din incinte trebuie să fie în funcție de reglarea termica a animalelor, influentata de condițiile fiziologice sau de efectele experimentului. Tabelul nr. 1 reprezintă limitele în care se recomanda să fie menținută temperatura. Trebuie, de asemenea, să se precizeze ca cifrele menționate se aplică numai pentru animalele adulte, normale. Animalele nou-născute și ținere necesita adesea un nivel de temperatura mult mai ridicat.
2. În condiții climatice neprielnice este necesară asigurarea unui sistem de ventilație atât cu capacitate de încălzire, cat și cu capacitate de răcire a aerului.
3. În bazele utilizatorului este necesar un control strict al temperaturii, deoarece temperatura mediului este un factor fizic ce poate avea un efect semnificativ asupra metabolismului animalelor.
C. Umiditatea
Variatiile extreme ale umiditatii relative (UR) au un efect nociv asupra sănătății și bunastarii animalelor. De aceea este recomandabil ca în spațiile de adăpostire a animalelor umiditatea relativă să fie menținută la niveluri corespunzătoare speciilor gazduite și de obicei trebuie să fie de 55%±10%. Trebuie evitate valorile sub 40% și cele peste 70%.
D. Iluminatul
În încăperile fără ferestre este nevoie de un iluminat controlat, atât pentru satisfacerea necesităților biologice ale animalelor, cat și pentru asigurarea unui mediu de lucru satisfăcător.
Este necesar și un control al intensitatii și al ciclului lumina-intuneric. Atunci când sunt cazate animale "albinoase", trebuie să se țină cont de sensibilitatea acestora la lumina.
E. Zgomotul
1. Zgomotul poate fi un important factor disturbant în spațiile destinate adapostirii animalelor.
2. Spațiile de gazduire și de experimentare trebuie să fie bine izolate împotriva surselor de zgomote puternice în gama sunetelor audibile sau a sunetelor de înaltă frecventa, pentru a evita tulburarile comportamentale și fiziologice ale animalelor. Zgomotele bruste pot cauza schimbări ale funcțiilor organelor, dar, cum adesea acestea nu pot fi evitate, uneori se recomanda ca în încăperi să se mențină un sunet continuu de intensitate moderata, cum ar fi muzica.
F. Sisteme de alarma
1. O baza ce adaposteste un număr mare de animale este vulnerabila. De aceea este recomandabil ca aceasta clădire să fie protejata cu instalații de detectare a incendiilor și a patrunderii persoanelor neautorizate. Defecțiunile tehnice ale sistemului de ventilație reprezintă un alt pericol care afectează animalele și care poate chiar provoca moartea acestora datorită sufocarii sau supraincalzirii ori, în cazurile mai puțin grave, pot avea efect negativ asupra experimentului, putând determina esecul și necesitatea refacerii acestuia.
2. Trebuie să fie instalate sisteme adecvate de supraveghere, conectate la instalațiile de încălzire și ventilație pentru a facilita supravegherea permanenta a funcționarii lor. De asemenea, trebuie să existe un generator de urgenta care să poată menține sistemele vitale pentru animale și iluminatul în cazul defectiunilor sau în lipsa alimentarii. Instrucțiunile de utilizare de urgenta trebuie să fie bine vizualizate. În cazul bazinelor pentru pești este nevoie de un sistem de alarma pentru cazul în care se întrerupe alimentarea cu apa a acestora. O atenție deosebită trebuie acordată faptului ca sistemele de alarma sa disturbe cat mai puțin animalele.
V. Îngrijirea
A. Sănătatea
1. Persoana desemnată cu conducerea bazei trebuie să asigure inspecția permanenta a animalelor și supravegherea acomodarii și îngrijirii animalelor de către un medic veterinar sau de alte persoane competente.
2. Dat fiind riscul potențial pe care îl constituie pentru animale, o grija deosebită trebuie acordată sănătății și igienei personalului angajat.
B. Capturarea
Animalele sălbatice sau în libertate trebuie să fie capturate prin metode umane de către persoane cu experienta care cunosc bine obiceiurile și habitatele animalelor ce trebuie capturate. Dacă în cazul capturării trebuie folosite anestezice sau medicamente, acestea trebuie să fie administrate de un medic veterinar sau de o persoană competența. Orice animal grav rănit trebuie prezentat imediat unui medic veterinar pentru tratament. Dacă în opinia medicului veterinar animalul continua sa traiasca, dar cu suferințe, acesta trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umană. În absenta unui medic veterinar, orice animal grav rănit trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umană de către o persoană competența.
C. Condiții de ambalare și transport
Orice fel de transport este fără indoiala stresant pentru animale, lucru ce trebuie ameliorat în măsura posibilităților. Pentru a putea fi transportate animalele trebuie să se afle într-o stare buna de sănătate, expeditorul fiind răspunzător de controlarea stării acestora de sănătate. Animalele bolnave nu vor fi transportate decât în cazul în care transportul este necesar pentru motive terapeutice sau de diagnostic. O atenție deosebită trebuie acordată animalelor femele în stadiu avansat de gestatie. Femelele care pot naște în timpul transportului sau care au născut cu 48 de ore înaintea transportului, precum și puii născuți nu vor fi transportați. Trebuie luate toate măsurile necesare în timpul transportului pentru a evita deficientele de ventilație, expunerile la temperaturi extreme, lipsa de hrana și apa, întârzierile prelungite etc. Destinatarul trebuie să fie bine informat despre detaliile transportului și să aibă documentația necesară pentru o manipulare și o recepție rapida la locul de destinație.
D. Receptionarea și despachetarea
Transporturile de animale trebuie să fie primite și despachetate fără întârziere. După inspecție animalele trebuie să fie transferate în custi sau tarcuri curate, asigurându-li-se hrana și apa. Animalele bolnave trebuie să fie ținute sub observatie, separat de restul animalelor. Trebuie să fie examinate de un medic veterinar sau de o altă persoană competența, cat mai curând posibil, și, dacă este cazul, să fie tratate. Animalele care nu au sanse de recuperare vor fi sacrificate imediat prin metode umane. În final animalele primite vor fi înregistrate și marcate conform prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 37/2002 . Dacă nu pot fi decontaminate, custile de transport trebuie să fie distruse imediat.
E. Carantina, izolarea și achiziționarea
1. Scopul carantinei este:
a) sa protejeze celelalte animale din baza;
b) protejarea omului față de zoonoze;
c) să asigure o practica științifică corespunzătoare.
Dacă starea sănătății animalelor introduse într-o baza nu este satisfăcătoare, se recomanda ca acestea să fie ținute în carantina, conform prevederilor legale în vigoare. În cazuri speciale acestea pot fi stabilite de persoane competente, în funcție de circumstanțe, de obicei de către un medic veterinar al bazei respective.
2. În perioada de carantina animalele pot fi utilizate numai în măsura în care s-au aclimatizat noului mediu și nu prezintă un risc important pentru om sau celelalte animale.
3. Se recomanda ca facilitățile pentru izolarea animalelor să fie amplasate separat cu semne indicatoare.
4. Chiar atunci când animalele par a fi sanatoase, se recomanda o perioadă de aclimatizare înainte de a fi folosite în experimente. Aceasta perioada depinde de mai mulți factori, cum ar fi stresul la care a fost supus animalul, acesta depinzand la rândul lui de mai mulți factori, cum ar fi durata transportului și vârsta animalului. Aceasta perioada este stabilită de către o persoană competența.
5. Animalele de laborator se vor achizitiona doar de la crescatorii autorizate conform prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 37/2002 .
6. Coordonatele pentru perioadele de carantina locală sunt cuprinse în tabelul nr. 2.
F. Sistemul de cazare în custi
1. Se poate face o distincție între doua sisteme de cazare a animalelor în custi:
a) sistemul folosit în bazele pentru creștere, distribuire și utilizare din domeniul biomedical, destinate cazarii animalelor: rozatoare, iepuri, carnivore, păsări și primate nonumane și, uneori, rumegatoare, porci și cai. Tabelele nr. 3-13 conțin coordonatele care sunt obligatorii pentru custi, baterii, baze, padocuri. Coordonate suplimentare, referitoare la zonele minime pentru custi sau baterii, sunt prezentate în figurile nr. 1-7. Indicații corespunzătoare pentru evaluarea densitatii de cazare sunt prezentate în figurile nr. 8-12;
b) sistemul folosit în bazele unde se efectuează experimente pe animale mari. Acestea trebuie să fie corespunzătoare standardelor de uz veterinar.
2. Custile și bateriile trebuie să fie făcute din materiale ce nu afectează sănătatea animalelor și să fie astfel proiectate, încât animalele sa nu se poată rani. De asemenea, trebuie să fie făcute din material rezistent adaptat tehnicilor de curatare și decontaminare. O atenție deosebită trebuie să se acorde pardoselilor custilor și tarcurilor, care trebuie să varieze în funcție de specie și vârsta și să fie proiectate astfel încât să permită îndepărtarea excrementelor.
3. Bateriile trebuie să fie proiectate pentru bunăstarea speciilor. Ele trebuie să permită satisfacerea anumitor nevoi etologice (nevoia de catarare, ascundere, adăpostire temporară etc.) și pentru a permite curatarea eficienta și evitarea contactului cu alte animale.
G. Furajarea
1. La selectarea, producerea și pregătirea hranei trebuie să fie luate măsuri de precautie pentru evitarea contaminarii chimice, fizice și microbiologice. Hrana trebuie ambalata în pungi sau saci etansi și marcati cu data când aceasta a fost preparata. Ambalarea, transportul și păstrarea hranei trebuie să fie astfel făcute, încât să se evite contaminarea, deteriorarea sau distrugerea. Camerele de păstrare trebuie să fie racoroase, intunecoase, uscate și igienice.
2. Hrana perisabila, ca fructele, verdeturile, legumele, carnea, peștele, trebuie să fie păstrată în camere reci, în congelatoare și frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie să fie păstrate în camere reci, în congelatoare și frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie să fie curatate permanent și, dacă este cazul, chiar sterilizate. Dacă se folosește hrana umeda sau dacă hrana este ușor contaminata cu apa, urina etc., este necesară o curatare zilnica.
3. Procesul de distribuire poate varia în funcție de specie, dar trebuie să fie astfel încât sa satisfacă necesitățile fiziologice ale animalelor. Toate animalele trebuie să beneficieze de hrana.
H. Adaparea
1. Animalele trebuie să beneficieze permanent de apa potabilă necontaminata. Este permisă furnizarea apei în timpul transportului sub forma unei părți a alimentației umede. Totuși apa este un element de vehiculare a microorganismelor și de aceea alimentarea cu apa trebuie asigurata astfel încât riscurile să fie minime. Sunt folosite doua metode, cu sticle și prin sisteme automate.
2. Sticlele se folosesc de obicei pentru animale mici: rozatoare și iepuri. Acestea trebuie să fie din material translucid pentru a se putea controla conținutul și să aibă gura larga pentru a fi ușor curatate. Capacele și dopurile trebuie să fie sterilizate și ușor de curatat. Este preferabil ca sticlele să fie înlocuite cu sticle curate și sterilizate.
3. Sistemele automate de alimentare cu apa trebuie să fie controlate și curatate periodic pentru a se evita accidentele și răspândirea infectiilor. Dacă sunt utilizate custi cu fund solid, trebuie acordată o atenție deosebită pentru minimalizarea riscului de inundare. Sistemul trebuie supus permanent testelor bacteriologice, iar calitatea apei trebuie să fie permanent controlată.
4. Apa primită din rețea conține unele microorganisme care de obicei sunt considerate inofensive, cu excepția situației în care se lucrează cu animale definite microbiologic. În astfel de cazuri apa trebuie să fie tratata. De obicei apa din rețeaua publică este clorinata pentru reducerea dezvoltării microorganismelor. Clorinarea nu este întotdeauna suficienta pentru oprirea dezvoltării anumitor patogeni, ca de exemplu Pseudomonas. Ca măsura suplimentară se poate crește nivelul de clorinare a apei sau apa poate fi acidifiata pentru a se obține efectele dorite.
5. La pești, amfibieni și reptile toleranta la aciditate, clor și alte substanțe chimice diferă mult de la specie la specie. De aceea se recomanda o atenție deosebită la adaptarea apei de alimentare în acvarii și bazine corespunzător nevoilor și limitelor de toleranta ale speciilor respective.
I. Asternutul
Asternutul trebuie să fie uscat, absorbant, fără praf, netoxic și fără agenți infectiosi sau alta forma de contaminare. Trebuie să se evite rumegusul și orice alt material din lemn tratat chimic și pot fi utilizate unele produse industriale secundare sau deșeuri.
J. Miscarea
1. Este recomandat pe cat posibil ca fiecare animal să poată avea condiții pentru exercitii.
2. Comportamentul unui animal în timpul experimentului depinde foarte mult de încrederea lui în om, lucru care uneori trebuie exersat. Animalele sălbatice și cele în libertate nu vor fi niciodată animale ideale pentru experimente. Este altfel în cazul animalelor domestice născute și crescute în contact cu omul. Încrederea câștigată trebuie totuși păstrată. De aceea se recomanda menținerea continua a contactului cu omul, astfel încât animalul să fie familiarizat cu prezenta și activitatea umană. În măsura posibilului, ar trebui consacrată o anumită perioada pentru a se vorbi cu animalele și a le acorda atenția și îngrijirea necesare.
Personalul trebuie să fie sensibil și iubitor de animale.
K. Curățenia
1. Standardul adapostului depinde foarte mult de condițiile igienice. Trebuie să fie stabilite instrucțiuni clare pentru curățenia și schimbarea culcusurilor din custi și boxe.
2. Trebuie să se stabilească programe corespunzătoare pentru curățenie, spalare, decontaminare și, unde este cazul, pentru sterilizarea custilor și accesoriilor, sticlelor și altor echipamente. De asemenea, în spațiile de adăpostire, spalare și stocare trebuie să se mențină un înalt standard de curățenie.
3. Curățenia trebuie facuta permanent și unde este necesar trebuie să se înlocuiască materialul ce formează pardoseala în tarcuri și custi pentru a evita transformarea acestora în surse de infectie.
L. Uciderea animalelor prin metode umane
1. Toate metodele umane de ucidere a animalelor necesita o experienta deosebită, care nu poate fi dobandita decât printr-o pregătire corespunzătoare.
2. Un animal inconstient poate fi exsanghinat, dar medicamentele care paralizeaza muschii înainte de a se instala inconstienta, cele cu efecte curaniforme și electrocutarea fără trecerea curentului prin creier nu vor fi utilizate fără anestezie.
Depozitarea cadavrelor nu se face decât după ce se instaleaza rigor mortis.
TABELUL nr. 1
COORDONATELE PENTRU TEMPERATURA DIN CAMERA
animale ținute în custi, baterii baze și padocuri interioare
Specia sau grupele de specii
Optimul în "C"
Primate non-umane ale lumii noi
20-28
Soarece
20-24
Sobolan
2O-24
Hamster sirian
2O-24
Garbil
2O-24
Cobai
2O-24
Primate non-umane ale lumii noi
2O-24
Prepelita
Iepure
15-21
Pisica
Caine
Dihor de casa
pasare
Porumbel
15-21
Porc
1O-24
Capra
10-24
Oaie
10-24
Bovine
1O-24
cabaline
2O-24
Notă: În cazuri speciale, de exemplu când sunt cazate animale foarte ținere sau fără par sau blana, sunt necesare temperaturi mai mari decât cele indicate în tabelul de mai sus.
TABELUL nr. 2
COORDONATE PENTRU PERIOADELE DE CARANTINA LOCALĂ
Pentru animalele importate, toate perioadele de carantina vor fi stabilite conform legislației naționale românești. Referitor la perioadele de carantina locală, perioada va fi determinata de către o persoană competența conform circumstanțelor, dar în mod normal, de un medic veterinar nominalizat oficial care să aibă responsabilități pentru unitatea sau întreprinderea în cauza.
Specia
Zile
Soarece
5-15
Sobolan
5-15
Popandau
5-15
Hamster
5-15
Hamster sirian
5-15
Iepure
20-30
Caine
20-30
Pisica
20-30
Primate non-umane
40-60
TABELUL nr.
3
COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSTI A ROZATOARELOR MICI ȘI A
IEPURILOR
în spațiile de cazare și în timpul experientelor
Specia
Zona minima
de cazare custii
Înălțimea minima
a custii în cm
Soarece
18O
12
Sobolan
350
14
Hamster sirian
180
12
Cobai
600
18
Iepure până la 1 kg
1400
30
Iepure până la 2 kg
2000
30
Iepure până la 3 kg
2500
35
Iepure până la 4 kg
3000
40
Iepure până la 5 kg
3600
40
Notă: "înălțimea custii" înseamnă distanta verticala între pardoseala custii și partea orizontala cea mai înaltă a capacului. Atunci când imaginam și stabilim un experiment, trebuie luate în considerație potențialul și ritmul de creștere al animalelor pentru a fi cazate în camere corespunzătoare în concordanta cu acest tabel, în toate fazele experimentarilor. A se vedea de asemenea figurile nr. 1-5 și 8-12.
TABELUL nr. 4
COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSTI A MICILOR ROZATOARE PENTRU
REPRODUCȚIE
Specia
Zona minima
din aria de cazare
din cusca pentru
mama și produși ei
cmp
Înălțimea minima
a custii în cm
Soarece
200
12
Sobolan
800
14
Hamster sirian
650
12
Cobai
1200
18
Cobai în barem
lOOO/adult
18
Notă: pentru definirea inaltimii custii, a se vedea tabelul nr. 3.
TABELUL nr. 5
COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSCA A IEPURILOR PENTRU
REPRODUCȚIE
Greutatea
femeii
Zona minima din
pardoseala boxei
(custii) pentru
iepuroaica și
produsii acesteia
Înâlțimea
minima a custii
Minim de pardoseala
pentru cuibul
iepuroaicei
1
0,30
30
0,10
2
0,35
30
0,10
3
0,40
35
0,12
4
0,45
40
0,12
5
0,50
40
0,14
Notă: definirea inaltimii custii - a se vedea tabelul nr.3.
Zona minima din pardoseala custii pentru fiecare iepuroaica și produsii acesteia include zona pardoselii alăturate custii. A se vedea fig. nr. 6
TABELUL nr.6
COORDONATE PENTRU CAZAREA PISICILOR
în timpul experimentarilor și al inmultirii
Greutatea
pisicii în
kg.
Zona minima de
pardoseala a
custii pentru o
pisica/mp
Înălțimea
minima a
custii în
cm
Aria minima din
pardoseala pentru
cusca femeii
și
produsilor ei, în
mp
Zona minima din
pardoseala pentru
cuibul pisicii și al
produsilor în mp
0,5-1
0,2
50
-
2
1-3
0,3
50
0,58
2
3-4
0,4
50
0,58
2
4-5
0,6
50
0,58
2
Notă: Cazarea pisicilor în custi trebuie să fie strict limitată. Pisicile ținute astfel trebuie să fie lăsate afară pentru exercițiu zilnic cel puțin o dată pe zi, acolo unde acesta nu influențează experimentul. Cuiburile pisicilor trebuie să fie echipate cu tavi cu nisip pentru fecale, cotloane sub forma de rafturi și obiecte potrivite pentru ascensiuni și pentru ascutirea ghearelor. "Înălțimea custii" - înseamnă distanta verticala între cel mai înalt punct de pe pardoseala custii și cel mai jos punct al acoperișului sau capacului custii. În scopul calculării zonei minime de pardoseala, trebuie să fie inclusă și aria cotloanelor. Zona minima din pardoseala custii pentru, femela (pisica) și produsii acesteia include 0,l8 cmp zona de îngrijire a pisicilor. A se vedea fig. nr. 7.
TABELUL nr. 7
COORDONATELE PENTRU CAZAREA CAINILOR ÎN CUȘTI
în timpul experimentarii
Înălțimea cainilor la crupa
(umar) cm
Zona minima din
pardoseala custii/
caine mp
Înălțimea minima a custii cm
30
0,75
60
40
1,00
80
70
1,75
140
Notă: Cainii nu trebuie ținuți în custi mai mult decât este necesar în scopul experimentului. Cainii ținuți în custi vor fi lasati afară pentru exercițiul zilnic, cel puțin o dată pe zi, cu condiția ca aceasta sa nu fie incompatibilă cu scopul experimentului. Se va stabili un timp limita sub care cainii nu trebuie ținuți fără exercițiu zilnic. Zona de exercițiu trebuie să fie destul de larga pentru a permite cainilor libertatea de mișcare. În custile cainilor nu se vor folosi gratare, cu excepția cazurilor când experimentul implica acest lucru. În lumina diferențelor mari de înălțime a cainilor și a unei interdependente limitate între înălțime și greutate, a diferitelor rase de caini, înălțimea custii va fi stabilită având la baza înălțimea corporală la umar a fiecărui animal. Ca regula generală, înălțimea minima a boxei (custii) trebuie să fie de doua ori înălțimea la umar a cainilor. Pentru definirea "inaltimii custii" a se vedea tabelul nr. 6.
TABELUL nr. 8
COORDONATE PENTRU CAZAREA CAINILOR ÎN BOXE
pentru cazare obișnuită, în timpul experimentelor și pentru reproducție
┌──────────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Greutatea cainelui│Zona minima din │Zona adiacenta minima pentru exercițiu
│
│
│pardoseala
├───────────────────┬──────────────────────┤
│
│pentru un
│ Până la 3 caini
│Mai mult de 3
│
│
│caine/mp
│
│
caini
│
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│
< 6
│
0,5
│
0,5(1,0)
│
0,5(1,0)
│
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│
6-10
│
0,7
│
1,4(2,1)
│
1,2(1,9)
│
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│
10-20
│
1,2
│
1,6(2,8)
│
1,4(2,6)
│
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│
20-30
│
1,7
│
1,9(3,6)
│
1,6(3,3)
│
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│
> 30
│
2,0
│
2,0(4,0)
│
1,8(3,8)
│
└──────────────────┴────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
Notă: Cifrele dintre paranteze reprezintă zona totală per caine, adică, pardoseala custii plus zona adiacenta pentru exercițiu. Cainii ținuți permanent afară trebuie să aibă acces la un loc acoperit (refugiu) pentru a fi protejati de condițiile nefavorabile de clima. Când cainii sunt cazati pe dușumele cu gratar, trebuie prevăzută o zona solida neteda pentru somn. Dusumeaua cu gratar nu trebuie folosită decât dacă aceasta este prevăzută de experiment. Despartirile între custi trebuie să fie astfel făcute încât sa nu permită cainilor să se raneasca unul pe altul. Toate custile vor fi prevăzute cu sistem adecvat de drenaj.
TABELUL nr. 9
COORDONATE PENTRU CAZAREA PRIMATELOR NOU-UMANE
cazare normală, în timpul experimentului și pentru reproducție
Nota introductivă:
l. Datorită variației largi a dimensiunilor și caracteristicilor primatelor, este de importanța specială sa adaptam forma și dotările interioare ca și cum am construi aceste custi conform necesităților particulare ale fiecărui individ. Volumul total al custii este foarte important pentru primate, ca și zona de dusumea sau de pardoseala. Ca principiu general, înălțimea custii, cel puțin pentru maimutele. Apes sau alți simieni, trebuie să fie conformă cu cele mai mari dimensiuni ale acestora.
2. Custile trebuie să fie destul de înalte pentru a permite animalelor sa stea în poziție corecta, înălțimea minima a custii pentru brahiatori va fi astfel încât să le permită acestora să se balanseze de tavan, în poziție de extensie totală, fără ca picioarele lor sa atinga pardoseala custii. Când se considera necesar, cusca trebuie prevăzută cu manere pentru a permite primatelor sa folosească partea cea mai înaltă a custii. Primatele compatibile între ele pot fi ținute câte doua într-o cusca. Când nu pot fi ținute în pereche, custile lor trebuie să fie astfel plasate încât să se poată vedea reciproc dar și să se poată preveni aceasta, atunci când experimentul o cere.
3. Subiectul acestor observații, următorul tabel, constituie o coordonata generală pentru cazarea în custi a grupelor de specii utilizate mai frecvent (superfamiliile Ceboidea și Cercepiteeoidea)
┌─────────────────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│Greutatea primatelor │ Zona minima din pardoseala │ Înălțimea minima a boxei
│
│
în kg
│ boxei pentru unul sau doua │
│
│
│animale în mp
│
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│
< 1
│
O,25
│
60
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│
1-3
│
0,35
│
75
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│
3-5
│
O,5O
│
80
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│
5-7
│
O,7O
│
85
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│
7-9
│
O,9O
│
90
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│
9-15
│
1,10
│
125
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│
15-25
│
1,50
│
125
│
└─────────────────────┴────────────────────────────┴───────────────────────────┘
Notă: Pentru definirea "inaltimii boxei" a se vedea nota de la tabelul nr. 6
TABELUL nr. 10
COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN BOXE A PORCINILOR
cazare normală și în timpul experienței
Greutatea
purcelului Kg
Zona minima din pardoseala
boxei pentru un porc/mp
Înălțimea minima a boxei cm
5-15
O,35
5O
15-25
O,55
6O
25-40
O,8O
80
Notă: Tabelul se poate folosi de asemenea și pentru purcei. Porcii nu trebuie să fie ținuți în custi sau boxe decât dacă este absolut necesar pentru scopul experimentului și atunci numai pentru o perioadă minima de timp.
Pentru definirea "inaltimii boxei", a se vedea nota de la tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 11
COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR ÎN CUSTI
cazare normală, în timpul experimentarilor și în unitățile de experimentare
┌────────────┬──────────────┬────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│Specii și
│Zona minima
│Lungimea│Înălțimea │Zona minima
│Lungimea minima│
│greutăți Kg │din pardoseala│minima a│minima de │din pardoseala│a frontului de │
│
│pentru boxa
│boxei m │separare a│boxei pentru
│furajare per
│
│
│
mp
│
│boxei m
│grupuri mp/
│cap m
│
│
│
│
│
│animal
│
│
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Porci
10-30│
2
│
1,6 │
0,8
│
0,2
│
0,20
│
│
30-50
│
2
│
1,8 │
1,0
│
0,3
│
0,25
│
│
50-1OO
│
3
│
2,1 │
1,2
│
0,8
│
0,30
│
│
1OO-15O
│
5
│
2,5 │
1,4
│
1,2
│
0,35
│
│
> 15O
│
5
│
2,5 │
1,4
│
2,5
│
0,40
│
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Ovine <7O
│
1,4
│
1,8 │
1,2
│
0,7
│
0,35
│
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Caprine < 7 │
1,6
│
1,8 │
2,0
│
0,8
│
0,35
│
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Porcine < 6O│
2,0
│
1,1 │
1,0
│
0,8
│
0,30
│
│
60-100
│
2,2
│
1,8 │
1,0
│
1,0
│
0,30
│
│
100-150
│
2,4
│
1,8 │
1,0
│
1,2
│
0,35
│
│
15O-2OO
│
2,5
│
2,0 │
1,2
│
1,4
│
0,40
│
│
200-400
│
2,6
│
2,2 │
1,1
│
1,6
│
0,55
│
│
>400
│
2,8
│
2,2 │
1,4
│
1,8
│
0,65
│
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cabaline
│
13,5
│
4,5 │
1,8
│
-
│
-
│
│adulte
│
│
│
│
│
│
└────────────┴──────────────┴────────┴──────────┴──────────────┴───────────────┘
TABELUL nr. 12
COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR DE FERMA ÎN PADOCURI
cazare normală, în timpul experimentarii și unitățile de experienta
┌────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┐
│Specii în greutăți
│ Aria minima a │ Lungimea minima a │ Înălțimea minima a
│
│
Kg
│
padocului
│
padocului
│despartiturilor de
│
│
│
│
│
padoc
│
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Porcine
1OO-15O
│
1,2
│
2,0
│
0,9
│
│
>15O
│
2,5
│
2,5
│
1,4
│
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Ovine
<7O
│
O,7
│
1,0
│
0,9
│
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Caprine
<7O
│
O,8
│
l,0
│
0,9
│
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Bobine
6O-100
│
0,6
│
1,0
│
0,9
│
│
100-150
│
0,9
│
1,4
│
0,9
│
│
15O-2OO
│
1,2
│
1,6
│
1,4
│
│
200-350
│
1,8
│
1,8
│
1,4
│
│
35O-5OO
│
2,1
│
1,9
│
1,4
│
│
>15O
│
2,6
│
2,2
│
1,4
│
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Cabaline
│
│
│
│
│adulte
│
4,O
│
2,5
│
1,6
│
└────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴─────────────────────┘
Notă: padocurile trebuie să fie suficient de largi pentru a permite animalelor să se culce sau sa stea în decubit confortabil.
TABELUL nr. 13
COORDONATE PENTRU CAZAREA PASARILOR,
cazare normală, în timpul experimentarii și în unitățile de testare
┌────────────┬──────────────┬────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│Specii și
│ Zona minima
│ Zona
│
Zona
│
Înălțimea
│Lungimea minima│
│greutăți
│
pentru o
│minima
│
minima
│
minima a
│a trocului de
│
│
│
pasare
│pentru
│
pentru
│
boxei
│furajare/pasare│
│
│
│ doua
│
trei
│
│
│
│
│
│păsări
│
păsări
│
│
│
│
│
│
│
sau >
│
│
│
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│
g.
│
Cmp
│ Cmp/
│ mp/păsări│
cm
│
cm
│
│
│
│ pasare │
│
│
│
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Pui
10O-3OO│
25O
│ 2OO
│
150
│
25
│
3
│
│
300-60O
│
5OO
│ 4OO
│
30O
│
35
│
7
│
│ 100O-1200
│
1OOO
│ 6OO
│
45O
│
45
│
10
│
│ 120O-180O
│
120O
│ 700
│
550
│
45
│
12
│
│ 18OO-24OO
│
14OO
│ 85O
│
65O
│
45
│
12
│
│ masculi
│
│
│
│
│
│
│ adulti
│
18OO
│12OO
│
1OOO
│
6O
│
15
│
│
>2400
│
│
│
│
│
│
│ pitpalac
│
│
│
│
│
│
│ 12O-140
│
350
│ 250
│
2OO
│
15
│
4
│
│
│
│
│
│
│
│
└────────────┴──────────────┴────────┴──────────┴──────────────┴───────────────┘
Notă: "Zona sau arie" înseamnă produsul între lungimea și lățimea custii masurata intern și orizontal. Nu este produsul între lungimea pardoselei și largimea pardoselei. Pentru definirea - "inaltimii custii" a se vedea Tabelul 6. Mărimea ochiului de plasa în cazul pardoselei din sarma nu va fi mai mare de lOxlO mm pentru tineretul aviar și de 25x25 mm pentru adulti și tineret faza a doua. Grosimea sarmei de plasa nu trebuie să fie mai mica de 2 mm. Gradientul de inclinare nu trebuie să depășească 14% (8°). Trocurile de apa trebuie să fie de aceeași lungime ca și cele pentru hrana. Dacă sunt prevăzute și pipe sau cupe, fiecare pasare va avea acces la doua din ele. Custile trebuie prevăzute cu ferestre sau zabrele care să permită pasarilor dintr-o singura boxa să se vada reciproc.
Figura nr. 1
ȘOARECELE
cazare normală sau în timpul experientelor
Zona minima de pardoseala a custii în funcție de greutatea
soarecelui, linia oblica indica zona minima
care trebuie să-i fie alocată
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 1 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14.
Figura nr. 2
SOBOLAN
cazare normală și în timpul experimentarii
Zona minima de pardoseala a custii în funcție de greutatea
sobolanului, linia continua EU-EU arata zona minima
care trebuie să-i fie alocata
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 2 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14.
Figura nr. 3
HAMSTER SIRIAN
cazare normală și în timpul experimentelor
Zona minima de pardosea a custii în funcție de greutatea
hamsterului sirian, linia continua EU-EU arata zona minima
care trebuie să-i fie alocata
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 3 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14.
Figura nr. 4
COBAI
cazare normală și în timpul experimentelor
Zona minima de pardoseala a custii în funcție de greutatea
cobaiului, linia continua EU-EU arata zona minima
care trebuie să-i fie alocata
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 4 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14.
Figura nr. 5
IEPURE
cazare normală și în timpul experimentelor
Zona minima de pardosea a custii în funcție de greutatea
iepurelui, linia continua EU-EU arata zona minima
care trebuie să fie alocata
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 5 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15.
Figura nr. 6
IEPURE
pentru reproducție
Zona minima de pardoseala a custii în funcție de greutatea
iepurelui, linia continua EU-EU arata zona minima
care trebuie să fie alocata
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 6 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15.
Figura nr. 7
PISICI
cazare normală în timpul experimentarii
Zona minima de pardoseala a custii în funcție de greutatea
pisicii, linia continua EU-EU arata zona minima
care trebuie să fie alocata
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 7 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15.
Figura nr. 8
Ghid al relatiei între numărul de soareci per cusca și zona din
pardoseala pentru cusca cazare normală și în timpul
experimentarii
Liniile reprezintă greutatea mediei și corespunde liniei EU-EU
în fig. nr. 1
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 8 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15.
Figura nr. 9
Ghid al relatiei între numărul de sobolani per cusca și zona din
pardoseala pentru cusca cazare normală și în timpul
experimentarii
Liniile reprezintă greutatea mediei și corespunde liniei EU-EU
în fig. nr. 2
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 9 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16.
Figura nr. 10
Ghid al relatiei între numărul de hamsteri per cusca și zona din
pardoseala pentru cusca cazare normală și în timpul
experimentarii
Liniile reprezintă greutatea mediei și corespunde liniei EU-EU
în fig. nr. 3
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 10 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16.
Figura nr. 11
Ghid al relatiei între numărul de cobai per cusca și zona din
pardoseala pentru cusca cazare normală și în timpul
experimentarii
Liniile reprezintă greutatea mediei și corespunde liniei EU-EU
în fig. nr. 4
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 11 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16.
Figura nr. 12
Ghid al relatiei între numărul de iepuri per cusca și zona din
pardoseala pentru cusca cazare normală și în timpul
experimentarii
Liniile reprezintă greutatea mediei și corespunde liniei EU-EU
în fig. nr. 5
NOTA CTCE Piatra Neamt:
Figura nr. 12 se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16.
────────────────