Decizia nr. 151/2024
privind constituirea Comitetului interministerial Rezilient pentru asigurarea continuității guvernării pe dimensiunea rezilienței instituționale
prezumat în vigoare
Având în vedere Nota comună a Cancelariei Prim-Ministrului nr. 847 din 6 februarie 2024 și a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență nr. A/88 din 2 februarie 2024, înaintată prin Adresa Cancelariei Prim-Ministrului nr. 848 din 24 aprilie 2024, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/4.471/MA din 25 aprilie 2024,
în temeiul prevederilor
art. 29
și
art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articolul 1
Se constituie Comitetul interministerial Rezilient pentru asigurarea continuității guvernării pe dimensiunea rezilienței instituționale, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, în coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului, având componența prevăzută în
anexa
care face parte integrantă din prezenta decizie.
Comitetul este condus de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de președinte, sau, în lipsa acestuia, de către consilierul de stat cu atribuții în domeniu, precum și de către doi vicepreședinți, respectiv secretarul general al Guvernului și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Ministerele sunt reprezentate la reuniunile Comitetului la nivelul funcției de secretar de stat, iar celelalte entități de conducătorii sau împuterniciții acestora.
Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de Cancelaria Prim-Ministrului și Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență.
Articolul 2
La reuniunile Comitetului pot participa:
a)
cu statut de invitați permanenți, reprezentanți desemnați de către entitățile prevăzute în anexă;
b)
cu statut de invitați, reprezentanți din partea celorlalte autorități sau instituții publice, precum și din partea unor organizații internaționale cu atribuții și competențe în domeniu, care pot oferi date sau informații relevante pentru buna desfășurare a lucrărilor;
c)
reprezentanți din partea structurilor asociative ale administrației publice locale, ai societății civile și ai mediului de afaceri sau financiar-bancar, ai instituțiilor academice și de învățământ superior, asociațiilor și fundațiilor, interesate de domeniul elaborării și implementării politicilor cu impact în domeniul ameliorării rezilienței instituționale;
d)
invitați ai membrilor Comitetului, în funcție de problematica analizată.
Articolul 3
Scopul Comitetului este asigurarea comunicării interinstituționale pentru dezvoltarea unei abordări coerente și coordonate, respectiv într-o manieră transversală, a rezilienței instituționale, societale și a sistemului de guvernanță a instituțiilor publice centrale, potrivit obiectivelor generale și specifice menționate în propunerea de politică publică pentru implementarea și dezvoltarea dimensiunii rezilienței în funcționarea instituțiilor publice centrale.
Activitatea desfășurată în cadrul Comitetului este neremunerată.
Articolul 4
În vederea îndeplinirii scopului prevăzut la
art. 3 , Comitetul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a)
facilitează colaborarea tuturor instituțiilor implicate și interesate pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, direcțiile de acțiune, obiectivele generale și obiectivele specifice din cadrul politicii publice pentru implementarea și dezvoltarea dimensiunii rezilienței în funcționarea instituțiilor publice centrale și al planului de acțiune pentru implementarea și dezvoltarea dimensiunii rezilienței în funcționarea instituțiilor publice centrale;
b)
propune o procedură de autoevaluare instituțională, parte a unui proces de monitorizare a construcției rezilienței instituționale, societale și a sistemului de guvernanță;
c)
consolidează autoevaluările instituționale prin utilizarea capacității analitice proprii, identifică vulnerabilități, amenințări și riscuri cu impact transsectorial și propune măsuri de remediere/optimizare a rezilienței instituționale;
d)
promovează, în calitate de platformă de cooperare interinstituțională, ghidurile de bune practici, elaborate de către instituțiile componente, în scopul prezentării experiențelor pozitive identificate la nivel național, precum și la nivel european;
e)
coordonează procesul de implementare intersectorială a recomandărilor internaționale în domeniul rezilienței instituțiilor publice centrale.
Articolul 5
În vederea implementării conceptului de complementaritate a eforturilor și evitare a dublării consumului de resurse, Comitetul cooperează cu Secretariatul General al Guvernului, responsabil de implementarea cerinței privind asigurarea continuității guvernării și a serviciilor guvernamentale esențiale.
Articolul 6
Comitetul se reunește, de regulă, în ședințe semestriale sau ori de câte ori este necesar, la propunerea președintelui, prin grija secretariatului tehnic. Ședințele Comitetului se pot desfășura în format fizic sau online.
Ședințele Comitetului sunt conduse de către președinte.
Agenda fiecărei ședințe a Comitetului se întocmește de către secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate de președintele și membrii Comitetului.
Procesele-verbale ale ședințelor Comitetului sunt semnate de către membrii acestuia și diseminate de secretariatul tehnic către membrii Comitetului.
Articolul 7
În termen de 30 de zile de la emiterea prezentei decizii, Comitetul aprobă regulamentul propriu de organizare și funcționare, în cuprinsul căruia sunt stabilite condițiile pentru cvorum și modalitatea de luare a deciziilor, precum și alte aspecte organizatorice necesare funcționării acestuia.
Articolul 8
Președintele raportează prim-ministrului, anual și ori de câte ori i se solicită, evoluția măsurilor și stadiul implementării acestora în domeniul consolidării rezilienței instituționale.
PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean București, 10 mai 2024. Nr. 151.
Anexa COMPONENȚA
Comitetului interministerial Rezilient pentru asigurarea continuității guvernării
pe dimensiunea rezilienței instituționale
1.
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, președinte
2.
Secretarul general al Guvernului, vicepreședinte
3.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, vicepreședinte
4.
Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență
5.
Ministerul Afacerilor Interne^1 ^1 Reprezentanți cu rol de conducere și decizie din cadrul direcțiilor generale cu atribuții în domeniul securității naționale și management operațional, ce desfășoară activități pe componenta strategică și operațională.
6.
Ministerul Apărării Naționale
7.
Ministerul Finanțelor
8.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
9.
Ministerul Energiei^2 ^2 Reprezentanți cu rol de conducere și decizie din cadrul structurilor cu atribuții în domeniul politicilor energetice.
10.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
11.
Ministerul Afacerilor Externe
12.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
13.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
14.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
15.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
16.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
17.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
18.
Ministerul Educației
19.
Ministerul Sănătății
20.
Institutul Național de Statistică
21.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză
22.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică
23.
Serviciul Român de Informații
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.