Normele din 15 mai 2002

Consideratii generale
cu privire la programul de întocmire a documentațiilor și
contractarea acestora
Documentațiile de organizare a teritoriului exploatațiilor agricole se întocmesc de instituțiile de specialitate de la nivel central, județean și local, la cererea consiliilor locale și a consiliilor județene, cu acordul proprietarilor. Acestea se elaborează în doua etape, urmărindu-se în acest mod și eșalonarea decontării cheltuielilor. Ca urmare, costurile necesare întocmirii documentațiilor se tarifeaza pe etape și se decontează separat la termenele stabilite prin contractul de proiectare cu beneficiarul.
ETAPA I - PLANUL CADASTRAL SI FIȘA FONDUL FUNCIAR
În aceasta etapa se obține planul topografic al teritoriului administrativ la scara 1:5000-1:10000, completat cu toate datele tehnice rezultate în urma aplicării prevederilor legilor fondului funciar.
Planul cadastral pe baza căruia se elaborează documentația de organizare a teritoriului exploatațiilor agricole, echipat cu elementele ce au rezultat în urma aplicării legilor fondului funciar, se va obține de la oficiul județean de cadastru, geodezie și cartografie (OJCGC).
Pentru fiecare exploatație agricolă se va completa o fișa care să cuprindă:
- suprafețele terenurilor pe tarlale și parcele;
- numele și prenumele/denumirea proprietarilor (persoana fizica/juridică);
- domiciliul/sediul proprietarilor;
- actele de proprietate în baza cărora sunt deținute terenurile;
- date referitoare la amplasamentul exploatației agricole;
- tipul de proprietate;
- modul de deținere;
- mențiuni (arendări, concesionari etc.).
Planul cadastral va cuprinde și rețeaua lucrărilor hidroameliorative, precum și lucrările de combatere a eroziunii solului (CES).
Potrivit planului cadastral se întocmește situația centralizatoare a fondului funciar, conform tabelului nr. 1 anexat la prezentele norme tehnice.
Planul cadastral și tabelul nr. 1 cu situația fondului funciar, pe baza cărora se elaborează documentația de organizare a teritoriului, trebuie să fie avizate de consiliul local și de OJCGC.
Documentația astfel întocmită rămâne la dispoziția proiectantului coordonator de proiect până la finalizarea acesteia.
Datele obținute în urma aplicării
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a
Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, nu vor putea fi preluate și utilizate ulterior în circuitul civil decât în cazul în care corespund din punct de vedere tehnic cu normativele elaborate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie (ONCGC) în acest sens.
Cheltuielile aferente întocmirii documentației, pe bază de documente justificative, se decontează la beneficiar, conform contractului.
ETAPA a II-a - DOCUMENTAȚIA PROPRIU-ZISA DE ORGANIZARE A TERITORIULUI AGRICOL
În aceasta etapa se realizează documentația privitoare la restul tematicii, inclusiv multiplicarea pieselor scrise și desenate, cu respectarea prezentelor norme tehnice.
Documentația întocmită în etapa a II-a este structurată în doua părți:
- bonitarea terenurilor agricole și încadrarea acestora în clase de calitate;
- organizarea teritoriului exploatațiilor agricole și a categoriilor de folosința.
Aceasta etapa se încheie o dată cu predarea documentației, corespunzător termenului stabilit prin contractul de proiectare.
Proiectele de organizare a teritoriului exploatațiilor agricole servesc și ca documentații pentru acordarea de sprijin producătorilor agricoli care le dețin.
Partea I - BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE SI ÎNCADRAREA IN CLASE DE CALITATE A ACESTORA
1. Așezarea geografică
La acest punct se vor face referiri la localizarea terenului studiat în cadrul județului, așezarea fata de reședința acestuia sau fata de alte localități mai importante și la căile de comunicație (șosele, drumuri județene, cai ferate) care inlesnesc accesul în zona. De asemenea, se vor evidenția vecinii teritoriului comunal, în ordinea punctelor cardinale.
2. Caracterizarea condițiilor fizico-geografice
Acest punct va cuprinde consideratii de ordin general asupra condițiilor de relief, clima și vegetație din zona.
2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de roca subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasa, lunca) și de formele de microrelief (suprafața plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifica altitudinile maxime, medii, minime, panta generală și gradul de fragmentare a reliefului, precum și elemente de hidrografie și hidrogeologie.
2.2. Clima, unul dintre principalii factori care condiționează geneza și repartiția solurilor, va fi tratata din punct de vedere al valorii temperaturilor medii anuale multianuale, temperaturii medii a lunii cele mai calde și a lunii cele mai reci, precum și din punct de vedere al amplitudinilor termice pentru încadrarea climatica a zonei. De asemenea, vor fi prezentate cantitatea medie multianuala a precipitatiilor și repartiția lor sezoniera. Regimul eolian va fi tratat în funcție de frecventa și intensitatea vanturilor pe direcții.
2.3. Vegetatia, sursa de baza a resturilor organice care participa la formarea humusului, va fi prezentată după următoarea structura:
- vegetatia lemnoasă;
- vegetatia ierboasa;
- vegetatia cultivată.
3. Solurile și caracteristicile acestora
Vor fi prezentate în raport cu condițiile naturale și repartiția teritorială a acestora. Se vor menționa particularitățile solurilor determinate de condițiile, factorii și procesele pedogenetice.
În lista de soluri (Legenda unităților de sol și caracterizarea lor - tabelul nr. 4) se vor prezenta unitățile de sol preluate din studiile pedologice, clasificarea solurilor făcându-se atât la nivel superior, cat și în categorii de nivel inferior conform Sistemului român de clasificare a solurilor, elaborat de Institutul de Cercetări Pedologice și Agrochimice (I.C.P.A.) în anul 1980.
Principalele caracteristici ale unităților de sol din tabel se referă la: relief, panta și expoziție, textura solului în orizontul de suprafața (primii 20 cm) și în secțiunea de control, roca mama și roca subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare roca dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reactia solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de saruri, gradul de saturatie în baze V%.
Legenda unităților de sol trebuie completată, unde este cazul, cu date privind alunecarile sau alte forme de relief, inundabilitatea terenului prin revarsare, excesul de umiditate de suprafața, poluarea solului, preluate din studiul pedologic sau observațiile directe la teren.
Elaborarea bonitarii terenurilor agricole se face pe baza instrucțiunilor de lucru editate de I.C.P.A. în anul 1987.
Pentru caracterizarea invelisului de sol al teritoriului trebuie parcurse următoarele faze:
- faza de documentare care cuprinde procurarea studiilor pedologice executate până la data întocmirii lucrării, indiferent de scara, precum și alte materiale cu caracter naturalistic privitoare la teritoriul studiat. De asemenea, se va apela la informațiile oferite de studiile de cadastru calitativ cu privire la panta terenului, alunecări de teren, exces de umiditate, grade de eroziune sau alte elemente necesare.
Înainte de a începe faza de lucru în teren este necesară organizarea unei discuții cu cadrele de specialitate din comuna sau cu administratorii exploatațiilor agricole, în care să se facă un schimb de idei asupra obiectivelor urmărite;
- faza de lucru în teren va consta în completarea datelor culese în faza de documentare, cu elementele necesare bonitarii, o atenție deosebită acordându-se acelor indicatori care servesc la încadrarea corecta a solurilor în lista de soluri și la delimitarea teritoriilor ecologic omogene (T.E.O.);
- faza de birou este rezervată prelucrării materialelor și datelor obținute în fazele precedente, pe baza cărora se va întocmi harta cu unitățile de T.E.O., precum și tabelele necesare definitivării lucrării.
4. Gruparea terenurilor în clase de calitate (fertilitate)
Se va face pe baza notelor de bonitare în condiții naturale, calculate cu ajutorul indicatorilor de bonitare pentru fiecare unitate de T.E.O.
Unitățile de T.E.O. derivate din unitățile de sol (preluate din studiile pedologice) sunt reprezentate grafic pe harta de T.E.O. prin suprapunerea hârtii de soluri, cu caracter de lucru, cu unitățile cartografice delimitate pe baza tuturor indicatorilor menționați în tabelul nr. 5 [(Legenda teritoriilor ecologic omogene (T.E.O.)].
Numerotarea unităților de T.E.O. se va face separat pentru fiecare unitate studiata, iar ordinea numerotarii va fi data de numărul curent din lista de soluri. Deși în tabel este prezentat un număr mai mare de indicatori, în mod obligatoriu vor fi completate coloanele cu indicatorii care vor servi la delimitarea și constituirea unităților de T.E.O. (indicatori divizori de T.E.O.), precum și coloanele rezervate indicatorilor care vor servi la bonitarea și caracterizarea tehnologică a terenurilor agricole.
Principalii indicatori folosiți pentru calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii:
● ind. 3c
- temperatura medie anuală multianuala
(valori corectate);
● ind. 4c
- precipitatii medii anuale multianuale
(valori corectate);
● ind. 14
- gleizarea;
● ind. 15
- pseudogleizarea;
● ind. 16 sau 17
- salinizarea sau alcalizarea;
● ind. 23A
- textura în Ap sau în primii 20 cm;
● ind. 29
- poluarea;
● ind. 33
- panta;
● ind. 38
- alunecări;
● ind. 39
- adâncimea apei freatice;
● ind. 40
- inundabilitatea;
● ind. 44
- porozitatea totală în orizontul restrictiv;
● ind. 61
- conținutul de CaCO(3) total pe 0-50 cm;
● ind. 63
- reactia în Ap sau în primii 20 cm;
● ind. 69
- gradul de saturatie cu baze în Ap
(indicator ajutator);
● ind. 133
- volumul edafic;
● ind. 144
- rezerva de humus în stratul 0-50 cm;
● ind. 181
- excesul de umiditate la suprafața.
În afară indicatorilor menționați, în tabelul nr. 4 se vor completa coloanele următorilor indicatori ajutatori:
● II b
- tipul de sol;
● III b
- subtipul de sol;
● IVb
- familia de sol;
● V b
- varietatea de sol;
● ind. 3
- temperatura medie anuală (valori reale);
● ind. 4
- precipitatii medii anuale (valori reale);
● ind. 23
- textura în secțiunea de control;
● ind. 31-32
- elemente sau forme minore de relief;
● ind. 34
- expozitia terenului;
● ind. 50
- permeabilitatea;
● ind. 271
- amenajări de îmbunătățiri funciare.
La bonitarea terenurilor pentru condiții naturale fiecare dintre indicatorii care participa direct (17 indicatori), cu excepția indicatorului 69 care intervine indirect, contribuie la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient care variaza între 0 și 1, după cum însușirea respectiva este total nefavorabila sau optima pentru exigențele folosinței sau culturii luate în considerare.
Nota de bonitare pe folosințe și culturi se va obține înmulțindu-se cu 100 produsul coeficienților celor 17 indicatori care participa direct la stabilirea notei de bonitare.
Nota de bonitare pentru arabil se calculează ca medie aritmetica a notelor pentru 4 culturi agricole, care prezintă cea mai mare favorabilitate (nota de bonitare).
Notele de bonitare la nivel de T.E.O. pentru principalele folosințe și culturi se pot calcula pe fișa de calcul a notei de bonitare (ce se va anexa numai la manuscris).
Notele obținute sunt evidențiate în tabelul nr. 7.1, care cuprinde: numărul unității de T.E.O. și simbolul acesteia, suprafața ocupată, precum și clasa de fertilitate în care se încadrează (conform tabelului nr. 7.4). Tabelele nr. 7.2 și 7.3 conțin gruparea terenurilor în clase de calitate (fertilitate) în regim natural, la nivel de parcela pe posesor și, respectiv, la nivel de posesori și pe teritoriu administrativ.
Tabelul nr. 6 cuprinde date de evidenta funciară, respectiv suprafețele pe parcele (în ordinea numerotarii firești), cu unități de T.E.O. pe categorii de folosința. Pentru obținerea datelor de evidenta funciară se vor planimetra suprafețele unităților de T.E.O. la nivel de parcela cadastrala, în condițiile în care bonitarea se executa la nivel de parcela. Se planimetreaza suprafețele la nivel de T.E.O. când bonitarea se executa la nivel de exploatație agricolă. În cazul bonitarii la nivel de parcela, în tabel se vor înscrie suprafețele planimetrate pe T.E.O. cu parcelele componente ale posesorului respectiv, iar la sfârșitul tabelului se va face o însumare a suprafețelor ce aparțin fiecărui T.E.O.
Datele prezentate în tabelul nr. 6 cu evidenta suprafețelor pe T.E.O. și în tabelul centralizator cu notele de bonitare la nivel de T.E.O. sunt utilizate pentru calculul notei medii ponderate la nivel de parcela, posesor și teritoriu administrativ pentru principalele folosințe și culturi.
Punctele obținute prin înmulțirea suprafețelor T.E.O. din cadrul unei parcele cu nota sa de bonitare, pentru principalele culturi, insumate și împărțite la suprafața totală a parcelei, reprezintă nota medie ponderată.
Modul de calcul va fi prezentat în tabelul nr. 5, iar notele centralizate la nivel de parcela, posesori și teritoriu administrativ, pentru principalele folosințe și culturi, în tabelul nr. 7.2 și, respectiv, nr. 7.3.
Îndrumările prezentate în cadrul acestui capitol folosesc la întocmirea lucrărilor de profil, lucrări care trebuie executate numai de personal de specialitate cu experiența în domeniul pedologiei.
Pentru un punct de vedere unitar, în execuția lucrării se va folosi în mod obligatoriu lucrarea "Metodologia elaborării studiilor pedologice", vol. I, II și III, întocmită de I.C.P.A. în anul 1987. Mai poate fi consultata (pentru documentare) lucrarea "Instrucțiuni de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole", elaborata în anul 1978 de I.C.P.A.
5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative
Sunt doua aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasari ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare.
Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o lucrare din categoria lucrărilor de ameliorare a solurilor care are ca scop principal îmbunătățirea însușirilor intrinseci în vederea ridicării capacității de producție a solurilor slab productive.
5.1. Lucrările agropedoameliorative propriu-zise sunt următoarele:
Ac - amendare cu calcar;
Ag - amendare cu gips;
As - spalarea sarurilor;
Aa - afânare adanca, scarificare;
At - subsolaj;
Ao - omogenizarea profilului de sol;
Ap - aport de material pamantos;
Af - fertilizare ameliorativa;
Av - crearea și stabilizarea structurii.
5.2. Lucrări care contribuie indirect la îmbunătățirea unor însușiri intrinseci ale solului
Sunt asimilate lucrărilor agropedoameliorative propriu-zise și se executa în practica separat sau în complex cu acestea. Aceste lucrări sunt grupate astfel:
5.2.1. lucrări de drenaj de suprafața:
Ws - amenajarea de santuri de scurgere și rigole nesistematice sau sistematice;
Wn - nivelarea de exploatare;
Wc - drenaj cartita;
Wb - modelare în benzi cu coame;
Wo - sens obligatoriu de lucru (direcția de scurgere a apei);
5.2.2. lucrări de agrotehnica antierozionala:
Ea - arături pe curbele de nivel;
Et - culturi în fasii;
Ei - benzi inierbate;
Ep - asolamente de protecție;
C2 - amenajare de terase continue și întreținerea acestora pentru plantații de vii și pomi;
5.2.3. lucrări de tehnologie culturală cu caracter ameliorativ:
- culturi tolerante la însușirile nefavorabile ale solului;
- culturi protectoare;
- culturi amelioratoare;
5.2.4. lucrări specifice cu caracter ameliorativ:
- lucrări pentru recuperarea terenurilor degradate prin activități social-economice;
- lucrări pentru aducerea unor terenuri în circuitul agricol;
- lucrări specifice în pajiști;
- lucrări specifice în plantații;
- prevenirea și combaterea poluarii solului, cu privire în special la deșeurile, reziduurile solide, apele uzate și substanțele purtate de aer.
Lucrările agropedoameliorative sunt de regula specifice solurilor slab productive, inclusiv celor recent luate în cultura sau supuse unor schimbări de folosința.
Lucrările agropedoameliorative se aplică în corelație cu lucrările de agrotehnica curente, cu structura culturilor și cu tehnologiile de cultura ale acestora.
Pe o categorie data de teren slab productiv se poate aplica fie o singura lucrare agropedoameliorativa, fie un complex de mai multe lucrări. În cazul asocierii pe același teren a mai multor factori limitativi, în afară lucrărilor agropedoameliorative specifice categoriei respective de teren se aplică și lucrări agropedoameliorative asociate, specifice celorlalți factori limitativi ai fertilitatii solului, ținându-se seama de caracteristicile solului și ale terenului, precum și de gradul de amenajare a teritoriului cu lucrări de irigații, desecare, drenaj, combatere a eroziunii solului.
Identificarea terenurilor care necesita lucrări agropedoameliorative se va face pe baza unor criterii de stabilire a oportunității lucrării, specifice pentru fiecare factor limitativ al producției.
Datele referitoare la clasificarea lucrărilor agropedoameliorative, criteriile de stabilire a oportunității acestora, precum și recomandările privind execuția sunt prezentate detaliat în brosura "Îndrumător privind lucrările agropedoameliorative", editata de I.C.P.A. în anul 1985, care trebuie consultata în primul rând, alături de alte lucrări de specialitate.
Pornind de la aceste considerente, în lucrarea "Organizarea teritoriului exploatațiilor agricole", la acest punct se vor analiza factorii limitativi pe fiecare T.E.O., pentru stabilirea măsurilor agropedoameliorative aferente. Prezentarea lucrărilor agropedoameliorative se va face în tabelul nr. 10, pe categorii de lucrări și în cadrul acestora pe unități de T.E.O. Grafic lucrările agropedoameliorative se regăsesc sub forma de simboluri pe planul cu unitățile de T.E.O. și clasele de fertilitate, care va fi anexat la lucrare.
6. Elemente de pedologie specifice elaborării proiectelor de organizare a terenului plantațiilor pomicole, viticole și de hamei
6.1. Caracterizarea condițiilor fizico-geografice (conform celor prevăzute la pct. 2)
6.2. Solurile și caracteristicile acestora (conform celor prevăzute la pct. 3)
6.3. Gruparea pedoameliorativa a terenurilor, analiza factorilor limitativi, sinteza cerințelor și măsurilor de amenajare
6.4. Clase de calitate a terenului în condițiile premergătoare amenajării (conform celor prevăzute la pct. 4).
6.5. Gruparea terenurilor după pretabilitate și/sau favorabilitate, în condițiile de după amenajare. Criteriile de grupare sunt cele prezentate în lucrarea "Metodologia elaborării studiilor pedologice", vol. II, editata de I.C.P.A. în 1987.
7. Elemente de pedologie specifice elaborării proiectelor de amenajare, organizare și exploatare a pășunilor
7.1. Caracterizarea condițiilor fizico-geografice (conform celor prevăzute la pct. 2)
7.2. Solurile și caracteristicile acestora (conform celor prevăzute la pct. 3)
7.3. Gruparea pedoameliorativa a terenurilor în vederea amenajării, organizării și exploatării pășunilor
7.4. Gruparea terenurilor în clase de calitate în situația:
- premergătoare amenajării (numai în cazul în care prin amenajare se scot din circuitul agricol unele suprafețe);
- ulterioară amenajării; consideratii asupra efectului măsurilor ameliorative cu privire la randament. Aceasta grupare pornește atât de la restricții ameliorabile, cat și de la cele neameliorabile, conform lucrării "Metodologia elaborării studiilor pedologice", vol. II, editata de I.C.P.A. în 1987.
Partea a II-a - ORGANIZAREA TERENURILOR AGRICOLE
1. Situația fondului funciar ca urmare a aplicării
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, a
Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare
Datele analitice privitoare la fondul funciar, centralizate în tabelul nr. 1, se referă la:
- categoria de folosința a terenurilor;
- suprafața;
- proprietarii terenurilor.
Tabelul nr. 1 - Fondul funciar pe categorii de folosința din anul (etapa) întocmirii documentației este astfel structurat încât coloana a doua cuprinde situația centralizata pe total teritoriu administrativ, iar începând cu coloana a treia, totalul se desfășoară pe exploatații agricole în ordinea următoare:
- exploatații agricole cu personalitate juridică (denumirea acestora);
- exploatații comerciale agricole;
- exploatații mixte;
- exploatații familiale;
- proprietari individuali.
Pe verticala tabelul cuprinde de la nr. crt. 1 la 5 grupa folosintelor agricole cu totalul acestora, iar de la nr. crt. 6 la 12 inclusiv, grupa folosintelor neagricole.
Tabelul nr. 2 - Dinamica transformarii categoriilor de folosința a terenurilor
Tabelul se întocmește separat pentru toate exploatațiile agricole care au terenuri ale căror folosințe se modifica pe bază de acte emise de administrația publică sau în mod justificat, potrivit studiilor cu privire la calitatea terenurilor și a factorilor limitativi pentru producția agricolă.
Pe baza tabelelor de dinamica transformarii folosintelor pe exploatații se întocmește situația centralizata pe teritoriul comunal.
Analizele și datele care se înscriu în tabelul privitor la transformarea folosintelor se fac pentru perioade certe prevăzute în documentații aprobate sau pe durata a cel mult 5 ani pentru trecerile de la o folosința agricolă la alta, tot agricolă sau neagricola (eliminări de ape în exces, defrisari, împăduriri).
Tabelul nr. 3 - identic ca structura cu tabelul nr. 1, cuprinde transformările analizate și incluse în tabelul nr. 2, reprezentând situația fondului funciar la sfârșitul perioadei de referința.
1.1. Folosința terenurilor
În partea scrisă a documentației se face mai întâi o scurta analiza cu privire la raportul dintre terenul agricol și cel neagricol. Se evidențiază factorii care au influențat acest raport care trebuie să fie cat mai favorabil agriculturii și pădurilor. Se prezintă propunerile făcute pentru creșterea suprafețelor la categoriile superioare de folosința, precum și perioadele de realizare a acestora.
1.2. Regimul juridic al terenurilor
Analiza regimului juridic al terenurilor se face ținându-se seama de persoanele care dețin suprafețe agricole și înființează exploatații agricole conform
art. 6 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 108/2001
privind exploatațiile agricole, aprobată și modificată prin
Legea nr. 400/2002 , după cum urmează:
- terenurile dobândite în proprietate de persoane fizice sau juridice conform prevederilor
Legii nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
Legii nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare;
- terenurile dobândite prin acte juridice între vii și pentru cauza de moarte;
- terenurile rezultate în urma schimburilor efectuate conform prevederilor
art. 12 și 13 din Legea nr. 54/1998
privind circulația juridică a terenurilor;
- terenurile rezultate prin asocierea liber-consimțită a proprietarilor individuali;
- terenurile arendate;
- terenurile concesionate;
- terenurile în proprietate comuna deținute în devălmășie;
- terenurile în proprietate comuna, pe cote-părți (indiviziune);
- animale de producție și reproducție și alt capital agricol.
Pentru fiecare exploatație agricolă, indiferent de natura și forma de proprietate, se vor anexa documentele de dobândire în proprietate, dobândire prin acte juridice între vii și pentru cauza de moarte, rezultate în urma schimburilor, asocierii, arendării, concesionarii, deținerii în proprietate comuna (în devălmășie) și pe cote-părți (indiviziune). Se va face apoi o analiza atenta cu privire la stabilitatea teritorială a acestora. În acest sens se va prezenta numărul trupurilor de teren pentru fiecare exploatație agricolă, dispersarea în limitele teritoriului administrativ sau în afară acestuia, cu cine se intrepatrunde, ordinul de mărime ca suprafețe și folosințe dominante, precum și distanțele medii fata de localități și centrele de producție.
Aici se vor evidenția toate propunerile justificate, desprinse în perioada elaborării documentației, referitoare la posibilitățile reale de grupare - unificare a exploatațiilor, de arondare -, comasare a trupurilor de teren dispersate între unitățile de exploatare sau în cadrul acestora. Aceste propuneri temeinic argumentate trebuie să caracterizeze documentația și trebuie să rămână ca element tehnic de urmărit în etapa imediata sau cea următoare atât pentru specialiștii de la centrul agricol, cat și pentru consiliul local.
2. Organizarea terenului arabil
Documentațiile de organizare a exploatațiilor agricole pe teritorii administrative au ca scop punerea în evidenta a principalilor factori care să asigure cadrul de dezvoltare și organizare în producția agricolă vegetala și animala, urmărindu-se:
- cunoașterea situației fondului funciar și a categoriilor de folosința;
- identificarea și delimitarea exploatațiilor agricole din cadrul teritoriului administrativ;
- identificarea și delimitarea celorlalți deținători de terenuri;
- cunoașterea condițiilor și a resurselor naturale, cu privire în special la invelisul de soluri, potențialul acestora, stadiul lor de degradare și măsurile pentru amenajare și ameliorare;
- folosirea economică a resurselor naturale prin analiza posibilităților de transformare eficienta a folosintelor;
- identificarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare existente (irigații, desecări, combaterea eroziunii solului);
- optimizarea grupării terenurilor pe masive și tarlale compacte, amplasarea și trasarea hotarelor pe limite obligate;
- stabilirea structurii și rotatiei culturilor în cadrul unor asolamente adaptate condițiilor naturale și în egala măsura criteriilor economice specifice pieței concurentiale.
2.1. Constituirea, dimensionarea, natura activității, amplasarea și delimitarea exploatațiilor agricole (comerciale sau familiale, pentru sectorul vegetal și/sau sectorul animalier)
Planul cadastral la scara 1:5.000 sau 1:10.000 al teritoriului administrativ, obținut în etapa I, reprezintă documentul de baza pe care sunt evidențiate elementele definitorii pentru realizarea proiectelor. Datele referitoare la terenurile agricole și proprietari reprezintă elemente principale în cadrul acestora.
Prin semne convenționale și culori se delimitează:
- intravilanele localităților de pe raza teritoriului administrativ - perimetre actuale și de perspectiva - conform planului de urbanism general (PUG) sau conform delimitării cadastrale a teritoriilor administrative și a intravilanelor componente;
- exploatațiile comerciale agricole;
- exploatațiile agricole familiale;
- tarlalele și parcelele proprietarilor individuali;
- alți deținători de terenuri agricole;
- izlazurile;
- pădurile.
Se înscrie pe spațiul liber din cadrul planului legenda culorilor și semnelor convenționale folosite în documentație.
Planul de situație al teritoriului administrativ rezultat, cu delimitarea tuturor proprietarilor de terenuri, va fi avizat de consiliul local și OJCGC.
2.2. Stabilirea masivelor de asolamente ale exploatațiilor agricole
Analizele care se fac cu privire la masivele de asolamente au caracter de sinteza. Esența acestor analize consta în departajarea terenurilor pe masive, ținându-se seama mai întâi de formele de relief:
- masivele terenurilor pe lunci;
- masivele terenurilor pe terase și platouri;
- masivele terenurilor pe versanți.
Se vor avea în vedere următoarele lucrări hidroameliorative existente:
- terenuri neirigate;
- terenuri irigate;
- terenuri cu lucrări de desecare;
- terenuri cu lucrări de CES.
La delimitarea masivelor de asolamente un rol deosebit se acordă limitelor obligate determinate de elemente naturale, construite sau convenționale.
Limite naturale:
- cursuri de ape;
- fire de vai;
- versanți;
- păduri în masive.
Limite construite:
- rețeaua drumurilor;
- căile ferate;
- canalele;
- folosintele agricole perene
(plantații viticole și pomicole);
- perdelele de protecție;
- limitele sectoarelor de udare;
Limite convenționale: - hotarele dintre teritoriile cadastrale;
- hotarele dintre exploatațiile
agricole și societățile agricole
pe acțiuni.
2.3. Amplasarea și dimensionarea rețelei de drumuri agricole
Rețeaua de drumuri agricole se integreaza rețelei generale de drumuri din zona, care asigura circulația și transporturile din toate domeniile activității sociale și economice.
Rolul principal al rețelei de drumuri agricole consta în asigurarea accesului la toate obiectivele și terenurile agricole, pentru efectuarea transporturilor de materiale și produse, deplasarea uneltelor, utilajelor și tractoarelor, pentru executarea lucrărilor de orice natura prevăzute în tehnologiile pe culturi.
La proiectarea rețelei de drumuri agricole în cadrul teritoriilor administrative trebuie ținut seama de normativele tehnice în vigoare. Se obține o rețea fluenta și economică dacă aceasta se realizează concomitent cu organizarea teritoriului exploatațiilor agricole.
În acest scop se va urmări respectarea criteriilor cu privire la:
- optimizarea accesului rețelei drumurilor agricole la rețeaua drumurilor publice;
- reducerea la un indice minim de ocupare a suprafețelor, folosindu-se cu prioritate drumurile existente, deschizandu-se altele numai în situațiile în care acestea se justifica;
- accesul direct al tractoarelor, mașinilor agricole și al mijloacelor de transport la fiecare tarla, sola sau parcela;
- prevenirea și combaterea eroziunii sau a alunecarilor de teren;
- asigurarea exploatării și a întreținerii sistemelor de irigații și desecări pentru folosirea agregatelor și echipamentelor de udare;
- scurtarea distantelor de transport pentru reducerea cheltuielilor aferente;
- operativitate în transportul personalului activ la executarea lucrărilor tehnologice, transportul materialelor și al producției vegetale obținute.
Rețeaua drumurilor agricole se clasifica astfel:
a) Drumuri de exploatare agricolă (D.e.)
Aceste drumuri asigura legătura dintre masivele de terenuri agricole, deplasarea spre centrele de producție și unitățile prestatoare de servicii și acced în rețeaua drumurilor comunale și județene. Potrivit
Legii nr. 43/1975
pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, cu modificările ulterioare, drumurile de exploatare agricolă se clasifica în 3 categorii:
- categoria I - drumuri care au ca funcționalitate legătura dintre masivele de terenuri cu suprafețe de peste 10.000 ha sau pentru un trafic de peste 50.000 tone anual;
- categoria a II-a - drumuri care asigura legătura dintre masivele de terenuri agricole cu suprafețe de peste 1.000 ha sau pentru un trafic mai mare de 5.000 tone anual;
- categoria a III-a - drumuri pentru masive de terenuri agricole cu suprafețe sub 1.000 ha sau pentru un trafic mai mic de 5.000 tone anual.
b) Drumuri tehnologice agricole (D.e.t.)
Aceste drumuri asigura procesul de producție agricolă în cadrul fiecărei categorii de folosința (arabil, pășuni, plantații viticole și pomicole), în centre sau în complexuri agrozootehnice și industriale, precum și în perimetrele sistemelor de îmbunătățiri funciare pentru exploatarea și întreținerea acestora.
În continuare se prezintă unele elemente tehnice de sinteza referitoare la rețeaua drumurilor agricole.
Lățimea drumurilor agricole
Categoria drumurilor de exploatare agricolă
Lățimea (m)
Partea carosabilă
Acostament
Totală
I
5,50
0,750
7,00
II
4,00
0,500
5,00
III
2,75
0,375
3,50
2.4. Organizarea terenului arabil în asolamente în corelare cu clasele de calitate ale terenurilor și factorii limitativi ai producției agricole (tabelul nr. 8)
După amplasarea și delimitarea masivelor de asolamente și a rețelei principale de drumuri, în cadrul masivelor de arabil se organizează masivele de asolamente.
Asolamentele asigura o distribuire rațională a culturilor pe teritoriu în strânsă corelare cu factorii limitativi ai producției agricole vegetale, pretabilitatea terenurilor pentru culturi și, respectiv, clasele de calitate ale solurilor.
Organizarea și introducerea în practica producției a asolamentelor asigura păstrarea și creșterea capacității de producție a terenurilor prin ameliorarea solurilor slab productive, prevenirea proceselor de degradare a solurilor prin eroziune, inmlastinire, salinizare, acidifiere sau compactare. Se reduce mult efectul negativ al factorilor naturali limitativi ai producției agricole.
Introducerea asolamentelor în cadrul exploatațiilor agricole creează cadrul teritorial și tehnic de aplicare a celor mai bune tehnologii de culturi, folosind eficient lucrările de îmbunătățiri funciare.
Ținându-se seama de condițiile teritoriale, configurația, mărimea și dispersarea suprafețelor cu restricții, acestea se repartizează, de regula, într-un singur asolament special de protecție sau de ameliorare -, evitand fragmentarea excesiva a terenului și dispersarea culturilor.
Prin asolare se realizează o buna corelare a condițiilor teritoriale cu potențialul de producție al diferitelor masive de teren, cu structura culturilor, rotatia acestora și cu folosirea eficienta în exploatare a tractoarelor, mașinilor, utilajelor agricole și a sistemelor hidroameliorative.
2.4.1. Tipuri de asolamente
2.4.1.1. Asolamente pentru culturi de camp. În aceasta grupa de asolamente se includ următoarele culturi: cereale, paioase, prasitoare, plante tehnice și leguminoase. Durata asolamentelor de camp este de 3-6 ani și se diferențiază în raport cu sistemele de amenajare în:
- asolamente pe terenuri arabile irigate, în care culturile prasitoare și culturile cu plante tehnice sunt preponderente: se dimensioneaza în corelare directa cu metoda de amenajare și cu schemele folosite la mutarea aripilor de udare;
- asolamente pe terenuri arabile cu pante mici și neirigate, în care se includ și terenurile irigate din surse locale, pentru care se stabilesc tehnologii și niveluri de producție diferențiate;
- asolamente pe terenuri în panta, din zonele de dealuri, podisuri și coline, diferențiate în funcție de specificul climei pentru zone secetoase, semiumede sau umede: au rolul de a păstra mai bine apa în sol prin eliminarea scurgerilor de suprafața, prevenirea proceselor de eroziune a solurilor sau dirijarea controlată a excesului de precipitatii.
2.4.1.2. Asolamente pentru legume. Se amplasează pe terenuri uniforme, amenajate pentru irigat, aproape de sursa de apa sau de stația de pompare. Se dimensioneaza la nivelul unei unități de profil, iar în cazul în care mărimea acestora este apropiată sau egala cu una dintre solele asolamentului de camp limitrof, se poate propune o schimbare de amplasament într-o rotație de 4-6 ani.
2.4.1.3. Asolamente pentru culturi furajere. Se amplasează în apropierea fermelor zootehnice pentru care se asigura necesarul de furaj într-o structura în care nu trebuie să lipsească lucerna sau trifoiul într-o rotație de 4-6 ani.
2.4.1.4. Asolamente pentru orez. Se organizează pe terenuri amenajate pentru irigat prin inundare. Asolamentul de tip orizicol se dimensioneaza la 6 sole, din care 4 sole cu orez, o sola cu orz și una cu floarea-soarelui.
2.4.1.5. Asolamente specializate. Se organizează pentru plantele tehnice, respectiv sfecla de zahăr și cartofi. Aceste culturi se amplasează cu precădere în zonele consacrate, pe terenuri cu favorabilitate ridicată.
2.4.1.6. Asolamente mixte. În unele cazuri se impune organizarea de asolamente mixte care includ mai multe grupe de culturi.
2.4.2. Dimensionarea și delimitarea parcelelor de lucru și a solelor
Asolamentul, indiferent de tip, este alcătuit din parcele de lucru grupate într-un număr de sole stabilit pentru fiecare asolament.
Parcela de lucru reprezintă suprafața de teren arabil în cadrul solei, care întrunește condițiile de uniformitate pentru aplicarea mecanizata a lucrărilor potrivit tehnologiilor pe culturi, normelor tehnice specifice lucrărilor de îmbunătățiri funciare, precum și măsurilor agropedoameliorative necesare ridicării capacității de producție a solurilor.
În sistemele de irigații cu conducte îngropate (udarea prin aspersiune) parcelele de lucru se delimitează pe latura lungă, perpendicular pe direcția antenelor. În acest caz lungimea parcelelor de lucru este egala cu distanta pe care sunt trasate 1 până la 3 antene, iar mărimea este data de intervalul dintre acestea. Capetele parcelelor de lucru corespund cu limitele de udare dintre doua antene.
3. Structura și rotatia culturilor (tabelele nr. 9.1 și 9.2)
Pentru stabilirea judicioasă a structurii culturilor se analizează factorii naturali care pot influența productiile, în corelare cu amenajările hidroameliorative existente și cu posibilitățile de valorificare a produselor.
Împreună cu unitățile de exploatare și de prelucrare a produselor și cu consumatorii se stabilește lista de culturi. După cunoașterea listei de culturi se procedează la gruparea acestora și repartizarea pe asolamente, urmărindu-se ca:
- terenurile cu cel mai ridicat potențial de producție să fie destinate culturilor de la care se pot obține cele mai mari producții;
- sfecla de zahăr, porumbul și soia să fie prioritare în asolamente organizate pe terenurile irigate;
- în zonele favorabile cartoful să se cultive în asolamente speciale, precum asolamentele de camp; în rest cartoful să se amplaseze în asolamente pentru legume (la irigat);
- în asolamentele pentru legume să se delimiteze sole pentru mazare, tomate, ardei, bulboase, radacinoase etc. și sole pentru culturile cu suprafețe mici;
- cultura capsunilor să se includă în asolamentele pentru legume.
Pe terenurile în panta, în cadrul complexului de măsuri și lucrări antierozionale trebuie stabilit un raport optim între culturile cu un grad ridicat de protecție și cele slab protectoare. În raport cu panta terenurilor proporția diferitelor culturi trebuie să contribuie la prevenirea și combaterea eroziunii solului și păstrarea sau refacerea fertilitatii acestuia.
Pentru stabilirea structurii culturilor în raport cu inclinarea terenurilor se prezintă în continuare culturile care asigura cea mai buna protecție a solurilor:
Grupa de culturi
Înclinarea terenului
sub 5%
5-10%
10-18%
18-25%
Foarte bune protectoare
5
10
10
35
Bune protectoare
15
20
40
35
Medii protectoare
20
20
20
15
Slab protectoare
60
50
30
15
4. Indicatorii rezultați din organizarea teritoriului exploatațiilor agricole
Datele cu privire la indicatorii sintetici rezultați din organizarea teritoriului exploatațiilor agricole pe teritorii administrative (tabelul nr. 11) se referă la:
4.1. Numărul trupurilor de teren
Se identifica numărul trupurilor de teren pe categorii de folosința pentru fiecare exploatație agricolă și apoi se grupează în funcție de ordinul de mărime, după cum urmează:
- sub 10 ha
- 10- 50 ha
- 51- 110 ha
- 110- 200 ha
- 201- 300 ha
- 301-400 ha
- 401-500 ha
- peste 500 ha.
Documentația trebuie să cuprindă și numărul trupurilor de teren al tuturor exploatațiilor agricole din cadrul teritoriului administrativ.
4.2. Caracterizarea asolamentelor
Pentru fiecare exploatație agricolă și pe total teritoriu administrativ se centralizează numărul asolamentelor și al solelor, din care se departajeaza pe:
- asolamente de camp
- asolamente furajere
- asolamente de protecție
- asolamente de legume
- alte asolamente.
Cu privire la mărimea solelor, acestea se grupează în raport de mărime astfel:
- sub 5 ha
- 5- 10 ha
- 10- 25 ha
- 25- 50 ha
- 50-110 ha.
Numărul total al solelor se prezintă pentru fiecare dintre tipurile de asolamente menționate și se calculează suprafața medie.
Pentru terenurile aflate în exploatare individuală se vor face recomandări în cadrul documentației pentru gruparea culturilor pe trupuri sau tarlale, în vederea aplicării unitare a tehnologiilor de cultura, și pentru realizarea unei rotatii de 2-3 ani.
5. Organizarea terenului plantațiilor pomicole, viticole și de hamei
Organizarea terenului plantațiilor pomicole, viticole și de hamei are ca scop crearea condițiilor de organizare teritorială pentru folosirea eficienta a terenurilor, desfășurarea optima a proceselor de producție și aplicarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare.
Dimensiunile minime pentru exploatațiile agricole comerciale de acest tip sunt:
- plantații de pomi și pepiniere 5 ha
- capsunerii, arbuști fructiferi 1 ha
- plantații de vii nobile, pepiniere și hamei 5 ha.
Organizarea terenului plantațiilor pomicole, viticole și de hamei cuprinde următoarele elemente principale:
5.1. Amplasarea și dimensionarea elementelor teritoriale - se diferențiază în funcție de orografia terenului, sol, eroziune, condițiile de exploatare a plantațiilor, agrotehnica aplicată pe terenuri irigate sau neirigate, de gradul de mecanizare etc.
Elementele teritoriale de lucru în plantațiile pomicole, viticole și de hamei sunt:
- masiv;
- tarla;
- parcela.
Masivul trebuie să aibă în general forme compacte, care să se sprijine pe limite obligate.
Tarlaua este unitatea teritorială delimitata de zone de întoarcere pe linia de cea mai mare panta și de drumuri pe curbele de nivel, în raport cu condițiile de relief, pentru execuția mecanizata a lucrărilor, fiind formată din mai multe parcele.
Parcela este unitatea teritorială de baza, delimitata de linia de cea mai mare panta, de poteci, iar pe direcția curbelor de nivel, de drumuri corespunzătoare condițiilor de relief, amplasate la distanțe variabile în raport cu inclinarea terenului.
În ceea ce privește mărimea și configurația parcelelor, acestea sunt condiționate de configurația terenului, panta, mijloacele de sustinere, limitele obligate, măsurile și lucrările de combatere a eroziunii solului.
Astfel, pe terenurile plane sau pe pante ușoare până la 5% suprafața poate ajunge până la 5-6 ha.
Pe terenurile cu pante de 5-10% suprafața poate avea o mărime de 3-5 ha.
Pe terenurile cu panta de peste 10% mărimea suprafeței variaza de la 1 la 3 ha.
Lungimea parcelelor variaza între 100-500 m, iar lățimea, între 50-250 m.
Formele cele mai frecvente sunt cele de dreptunghi, patrat sau trapez, având întotdeauna doua laturi paralele.
5.2. Stabilirea și amplasarea rețelei de drumuri, a zonelor de întoarcere, umbrire și influența
Rețeaua de drumuri trebuie să asigure legături bune cu toate tarlalele și parcelele de lucru, să fie practicabila în tot cursul anului și sa deserveasca o suprafața cat mai mare.
În funcție de zona pe care o deservesc și de volumul transporturilor, drumurile pot fi:
- principale - cu lățimea de 5-6 m;
- secundare - cu lățimea de 3-4 m;
- poteci cu lățimea de 2 m.
Zonele de întoarcere se amplasează la capetele tarlalei, servind la întoarcerea agregatelor, având lățimi care variaza între 3-8 m, în funcție de mijloacele de lucru folosite.
Zonele de umbrire și influența se amplasează în imediata apropiere a plantațiilor de protecție sau a masivelor de pădure pentru a feri primele rânduri, în special de vie, de influența negativa a umbrei, având lățimea variabila de 3-8 m, în funcție de speciile componente din perdelele de protecție și de orientarea terenului.
5.3. Amplasarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare (combaterea eroziunii solului și irigații)
După natura lor, lucrările de combatere a eroziunii solului se clasifica în:
- lucrări pentru combaterea eroziunii de suprafața (lucrări și măsuri agrotehnice, lucrări și măsuri biologice, lucrări de modificare a pantei terenului și lucrări de amenajare a terenului);
- lucrări pentru combaterea eroziunii de adâncime (lucrări hidrotehnice și lucrări și măsuri biologice).
5.4. Alegerea speciilor sau soiurilor, repartizarea lor pe teren
Alegerea speciilor și soiurilor și amplasarea lor pe teren se fac în funcție de condițiile pedoclimatice optime cerute de speciile și soiurile ce urmează a fi plantate, în principal dictate de factorii limitativi: temperatura, umiditate, grindina, ingheturi timpurii sau tarzii, brume, inundatii, profunzimea și reactia solului, expozitia terenului, panta terenului etc.
5.5. Amplasarea punctelor construite
Amplasarea construcțiilor de lungă durata (crame, pivnite, depozite etc.) se realizează cat mai central fata de exploatația pomicola sau viticolă, în apropierea căilor de comunicații.
Construcțiile de scurta durata (soproane, cantoane etc.) servesc pentru depozitarea și sortarea producției, precum și pentru păstrarea inventarului de lucru; se amplasează la sediul fiecărei exploatații.
6. Organizarea terenului pășunilor
Dimensiunile minime pentru exploatarea pășunilor naturale cultivate și culturilor furajere sunt de 25 ha.
Organizarea terenului pășunilor are ca scop asigurarea unui pășunat rațional și o folosire completa a fondului funciar prin:
6.1. Repartizarea pășunilor pe specii și categorii (vârsta, productivitate) de animale - se realizează în funcție de calitatea pasunii și a ierbii, precum și în funcție de sediul exploatației.
Bovinelor, în special celor de lapte, li se repartizează pășunile cu o flora bogata, apropiate de sediu.
Oilor și caprelor li se repartizează pășunile depărtate, dar la o distanta care să permită întoarcerea lor la sediul exploatației, în caz contrar fiind necesară organizarea taberelor de vara.
În scopul folosirii mai eficiente a ierburilor de pe pășune, condiționat de particularitățile biologice ale fiecărei specii, este indicat ca pasunatul să se facă pe specii și categorii de vârsta, în următoarea succesiune: vaci de lapte, tineret bovin, animale de muncă și oi.
6.2. Dimensionarea și amplasarea tarlalelor (parcelelor) de pășunat - se fac în scopul coordonării pășunatului astfel încât acesta să respecte calendarul de pășunat.
Numărul tarlalelor se determina pe baza perioadei necesare refacerii ierbii pe pășune și a numărului de zile în care poate fi pasunata o parcela. Durata pășunatului, în zile, pe aceeași parcela depinde de specie: la ovine 5-6 zile, la bovine - 5-8 zile, iar la porcine - 10 zile.
Forma parcelelor se recomanda să fie compacta, pe cat posibil rectangulara, reprezentată în special de dreptunghi. În cazul terenurilor în panta este indicată, de asemenea, păstrarea acestei forme, cu condiția respectării limitelor obligate.
Amplasarea parcelelor de pășunat se face ținându-se seama ca în cadrul unei parcele să fie realizată o vegetație uniforma, animalele să aibă acces ușor la locurile de adapare și la tabere, să aibă pe toată lungimea o singura expoziție, iar latura lungă pe terenurile în panta să fie paralela cu curbele de nivel.
6.3. Stabilirea măsurilor și lucrărilor pentru combaterea eroziunii solului și refacerea covorului vegetal
Complexul de măsuri și de lucrări pentru prevenirea și combaterea eroziunii solului consta în:
- măsuri pentru refacerea covorului vegetal;
- măsuri agrotehnice și de ingrasare;
- lucrări pentru ameliorarea regimului hidrologic și regularizarea scurgerilor de suprafața;
- plantații și perdele antierozionale;
- măsuri de reglementare a pășunatului.
6.4. Dimensionarea și amplasarea rețelei de drumuri și hatasuri - se realizează concomitent cu amplasarea tarlalelor și a măsurilor de prevenire și combatere a eroziunii, avându-se în vedere asigurarea unui acces ușor, pe trasee cat mai scurte între tarlale, la adaposturi și centrele de producție, cu evitarea terenurilor mlăștinoase, soselelor și căilor ferate.
Drumurile de exploatare au lățimi de 6-8 m, hatasurile vor avea 10-15 m, iar drumurile de deservire a parcelelor vor avea lățimi de 6-12 m, în funcție de importanță, gradul de solicitare și mărimea grupelor de animale.
6.5. Amplasarea locurilor de adapat - se realizează cu folosirea cursurilor naturale de apa, puțurilor existente, lacurilor, iazurilor, izvoarelor și prin efectuarea lucrărilor de amenajare în vederea accesului ușor al animalelor.
6.6. Amplasarea taberelor de vara - se realizează pe pășunile situate la distanțe mai mari.
Tabelul Nr. 1
FONDUL FUNCIAR PE CATEGORII DE FOLOSINȚA
- SITUAȚIA ACTUALA -
ANUL ...........
ANUL ............
NR. CRT.
CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ
TOTAL GEN.
*
-ha-
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
1
Arabil total
din care:
- neirigat (A)
- irigat (Ai)
2
Pășuni (P)
3
Fânețe (F)
4
Vii - Hamei - Pepiniere (V)
5
Livezi - Arbuști - Pepiniere (L)
TOTAL AGRICOL
6
Păduri și perdele (PD)
7
Tufăriș, mărăciniș (PDT)
8
Ape și stuf - total
din care:
- ape curgătoare (HR)
- lacuri și bălți naturale (HB)
- lacuri de acumulare (HA)
- canale (HC)
- amenajări piscicole (HP)
- stufăriș (HS)
9
Drumuri publice și căi ferate (D, DF)
10
Drumuri de expl. agricolă (DE)
11
Construcții - total
din care:
- constr. și curți (CC)
- diguri (CD)
- cariere (CA)
- alte terenuri (CAT)
12
Neproductiv total
din care:
- nisipuri (NN)
- bolovani, stâncă (NB)
- râpe, ravene, torenți (NR)
- mocirle, smârcuri (NM)
- săruri cu crustă (NS)
- gropi de împrumut (NG)
- halde, deponii (NH)
TOTAL NEAGRICOL
TOTAL GENERAL
*) Se completează pentru: exploatații agricole (comercială, familiale, mixte)
proprietari individuali.
Tabelul Nr. 2
JUDEȚUL ..............................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ............
DINAMICA TRANSFORMĂRII CATEGORIILOR DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR (pe suprafața totală)
NR. CRT.
CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ
Suprafața 31/XII/... Ha
PERSPECTIVA ANULUI .........*)
Arabil
Pă- șuni
Fâ- Ne- țe
Vii
Li- vezi
TO- TAL A- GRI- COL Ha
Pă- duri, per- dele pro- tec- ție
Tufă- riș și mă- ră- ci- niș
Ape și stuf To- tal
Din care:
to- tal Ha
Din care
Ape cur- gă- toa- re
La- curi, bălți natu- rale
La- curi de acu- mu- lare
Ca- na- le
Ame- na- jări pis- cico- le
Stu- fă- riș
Iri- gat
ne- iri- gat
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
1
Arabil total
din care:
- neirigat (A)
- irigat (Ai)
2
Pășuni (P)
3
Fânețe (F)
4
Vii - Hamei - Pepiniere (V)
5
Livezi - Arbuști Pepiniere (L)
TOTAL AGRICOL
6
Păduri și perdele protecție (PD)
7
Tufăriș, mărăciniș (PDT)
8
Ape și stuf - total
din care:
- ape curgătoare (HR)
- lacuri și bălți naturale (HB)
- lacuri de acumulare (HA)
- canale (HC)
- amenajări piscicole (HP)
- stufăriș (HS)
9
Drumuri publice și căi ferate (D, DF)
10
Drumuri de expl. agricolă (DE)
11
Construcții - total
din care:
- constr. și curți (CC)
- diguri (CD)
- cariere (CA)
- alte terenuri (CAT)
12
Neproductiv - total
din care:
- nisipuri (NN)
- râpe, ravene, torenți (NR)
- mocirle, smârcuri (NM)
- sărături cu crustă (NS)
- gropi de împrumut (NG)
- halde, deponii (NH)
TOTAL NEAGRICOL
TOTAL GENERAL
PERSPECTIVA ANULUI .........*)
Dru- muri pu- blice și căi fera- te
Dru- muri de expl. agri- cole
Con- struc- ții - total:
Din care:
Ne- pro- duc- tiv -TO- TAL
Din care:
to- tal NEA- GRI- COL Ha
Curți- con- struc- ții
Di- guri
Ca- ri- ere
Alte te- re- nuri
Ni- si- puri
Bolo- vă- niș, stân- cării
Râpe, to- renți, ravene
Mo- cir- le, Smâr- curi
Să- ră- turi cu crus- tă
Gropi de îm- pru- mut
Hal- de, de- po- nii
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
Tabelul Nr. 3
FONDUL FUNCIAR PE CATEGORII DE FOLOSINȚA
- SITUAȚIA DE PERSPECTIVA -
ANUL ...........
NR. CRT.
CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ
TOTAL GEN. -ha-
*
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
1
Arabil total
din care:
- neirigat (A)
- irigat (Ai)
2
Pășuni (P)
3
Fânețe (F)
4
Vii - Hamei - Pepiniere (V)
5
Livezi - Arbuști - Pepiniere (L)
TOTAL AGRICOL
6
Păduri și perdele (PD)
7
Tufăriș, mărăciniș (PDT)
8
Ape și stuf - total
din care:
- ape curgătoare (HR)
- lacuri și bălți naturale (HB)
- lacuri de acumulare (HA)
- canale (HC)
- amenajări piscicole (HP)
- stufăriș (HS)
9
Drumuri publice și căi ferate (D, DF)
10
Drumuri de expl. agricolă (DE)
11
Construcții - total
din care:
- constr. și curți (CC)
- diguri (CD)
- cariere (CA)
- alte terenuri (CAT)
12
Neproductiv total
din care:
- nisipuri (NN)
- bolovani, stâncă (NB)
- râpe, ravene, torenți (NR)
- mocirle, smârcuri (NM)
- săruri cu crustă (NS)
- gropi de împrumut (NG)
- halde, deponii (NH)
TOTAL NEAGRICOL
TOTAL GENERAL
*) Se completează pentru: exploatații agricole (comerciale, familiale, mixte)
proprietari individuali.
Tabelul Nr. 4
JUDEȚUL ................................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ...............
LEGENDA UNITĂȚILOR DE SOL SI CARACTERIZAREA LOR
CLASE ȘI TIPURI DE SOL
UNITATE DE SOL COMPONENTE
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE UNITĂȚILOR DE SOL
V%
RELIEF PANTĂ EXPOZ.
Textura în orizontul de la suprafață și în orizontul următor dacă diferă
Roca mamă și roca subiacentă dacă influen- țează condițiile de solidi- ficare
Adân- cime A apei frea- tice
Grosimea orizon- tului a sau a celui ieșit la suprafață prin eroziune
PH (în apă sau în HCl) la SUPRA- FAȚA
CaCO3% cu indi- carea adânci- mii aces- tuia
Starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive
CLASA
TIP
SUPRA- FAȚA
U.S. Nr.
CULOA- RE
DENU- MIREA
supra- față
NR. CRT.
DENU- MIREA
Ha
%
Ha
%
Hu- mus %
Ind A %
Fos- for mobil mg
Pota- siu mobil mg
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
Tabelul Nr. 5
JUDEȚUL ............................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ............
LEGENDA TERITORIILOR ECOLOGIC OMOGENE (T.E.O.)
Nr. uni- tății de SOL
Nr. teri- toriu ec. omogen
sol - Simbol -
Clima
Glei- zare
Pseudo- glei- zare
Sali- ni- zare
Solo- neți- zare
Alcătuire granulometrică
Tip
Sub- tip
Fami- lia
Varie- tatea
Temp. med. an. aer.
Precip. med. an.
Textură
Schelet
În Ap. sau În primii 25 cm
În secți- unea de control
În Ap. sau În primii 20 cm
În secți- unea de control
Valori reale
Valori corec- tate
Valori reale
Valori corec- tate
0
I
II
III
IV
V
3
3c
4
4c
14
15
16
17
23
24
Relief
Însușiri fizico-chimice
Poluarea solului (sursa)
Element sau formă minoră de relief
Pantă
Expo- ziție
Alune- cări sau altă formă de micro- relief
Adân- cimea apei frea- tice
Inun- da- bili- tate
Porozi-
tate totală (în prima jumătate a sect. de control)
Permea- bili-
tate
Carbo- nat de calciu
Reacția solului În Ap. sau în primii 20 cm.
Volum edafic util
Rezerva de humus (0,50 cm.)
Exces umid. de supra- față
Lucrări de îmbună- tățiri Fun- ciare exis- tente
29
32
33
34
38
39
40
44
50
61
63
133
144
181
271
Tabelul Nr. 6
JUDEȚUL .................................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ................
TABEL CU EVIDENTA SUPRAFEȚELOR PE T.E.O
NR. PARCELĂ
NR. TEO
SUPRAFAȚA Ha
ARABIL
PĂȘUNI
FÂNEȚE
VII
LIVEZI
TOT. AGR.
NP.
TOT. GEN.
Tabelul Nr. 7.1
JUDEȚUL .............................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ............
GRUPAREA TERENURILOR IN CLASE DE CALITATE (FERTILITATE)
IN REGIM NATURAL LA NIVEL DE T.E.O.
NR. T.E.O.
SIMBOL T.E.O.
SUPRAF. Ha
NOTE DE BONITARE PE FOLOSINȚE ȘI CULTURI/CLASE DE FERTILITATE
PĂȘUNE
GRÂU
ORZ
PORUMB
FLOAREA SOARELUI
SFECLĂ DE ZAHĂR
CARTOFI
SOIA
IN ULEI
LUCERNĂ
LEGUME
ARABIL
Tabelul Nr. 7.2
JUDEȚUL ...........................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ....................
POSESOR .....................................
GRUPAREA TERENURILOR IN CLASE DE CALITATE (FERTILITATE) IN REGIM NATURAL
LA NIVEL DE PARCELA PE POSESORI
PARCELA
SUPRAFAȚA Ha
NOTE DE BONITARE PE FOLOSINȚE ȘI CULTURI/CLASE DE FERTILITATE
PĂȘUNE
GRÂU
ORZ
PORUMB
FLOAREA SOARELUI
SFECLĂ DE ZAHĂR
CARTOFI
SOIA
IN ULEI
LUCERNĂ
LEGUME
ARABIL
Tabelul Nr. 7.3
JUDEȚUL .................................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ................
TABEL CENTRALIZATOR
GRUPAREA TERENURILOR IN CLASE DE CALITATE (FERTILITATE) IN REGIM NATURAL
LA NIVEL DE POSESORI SI TERITORIUL ADMINISTRATIV
DENUMIREA POSESORULUI
SUPRAFAȚA Ha
NOTE DE BONITARE PE FOLOSINȚE ȘI CULTURI/CLASE DE FERTILITATE
PĂȘUNE
GRÂU
ORZ
PORUMB
FLOAREA SOARELUI
SFECLĂ DE ZAHĂR
CARTOFI
SOIA
IN ULEI
LUCERNĂ
ARABIL
Tabelul Nr. 7.4
CLASE SI NOTE DE BONITARE
IN REGIM NATURAL
DUPĂ I.C.P.A
┌──────────┬──────────┬─────────────┐
│ CLASE DE │
NOTE DE │
CLASE DE
│
│ BONITARE │ BONITARE │
CALITATE
│
├──────────┼──────────┼─────────────┤
│
I
│
91-100
│
│
├──────────┼──────────┤
I
│
│
II
│
81-90
│
│
├──────────┼──────────┼─────────────┤
│
III
│
71-80
│
│
├──────────┼──────────┤
II
│
│
IV
│
61-70
│
│
├──────────┼──────────┼─────────────┤
│
V
│
51-60
│
│
├──────────┼──────────┤
III
│
│
VI
│
41-50
│
│
├──────────┼──────────┼─────────────┤
│
VII
│
31-40
│
│
├──────────┼──────────┤
IV
│
│
VIII
│
21-30
│
│
├──────────┼──────────┼─────────────┤
│
IX
│
11-20
│
│
├──────────┼──────────┤
V
│
│
X
│
0-10
│
│
└──────────┴──────────┴─────────────┘
Tabelul Nr. 8
JUDEȚUL ......................................
TERITORIUL ADMINISTRATIV .....................
EXPLOATAȚIA ..................................
ORGANIZAREA TERENULUI ARABIL
Denumirea fermei, unitatii
Asolamente - Numarul solei si suprafata parcelelor si solelor - ha*)
Total
Total general
Simbol
Numar parcela cadastr
I
II
III
IV
V
VI
VII
În asolament
În rotatie libera
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
*)- În cadrul asolamentelor pe sole, parcelele cadastrale se înscriu în
ordine numerică iar cele cu numerotare continua se pot înscrie și pe
grupe, însumând suprafețele. Solele se calculează la ari, iar rotunjimea
la hectar se poate face numai pentru tabelele următoare și planul cu
organizarea exploatațiilor și a teritoriului agricol.
Tabelul Nr. 9.1
JUDEȚUL ..................................
TERITORIUL ADMINISTRATIV .................
EXPLOATAȚIA ..............................
STRUCTURA SI ROTATIA CULTURILOR
PE EXPLOATAȚII AGRICOLE
Nr. Crt.
CULTURA
TEREN ARABIL
%
OBSERVAȚII
Total Ha.
În asolam.
În rot. lib.
0
1
2
3
4
5
6
ASOLAMENTUL SI ROTATIA CULTURILOR
Asolamentul ...... Sola medie Asolamentul Sola medie
┌──────┬───────────┬────────┬───┬──────┬────────────┬──────┬───┐
│ Sola │
Cultura
│
Ha
│ % │ Sola │
Cultura
│
Ha
│ % │
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────┼────────────┼──────┼───┤
│
I
│
│
│
│
I
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────┼────────────┼──────┼───┤
│ II
│
│
│
│
II
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────┼────────────┼──────┼───┤
│ III
│
│
│
│
III │
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────┼────────────┼──────┼───┤
│ IV
│
│
│
│
IV
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────┼────────────┼──────┼───┤
│
V
│
│
│
│
V
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────┼────────────┼──────┼───┤
│ VI
│
│
│
│
VI
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────┼────────────┼──────┼───┤
│ VII
│
│
│
│
VII │
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────┼────────────┼──────┼───┤
│Total │
│
│
│Total │
│
│
│
└──────┴───────────┴────────┴───┴──────┴────────────┴──────┴───┘
Asolamentul ... Sola medie IN ROTAȚIE LIBERA
┌──────┬───────────┬────────┬───┬──────────────────────────┬───┐
│ Sola │
Cultura
│
Ha
│ % │
Cultura
│ Ha│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────────────────────────┼───┤
│
I
│
│
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────────────────────────┼───┤
│
II
│
│
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────────────────────────┼───┤
│
III │
│
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────────────────────────┼───┤
│
IV
│
│
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────────────────────────┼───┤
│
V
│
│
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────────────────────────┼───┤
│
VI
│
│
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────────────────────────┼───┤
│
VII │
│
│
│
│
│
├──────┼───────────┼────────┼───┼──────────────────────────┼───┤
│Total │
│
│
│
│
│
└──────┴───────────┴────────┴───┴──────────────────────────┴───┘
Tabelul Nr. 9.2
JUDEȚUL .....................................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ....................
CENTRALIZATOR
STRUCTURA CULTURILOR
Nr. crt.
CULTURA
TOTAL anul ......
Din care posesori - ha
Ha
%
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
1
GRÂU+SECARĂ
2
ORZ+ORZOAICĂ
3
OVĂZ
4
PORUMB+SORG
5
OREZ
6
MAZĂRE
7
FASOLE
8
IN DE FUIOR-SĂMÂNȚĂ
9
CÂNEPĂ
10
FLOAREA SOARELUI+RAPIȚĂ
11
SOIA
12
SFECLĂ DE ZAHĂR
13
TUTUN
14
PLANTE MEDICINALE
15
CARTOFI
16
LEGUME
17
PLANTE DE NUTREȚ
DIN CARE LUCERNĂ+TRIFOI
ALTE CULTURI
TOTAL GENERAL
Tabelul Nr. 10
JUDEȚUL .....................................
TERITORIUL ADMINISTRATIV ....................
LUCRĂRI AGROPEDOAMELIORATIVE
ALTE LUCRĂRI CU CARACTER AMELIORATIV
I. LUCRĂRI AGROPEDOAMELIORATIVE PROPRIU-ZISE
ARABIL PE SOLE
AMENDARE CALCAR Ac
AMENDARE GIPS Ag
SPĂLARE SĂRURI As
SACRIFICĂRI Aa
SUBSOLAJ At
OMOGENIZARE PROFIL Ao
APORT MATERIAL PĂMÂNTOS Ap
FERTILIZARE AMELIOARATIVĂ Af
STABILIZAREA STRUCTURII
TOTAL
II. LUCRĂRI DE DRENAJ SUPERFICIAL - W
ARABIL PE SOLE
SĂRURI ȘI RIGOLE DE SCURGERE Ws
NIVELARE DE EXPLOATARE Wn
DRENAJ CÂRTIȚĂ Wc
MODELARE ÎN BENZI CU COAMĂ Wb
SENS OBLIGATORIU DE LUCRU Wo
TOTAL
III. LUCRĂRI DE AGROTEHNICĂ ANTIEROZIONALĂ - E
ARABIL PE SOLE
ARĂTURI PE CURBE DE NIVEL Ea
CULTURI ÎN FÂȘII Et
BENZI ÎNIERBATE Ei
ASOLAMENTE DE PROTECȚIE Ep
TOTAL
IV. LUCRĂRI CU CARACTER AMELIORATIV - ALTE
ARABIL PE SOLE
CULTURI TOLERANTE PROTECTOARE ȘI AMELIORATIVE T
LUCRĂRI SPECIFICE PTR. RECUPERAREA TERENURILOR DEGRADATE M
LUCRĂRI PENTRU ADUCEREA ÎN CIRCUITUL AGRICOL A TERENURILOR DEGRADATE X
LUCRĂRI SPECIFICE ÎN PAJIȘTI P
LUCRĂRI SPECIFICE ÎN PLANTAȚII L
TOTAL
Tabelul Nr. 11
JUDEȚUL ..............................
TERITORIUL ADMINISTRATIV .............
INDICATORI REZULTAȚI DIN ORGANIZAREA TERITORIULUI
Numărul trupurilor de teren
SPECIFICARE
Număr total
d.c.: pe categorii de mărime - (suprafața în ha)
< 10
10-50
51-100
101-200
201-300
301-400
401-500
> 500
Caracteristicile asolamentelor
Denumirea unității de exploatare:
Număr
din care
Asolamente
Sole
C. câmp
Furajere
Protecție
Alte asolam.
As.
Sole
As.
Sole
As.
Sole
As.
Sole
TOTAL:
Mărimea solelor
- ha -
< 5
5-10
10-25
25-50
50-100
> 100
SOLA MEDIE - în ha
───────────────