Decizia nr. 235/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 254/2013 19 iulie 2013 (prevederi anume) privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele ju…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Teodora Pop
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Alen Daniel Moisin în Dosarul nr. 3.771/258/2019 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 365D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.
4.
În susținerea caracterului inadmisibil al excepției de neconstituționalitate se arată că, deși textul criticat are legătură cu soluționarea fondului cauzei în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, constatarea neconstituționalității sale nu determină pronunțarea unei soluții diferite în această cauză, aceasta fiind o normă generală, completatoare a dispozițiilor Regulamentului de ordine interioară a penitenciarelor. Se arată că dispozițiile
art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013
trebuie coroborate cu cele ale art. 44 și 45 din Regulamentul de aplicare a
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și cu prevederile art. 4 din Regulamentul de ordine interioară a penitenciarelor. Se susține, de asemenea, că dispozițiile
art. 31 din Constituție
asigură accesul la informațiile de interes public, și nu la informații referitoare la date cu caracter personal, iar interesul apărării securității naționale justifică restrângerea exercițiului dreptului fundamental anterior menționat, prin limite impuse de către legiuitor. Se arată, totodată, că astfel de limite reglementate în privința persoanelor încarcerate sunt impuse de nevoia asigurării securității în spațiile de detenție și că acestea sunt compatibile cu prevederile
art. 31 din Constituție .
5.
Pe fond, se arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se susține că textul criticat este clar, precis și accesibil, persoanele condamnate având dreptul să formuleze petiții, în condițiile legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6.
Prin Sentința penală nr. 89 din 20 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.771/258/2019, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Alen Daniel Moisin într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autorul excepției împotriva unei încheieri a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prin care plângerea formulată de același autor a fost respinsă ca nefondată.
7.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile
art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013
contravin dreptului autorului excepției de a solicita informații de interes public de la instituții publice.
8.
Judecătoria Miercurea-Ciuc opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, care au următorul cuprins:
–
Articolul 81
lit. l ): „Persoanele condamnate au următoarele obligații: […] l) să respecte orice altă obligație care rezultă din prezenta lege, din regulamentul de aplicare a acesteia, din ordinele și deciziile emise în baza acestora și din regulamentul de ordine interioară al penitenciarului.“
13.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul legal criticat contravine prevederilor constituționale ale
art. 31
- Dreptul la informație.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul prezentei excepții de neconstituționalitate nu formulează argumente de neconstituționalitate de natură să permită stabilirea unei legături între dispozițiile constituționale invocate și textul criticat.
15.
Or, prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate cuprinde următoarele 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat; prin aceeași decizie s-a statuat că „dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
(a se vedea în acest sens
Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori,
Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011)“.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Alen Daniel Moisin în Dosarul nr. 3.771/258/2019 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Miercurea-Ciuc și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.