Decizia nr. 291/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Cosmin-Marian Văduva

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 170 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Marin Valerian Voicu în Dosarul nr. 908/98/2020 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.570D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere că indicele de corecție, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, reprezintă o măsură de atenuare a efectelor pe care le-a avut înăsprirea condițiilor de pensionare prin

Legea nr. 263/2010 . În ceea ce îl privește pe autorul excepției, i-a fost valorificată întreaga perioadă de referință, aplicându-i-se un indice de corecție corespunzător legislației în vigoare la data pensionării. Împrejurarea că, ulterior, acest indice de corecție are o valoare superioară nu constituie discriminare. Curtea Constituțională a arătat că aplicarea unor reglementări diferite în funcție de data pensionării nu este contrară prevederilor

art. 16 din Constituție .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 6 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 908/98/2020, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 170 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Marin Valerian Voicu într-o cauză având ca obiect recalcularea drepturilor de pensie.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile

art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , potrivit cărora „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie“, sunt contrare

art. 16 din Constituție , deoarece cuantumul indicelui de corecție este diferit, în funcție de anul înscrierii la pensie.

6.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

7.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

8.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

9.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare,

art. 170 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate privesc exclusiv prevederile

art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , având următorul cuprins: „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.“

10.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate sunt contrare

art. 16 din Constituție

privind egalitatea în drepturi.

11.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu critică, în realitate, conținutul dispozițiilor care formează obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum este configurat prin încheierea de sesizare, ci exclusiv împrejurarea că legiuitorul poate stabili cuantumuri diferite, de la an la an, ale indicelui de corecție. Astfel, în cazul autorului prezentei excepții, pensionat în anul 2019, s-a acordat un indice de corecție de 1,21%, în conformitate cu

art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, potrivit căruia „În anul 2019, indicele de corecție prevăzut la

art. 170 din Legea nr. 263/2010

(...) este de 1,20“. În schimb, în anul 2020, arată autorul, indicele de corecție a fost mai mare, respectiv 1,41, impus prin

art. 17 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 6 ianuarie 2020, potrivit căruia „În anul 2020 indicele de corecție prevăzut la

art. 170 din Legea nr. 263/2010

(...) este de 1,41“.

12.

Așa cum a reținut Curtea în

Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, paragrafele 19 și 20, modalitatea de calcul al pensiilor reglementată prin

Legea nr. 263/2010 , intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, este mai dezavantajoasă pentru pensionari decât modalitatea de calcul prevăzută în

Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, din cauza creșterii progresive a stagiului complet de cotizare și a vârstei standard necesare pentru deschiderea dreptului la pensie. Totuși, a mai arătat Curtea, în paragraful 21 al

Deciziei nr. 670 din 19 octombrie 2021 , precitată, legiuitorul și-a dorit să atenueze efectele punerii în aplicare a unei asemenea soluții, asumând, implicit, că ar fi injust ca persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 să suporte înăsprirea condițiilor de pensionare. Mijlocul prin care legea a atins acest scop îl constituie indicele de corecție prevăzut de

art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , în conformitate cu care „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile

art. 95

se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011“.

13.

Din cele anterior prezentate rezultă că instituirea indicelui de corecție reprezintă prin excelență o măsură cu caracter social, luată de stat pentru atenuarea unei situații obiective, impuse de modificările de esență aduse sistemului de asigurări sociale de stat prin adoptarea

Legii nr. 263/2010 . Așa cum în mod repetat a amintit Curtea în jurisprudența sa, statul trebuie să beneficieze de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește conținutul politicilor sale cu un pronunțat caracter social, așa cum este și măsura acordării indicelui de corecție celor pensionați după adoptarea

Legii nr. 263/2010 . Astfel, în paragraful 33 al

Deciziei nr. 670 din 19 octombrie 2021 , Curtea a statuat că legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere în ceea ce privește adoptarea măsurilor de politică social-economică sau/și de protecție socială care este, în principiu, mai largă decât în alte sfere ale controlului de constituționalitate. O eventuală cenzură din partea Curții Constituționale a soluției privind cuantumul concret al indicelui de corecție care ar trebui acordat la data ieșirii la pensie după data de 1 ianuarie 2011 ar reprezenta o încălcare a prevederilor

art. 61 alin. (1)

și ale

art. 142 din Constituție

care delimitează rolurile Parlamentului și ale Curții Constituționale în cadrul constituțional din România.

14.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Valerian Voicu în Dosarul nr. 908/98/2020 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.